BusinessMagazin

Tag: asiguratori

  • Asiguraţii sunt chemaţi să acopere cu sute de milioane de euro neştiinţa ASF de a supraveghea companiile de asigurări RCA. Până când?

    ♦ ASF cere falimentul Euroins, lider al pieţei RCA, cu 2,5 milioane de clienţi, la un an după ce bomba City Insurance a explodat şi a aruncat întreaga piaţă într-o gaură neagră a tarifelor exagerat de mari ♦ Cum va gestiona piaţa un nou faliment de proporţii sau o întrebare şi mai bună, de ce o altă companie care a crescut pe baza unei expuneri mari pe RCA a trecut din nou pe sub radarul ASF.

    Asiguraţii sunt chemaţi din nou să acopere cu sute de milioane de euro neştiinţa ASF de a supraveghea com­­paniile de asigurări după ce companiei Euroins România, rămasă lider al pieţei RCA după falimentul City Insurance, i s-a retras autorizaţia de funcţionare, s-au constatat indicii de insolvenţă şi s-a pro­movat cererea de deschidere a procedurii de faliment.

    Ce se va întâmpla cu piaţa RCA, care va fi din nou asaltată de un nou val de şoferi, mai exact 2,5 milioane. Sunt pregătiţi jucă­torii rămaşi să îşi mai crească expunerea pe RCA? Dar ce se va întâmpla cu preţul poli­ţe­lor RCA dacă noul val va fi în final absorbit? În ultimii 7-8 ani, piaţa asigurărilor a avut trei falimente mari a unor jucători care s-au bazat aproape exclusiv pe segmentul RCA, Astra, Carpatica şi City Insurance. Acum piaţa este pusă în faţa unui nou faliment, care ar fi putut fi evitat dacă ASF ar fi intervenit mai agresiv în nenumăratele momente în care Euroins România a dat semne de probleme. După falimentele Astra şi Carpatica, supra­ve­gherea ASF a mers la foc mic. Deşi Euroins a mai fost pusă în situaţia unei redresări, ba chiar administrarea temporară a Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), ASF a lăsat activitatea companiei să continue, fără a face verificări suplimentare.

    Noua situaţie cu care asiguraţii se vor confrunta va fi la puterea a doua, având în vedere că necesarul de capital descoperit la Euroins ar fi de peste 400 mil. euro. FGA deja se apropie de prăpastie cu un sold disponibil în februarie de sub 200 mil. lei, după ce a făcut plăţi de la finalul lunii no­iembrie 2021 până acum de 733 mil. lei (150 mil. euro), iar şocul care ar fi creat ar arunca preţul poliţelor RCA într-o gaură neagră a tarifelor exagerate, cu şanse foarte mici de revenire cel puţin pentru următorii 2-3 ani.

  • A venit scadenţa City Insurance. Românii vor scoate din buzunar cel puţin 100 de milioane de euro. Creşterea contribuţiei asigurătorilor la FGA de la 2,5% la 4% va fi doar pe zona asigurărilor generale

    ♦ În ultimul an cota de contribuţie a crescut de la 1% la 4% ♦ Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker: Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi ♦ Proiectul de normă care modifică cotribuţiile asigurătorilor ar urma să intre în vigoare începând cu luna ianuarie 2023.

    Falimentul City Insurance, cea mai mare prăbuşire de pe piaţa asigurărilor din istorie, duce la o nouă majorare a cotribuţiilor pe care asigurătorii trebuie să le plătească Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), nivelul ajungând la 4%, de la 2,5% în prezent, potrivit unui proiect de normă publicat pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    „(…) pentru anul 2023, cota de contribuţie pentru asigurările generale este 4%; cota se aplică asupra volumului de prime brute încasate începând din luna ianuarie 2023 din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale“, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, dar în acelaşi timp va însemna un nou factor care contribuie la creşterea preţurilor poliţelor RCA, pe lângă inflaţie, preţurile la energie şi costul reparaţiei.

    „Această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, altfel nu ar fi avut loc. S-ar părea că efortul pe FGA este mai mare decât estimările iniţiale, ca urmare a plăţilor efectuate până acum, dar şi a falimentelor Astra, Carpatica şi City Insurance. Este un factor care influenţează, contribuie la o creştere a preţurilor. Este doar unul din factorii care contribuie la o creştere a preţurilor. Inflaţia existentă, preţurile existente la energie, reparaţie, contribuţia la FGA, toate acestea îşi pun amprenta şi rezultă preţurile care sunt“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    El a mai adăugat că înainte nu era aşa de clar că presiunea falimentului va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. „Înainte nu cred că era aşa de clar că presiunea va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. Pe de altă parte, este bine că s-a mărit treptat pentru că poate exista posibilitatea de a se face faţă cu o contribuţie de 2,5%. Nu s-a întâmplat acesta lucru şi acum se măreşte la 4%. Sperăm să rămânem aici pentru că este o creştere semnificativă. Într-o perioadă scurtă de un an de zile am ajuns de la 1%, la 4%. Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi“, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, moment în care ASF a adoptat norma care a crescut contribuţiile de la 1%, la 2,5%, în timp ce contribuţiile din zona asigurărilor de viaţă au rămas la nivelul iniţial de 0,4%.

    Pentru o imagine de ansamblu asupra plăţilor companiilor de asigurări, având în vedere evoluţia pieţei asigurărilor din ultimii ani, ZF estimează că subscrierile pieţei vor atinge pragul de 15 mld. lei la finalul anului 2022. Dacă se menţin ponderile în totalul subscrierilor de 83% pe zona asigurărilor generale şi 17% pe zona asigurărilor de viaţă, niveluri consemnate în prima jumătate a anului 2022, atunci piaţa asigurărilor generale va ajunge la subscrieri de 12,5 mld. lei, iar piaţa asigurărilor de viaţă ar fi la un volum al subscrierilor de 2,5 mld. lei. Prin urmare, asigurătorii au de plătit momentan o contribuţie la FGA pe zona asigurărilor generale de 2,5%, însemnând 312 mil. lei.

    Luând în calcul acelaşi volum al subscrierilor pentru anul viitor, dar aplicând noua contribuţie, de 4%, atunci asigurătorii vor trebui să plătească aproape 500 mil. lei. către FGA, ceea ce înseamnă că în anul 2021, când contribuţia era de 1%, asigurătorii au plătit, la un volum al subscrierilor pe zona asigurărilor generale de 11,6 mld. lei, circa 116 mil. lei.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei. Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

    Începând cu anul 2023, românii vor avea din nou de a face cu creşteri la preţurile poliţelor pe zona asigurărilor generale, incluzând tarifele din zona RCA, având în vedere că majorarea contribuţiilor înseamnă o presiune semnificativă pe bugetele asigurătorilor.

    Pe de altă parte, evoluţia pieţei asigurărilor în anul 2022 a adus subscrieri record pentru companiile care sunt active pe zona RCA. În primul rând cei peste 3 milioane de şoferi care erau clienţi ai City Insurance şi-au găsit alte companii de asigurări, ceea ce a însemnat o creştere a riscului pentru restul jucătorilor. Acest lucru, împreună cu o creştere destul de bruscă a preţurilor la poliţele RCA, de la simplu la dublu, chiar triplu, odată ce City Insurance care practica aşa numitele preţuri de dumping, cu mult sub nivelul optim care putea permite gestionarea despăgubirilor, s-a prăbuşit, asigurătorii rămaşi şi-au refăcut strategiile, dar în acelaşi timp stacheta a crescut la un alt nivel.

    Prin urmare, conform celor mai recente date publicate de ASF pentru primele şase luni din 2022, asigurătorii, care aveau şi RCA în portofoliu au înregistrat creşteri colosale, ajungând până la dublarea subscrierilor, iar cel puţin în cazul Groupama, noul lider al pieţei, compania aproape că şi-a triplat subscrierile. Piaţa asigurărilor din România a ajuns la subscrieri totale de 8,75 mld. lei la finalul primelor şase luni din 2022 în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor la finalul lunii iunie 2022, 83% au venit din zona asigurărilor generale, adică 7,27 mld. lei, în timp ce 17% au fost subscrieri pe zona asigurărilor de viaţă, respectiv 1,48 mld. lei.

    FGA a plătit până pe data de 31 august 2022, cele mai recente date transmise de Fond, suma de 385 mil. lei, în contul a 40.305 cereri de plată a păgubiţilor City Insurance. Numărul total de cereri înregistrate până la acea dată era de aproximativ 248.000. Soldul disponibil al FGA la 18 iulie 2022 era de circa 440,6 mil. lei.

    Asigurătorului City Insurance, fostul lider al întregii pieţe a asigurărilor din România, i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare, s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva companiei de către ASF pe data de 17 septembrie 2021.

    Ulterior, pe data de 9 februarie 2022 City Insurance a intrat oficial în faliment prin decizia Tribunalului Bucureşti, CITR fiind desemnat lichidatorul judiciar al companiei. În urma sa, City Insurance a lăsat o expunere la masa credală de 8,4 mld. lei şi peste 3,1 milioane de şoferi care au întâmpinat probleme până când poliţele emise de City Insurance au expirat sau până când şi-au reînnoit asigurările.

    De-a lungul timpului, City Insurance a avut o strategie agresivă de captare a pieţei RCA oferind cele mai mici preţuri din piaţă pentru o poliţă RCA. Acest lucru a dus la o cotă de piaţă de peste 45% şi preluarea conducerii întregii pieţe, deşi societatea avea probleme încă din anii 2016-2017. Din cauza unor decizii care au fost luate fără o analiză detaliată asupra posibilităţii companiei de a plăti despăgubirile sau privind sumele pe care această societatea le avea în conturi, ASF i-a permis să-şi continue activitatea. Şase ani mai târziu City Insurance s-a prăbuşit marcând cel mai mare faliment din industria asigurărilor din România.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, când ASF a crescut contribuţiile pe asigurări generale de la 1%, la 2,5%. Din 2023 cota urcă de la 2,5% la 4%.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei.

     Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

  • Cum au crescut asigurările auto în ultimul deceniu. Piaţa RCA dă peste cap kilometrajul cu mai mult de o triplare a subscrierilor, în timp ce piaţa Casco creşte mai ponderat

    ♦ În primul semestru din ultimii 10 ani, volumul subscrierilor din piaţa RCA a fluctuat consemnând şi scăderi ♦ Zona Casco şi-a menţinut de-a lungul timpului o constanţă cu creşteri de cel mult 11-12%, menţinând un volum al subscrierilor între 1 şi 1,5 mld. lei în primul semestru din ultimii patru ani.

    Piaţa RCA a dat peste cap kilometrajul în ultimul deceniu, ajungând la un ritm de peste trei ori mai mare în primul semestru (S1) din 2022, faţă de S1/2013, în timp ce seg­mentul Casco, poliţa facul­tativă care aduce un număr semnificativ de beneficii în plus faţă de RCA, şi-a menţinut un ritm modest de creştere de-a lungul timpului, avansul fiind de 60% în ultimul deceniu, conform datelor Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    În ultimii 10 ani piaţa RCA a crescut semnificativ, iar evoluţiile din ultimul an au propulsat volumul subscrierilor cel mai mult. Falimentul liderului pieţei asigurărilor, City Insurance, care avea peste 3 milioane de clienţi în portofoliu, a destabilizat piaţa. Din luna octombrie 2021 până acum, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat, ceea ce a dus nivelul subscrierilor la cote record, iar jucătorii au beneficiat de consolidări masive ale cotelor de piaţă şi ale poziţiilor.

    Preţurile mai mari la poliţele RCA au fost motorul principal al pieţei RCA în ultimul an, având în vedere că numărul contractelor RCA a scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2022 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Analizând volumul subscrierilor din piaţa RCA în primul semestru din perioada 2013-2022, două momente cheie ies în evidenţă, respectiv momentele în care piaţa a reacţionat la falimentele unor jucători împortanţi, Astra, Carpatica şi City Insurance.

    În perioada S1/2015 ñ S1/2016, ani în care asigurătorii Astra şi Carpatica s-au prăbuşit unul după altul, piaţa RCA a consemnat un avans de 17% în S1/2015 şi 34% în S1/2016. Ulterior, zona RCA a consemnat mici scăderi a subscrierilor respectiv 2% în S1/2017 şi 9% în S1/2018, urmând apoi un trend uşor ascedent.

    Odată cu falimentul City Insurance, se observă acelaşi tipar al subscrierilor, respectiv creşteri peste ritmul mediu din ultimii ani. Diferenţa este că falimentul City Insurance este cel mai mare de până acum, iar efectele au atins un nou nivel, ducând la aproape o dublare a volumului de prime brute subscrise pe zona RCA.

    Pe măsură ce anul ajunge spre final, este posibil să vedem în continuare un ritm de creştere pronunţat pe segmentul RCA, având în vedere că asigurătorii au crescut semnificativ preţurile. Pe de altă parte, actori ai pieţei asigurărilor susţin că segmentul RCA abia acum ajunge la nivelul la care trebuia să fie, din punctul de vedere al preţului.

    Comparativ, segmentul Casco a consemnat în primul semestru din ultimii 10 ani o creştere de 60% a subscrierilor, ajungând în S1/2022 la 1,39 mld. lei. Comparativ cu piaţa RCA, zona Casco s-a mişcat într-un trend uşor ascedent, cu creşteri modeste. Cele mai mari ritmuri de creştere consemnate în ultimul deceniu s-au observat în S1/2018, S1/2019, S1/2021 şi S1/2022, de 11-12%.

    Odată cu anul 2022, piaţa RCA a consemnat recorduri atât din perspectiva volumului de prime brute subscrise, cât şi din punctul de vedere al ritmului de creştere, ajungând la destul de aproape de o dublare, până la 4,25 mld. lei. În paralel, segmentul Casco a consemnat un avans de 12% a volumului de prime brute subscrise în S1/2022, până la 1,39 mld lei, menţinându-şi rimtul de creştere din anul precedent.

    Per total, piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 8,76 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce segmentul asigurărilor generale a consemnat un avans de 44% a subscrierilor până la 7,27 mld. lei, iar pe zona asigurărilor de viaţă ritmul de creştere a fost de 11%, până la 1,48 mld. lei.

     

  • ASF direcţionează asigurătorii să îşi vândă poliţele RCA online, dar fără brokeri, clienţii nu vor şti care este cea mai ieftină poliţă

    Dacă brokerii de asigurare vor ajunge să ofere spre vânzare la un preţ mai ridicat produsul RCA faţă de societăţile de asigurare va depinde de nivelul comisioanelor de intermediere raportat la cheltuielile de distribuţie ale asigurătorului prin vânzare directă, au explicat reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru ZF.

    „Dacă  brokerii de asigurare vor ajunge să ofere spre vânzare la un preţ mai ridicat produsul RCA faţă de societăţile de asigurare va depinde de nivelul comisioanelor de intermediere raportat la cheltuielile de distribuţie ale asigurătorului prin vânzare directă. În situaţia în care costurile înregistrate de brokeri pentru intermedierea vânzării poliţelor de asigurare RCA depăşesc veniturile pe care le obţin din comisioanele primite de la asigurători, rămâne la latitudinea acestora dacă vor continua să intermedieze poliţe de asigurare RCA sau, de exemplu, să le internalizeze păstrând oportunitatea unor vânzări încrucişate“, susţin reprezentanţii ASF.

     

  • Veşti bune pentru şoferii din România: Cum poţi să iei un RCA mai ieftin acum, când toate preţurile au explodat

    Odată cu modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la Legea RCA, prin modificarea legislaţiei secundare, una dintre modificări permite companiilor de asigurare şi intermediarilor să vândă aceeaşi poliţă RCA la preţuri finale diferite în funcţie de costurile de distribuţie.

    ♦ Aurel Badea, Allianz-Ţiriac: Va dura un timp până când comportamentul de cumpărare se va schimba. Nu cred că în următoarele luni se va produce o schimbare semnificativă ♦ Ştefan Prigoreanu, Millenium Broker: Deocamdată această schimbare nu influenţează brokerii pentru că oamenii sunt obişnuiţi să acceseze poliţele RCA prin brokeri.

    Odată cu modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la Legea RCA, prin modificarea legislaţiei secundare, una dintre modificări permite companiilor de asigurare şi intermediarilor să vândă aceeaşi poliţă RCA la preţuri finale diferite în funcţie de costurile de distribuţie.

    Astfel, la „articolul 13, alineatele 3 şi 7 din norma ASF nr.20/2017 privind asigurările auto din România, se modifică şi vor avea următorul cuprins: (3) Indiferent de canalul de distribuţie utilizat, asigurătorul RCA practică aceeaşi primă de asigurare netă de cheltuieli de distribuţie stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat. (7)Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare şi conţine următoarele informaţii: a) prima netă de cheltuieli de distribuţie; b) comi­sionul plătit dis­tri­buitorului, exprimat în valoare absolută, sau c) costul  aferent vânzării directe; d) data până la care oferta este valabilă; e) costul acoperirii clauzei facultative de decon­tare directă; f) clauze şi acoperiri supli­mentare; g) clasa bo­nus-malus; h)menţiunea privind posibilitatea plăţii în rate; i)prima de asigurare totală obţinută prin însumarea primei nete de cheltuieli de distribuţie cu cheltuielile de distribuţie aferente canalului de vânzare utilizat de către potenţialul asigurat, cu acoprirea şi separate fără acoperirea clauzei de decontare directă; j) informarea cu privire la tariful de referinţă în care se încadrează potenţialul asigurat.“

    Din perspectiva asigurătorilor, Aurel Badea, vice­preşedinte în ca­drul Allianz-Ţiriac, a explicat pentru ZF că va dura ceva timp până când comportamentul de cumpărare se va schimba, iar şoferii se vor orienta la achiziţionarea unei poliţe RCA exclusiv prin canale online.

    „Modificarea este în interesul clienţilor pentru că le oferă opţiunea de a-şi achiziţiona online asigurarea RCA, de oriunde şi oricând, la un preţ mai mic. Nu ne aşteptăm ca această modificare să ducă la o schimbare rapidă în următoarele luni a comportamentului din partea clienţilor. Poate într-un orizont de 2-3 ani se va vedea un impact şi o creştere a businessului online pe segmentul RCA. Acum, ponderea vânzărilor RCA în online este mică, aproximativ 1-2% în total vânzări“, a spus Aurel Badea.

    El a mai adăugat că această barieră care a fost până acum în piaţă nu este unică, dar există şi pieţe în Europa unde această barieră este inexistentă.

    „Această barieră dată de preţul identic indiferent de canalul de vânzare, pe care noi am avut-o, nu este neapărat unică în Europa, dar sunt şi multe pieţe unde ea nu există“, a mai spus vicepreşedintele Allianz-Ţiriac.

    În ceea ce priveşte brokerii, Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că deocamdată această modificăre nu influenţează piaţa de brokeraj în asigurări pentru că oamenii sunt obişnuiţi să acceseze poliţele prin brokeri.

    „Deocamdată această schimbare nu influenţează brokerii pentru că oamenii sunt obişnuiţi să acceseze poliţele RCA prin brokeri, pentru că brokerii îi ajută să facă o alegere şi le explică diferenţele. Nu toţi asigurătorii, de exemplu, au bifate toate ţările UE unde sunt valabile poliţele RCA. Al doilea aspect este că noi dăm clientului 8 oferte. Clientul ar trebui să intre direct pe site la 8 asigurători să facă calculi“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    În acelaşi timp, el mai adăugat că în cazul unui accident, marea majoritate a şoferilor nu ştiu ce să facă sau unde să sune şi apelează la broker.

    „Dacă ai un accident, îţi suni brokerul şi întrebi ce să faci. Dacă îţi iei poliţa online, suni la un call-center, vorbeşti cu un robot, asta în cazul în care ştii unde să suni. De ce şi-ar face singuri poliţa pe site-ul unui asigurător pe răspunderea lui dacă greşeşte o literă, o cifră. Răspunderea este în totalitate a celui care completează datele. Nu este aşa simplu să îţi faci singur“, a mai spus Ştefan Prigoreanu.

    De asemenea, dacă luăm în calcul diferenţa dintre preţul la o poliţă RCA de la asigurător, achiziţionată online şi aceeaşi poliţă achiziţionată de la broker, diferenţa nu se justifică deocamdată, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    „Cei care aleg să îşi facă singuri, să îşi asume acest risc şi ulterior să înţeleagă că nu au la cine apela dacă au o daună, pot găsi un pic mai ieftin decât la un broker. Diferenţa nu se justifică deocamdată, este prea mică. Nu vorbim că iei o poliţă cu 30% mai ieftin, ci cu 3-4% mai ieftin“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    Pe de altă parte, având în vedere că piaţa RCA a fost supusă unui nou şoc, mai exact falimentul celui mai mare asigurător din piaţă, City Insurance, preţurile la poliţele RCA au crescut semnificativ, ajungând la dublări sau chiar triplări, la care se adaugă contextul actual inflaţionist care pune şi mai mare presiune pe buzunarul şoferilor.

    Piaţa RCA a ajuns la finaluil primelor trei luni din 2022 la un volum al primelor brute subscrise de 2,34 mld. lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Principalii asigurători care activează pe zona RCA au înregistrat dublări, triplări, ajungând până la un volum al subscrierilor de 6, 7 sau chiar 17 ori mai mare, în primele trei luni din 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Asigurătorii care vând acum poliţe RCA sunt Euroins, Allianz-Ţiriac, Groupama, Grawe, Asirom, Omniasig, Axeria Iard şi Generali.

    Piaţa RCA a fost supusă unui nou şoc, mai exact falimentul celui mai mare asigurător din piaţă, City Insurance, preţurile la poliţele RCA au crescut semnificativ, ajungând la dublări sau chiar triplări, la care se adaugă contextul actual inflaţionist care pune şi mai mare presiune pe buzunarul şoferilor.

     

  • Veşti bune pentru şoferii din România: Cum poţi să iei un RCA mai ieftin acum, când toate preţurile au explodat

    Odată cu modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la Legea RCA, prin modificarea legislaţiei secundare, una dintre modificări permite companiilor de asigurare şi intermediarilor să vândă aceeaşi poliţă RCA la preţuri finale diferite în funcţie de costurile de distribuţie.

    ♦ Aurel Badea, Allianz-Ţiriac: Va dura un timp până când comportamentul de cumpărare se va schimba. Nu cred că în următoarele luni se va produce o schimbare semnificativă ♦ Ştefan Prigoreanu, Millenium Broker: Deocamdată această schimbare nu influenţează brokerii pentru că oamenii sunt obişnuiţi să acceseze poliţele RCA prin brokeri.

    Odată cu modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la Legea RCA, prin modificarea legislaţiei secundare, una dintre modificări permite companiilor de asigurare şi intermediarilor să vândă aceeaşi poliţă RCA la preţuri finale diferite în funcţie de costurile de distribuţie.

    Astfel, la „articolul 13, alineatele 3 şi 7 din norma ASF nr.20/2017 privind asigurările auto din România, se modifică şi vor avea următorul cuprins: (3) Indiferent de canalul de distribuţie utilizat, asigurătorul RCA practică aceeaşi primă de asigurare netă de cheltuieli de distribuţie stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat. (7)Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare şi conţine următoarele informaţii: a) prima netă de cheltuieli de distribuţie; b) comi­sionul plătit dis­tri­buitorului, exprimat în valoare absolută, sau c) costul  aferent vânzării directe; d) data până la care oferta este valabilă; e) costul acoperirii clauzei facultative de decon­tare directă; f) clauze şi acoperiri supli­mentare; g) clasa bo­nus-malus; h)menţiunea privind posibilitatea plăţii în rate; i)prima de asigurare totală obţinută prin însumarea primei nete de cheltuieli de distribuţie cu cheltuielile de distribuţie aferente canalului de vânzare utilizat de către potenţialul asigurat, cu acoprirea şi separate fără acoperirea clauzei de decontare directă; j) informarea cu privire la tariful de referinţă în care se încadrează potenţialul asigurat.“

    Din perspectiva asigurătorilor, Aurel Badea, vice­preşedinte în ca­drul Allianz-Ţiriac, a explicat pentru ZF că va dura ceva timp până când comportamentul de cumpărare se va schimba, iar şoferii se vor orienta la achiziţionarea unei poliţe RCA exclusiv prin canale online.

    „Modificarea este în interesul clienţilor pentru că le oferă opţiunea de a-şi achiziţiona online asigurarea RCA, de oriunde şi oricând, la un preţ mai mic. Nu ne aşteptăm ca această modificare să ducă la o schimbare rapidă în următoarele luni a comportamentului din partea clienţilor. Poate într-un orizont de 2-3 ani se va vedea un impact şi o creştere a businessului online pe segmentul RCA. Acum, ponderea vânzărilor RCA în online este mică, aproximativ 1-2% în total vânzări“, a spus Aurel Badea.

    El a mai adăugat că această barieră care a fost până acum în piaţă nu este unică, dar există şi pieţe în Europa unde această barieră este inexistentă.

    „Această barieră dată de preţul identic indiferent de canalul de vânzare, pe care noi am avut-o, nu este neapărat unică în Europa, dar sunt şi multe pieţe unde ea nu există“, a mai spus vicepreşedintele Allianz-Ţiriac.

    În ceea ce priveşte brokerii, Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că deocamdată această modificăre nu influenţează piaţa de brokeraj în asigurări pentru că oamenii sunt obişnuiţi să acceseze poliţele prin brokeri.

    „Deocamdată această schimbare nu influenţează brokerii pentru că oamenii sunt obişnuiţi să acceseze poliţele RCA prin brokeri, pentru că brokerii îi ajută să facă o alegere şi le explică diferenţele. Nu toţi asigurătorii, de exemplu, au bifate toate ţările UE unde sunt valabile poliţele RCA. Al doilea aspect este că noi dăm clientului 8 oferte. Clientul ar trebui să intre direct pe site la 8 asigurători să facă calculi“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    În acelaşi timp, el mai adăugat că în cazul unui accident, marea majoritate a şoferilor nu ştiu ce să facă sau unde să sune şi apelează la broker.

    „Dacă ai un accident, îţi suni brokerul şi întrebi ce să faci. Dacă îţi iei poliţa online, suni la un call-center, vorbeşti cu un robot, asta în cazul în care ştii unde să suni. De ce şi-ar face singuri poliţa pe site-ul unui asigurător pe răspunderea lui dacă greşeşte o literă, o cifră. Răspunderea este în totalitate a celui care completează datele. Nu este aşa simplu să îţi faci singur“, a mai spus Ştefan Prigoreanu.

    De asemenea, dacă luăm în calcul diferenţa dintre preţul la o poliţă RCA de la asigurător, achiziţionată online şi aceeaşi poliţă achiziţionată de la broker, diferenţa nu se justifică deocamdată, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    „Cei care aleg să îşi facă singuri, să îşi asume acest risc şi ulterior să înţeleagă că nu au la cine apela dacă au o daună, pot găsi un pic mai ieftin decât la un broker. Diferenţa nu se justifică deocamdată, este prea mică. Nu vorbim că iei o poliţă cu 30% mai ieftin, ci cu 3-4% mai ieftin“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    Pe de altă parte, având în vedere că piaţa RCA a fost supusă unui nou şoc, mai exact falimentul celui mai mare asigurător din piaţă, City Insurance, preţurile la poliţele RCA au crescut semnificativ, ajungând la dublări sau chiar triplări, la care se adaugă contextul actual inflaţionist care pune şi mai mare presiune pe buzunarul şoferilor.

    Piaţa RCA a ajuns la finaluil primelor trei luni din 2022 la un volum al primelor brute subscrise de 2,34 mld. lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Principalii asigurători care activează pe zona RCA au înregistrat dublări, triplări, ajungând până la un volum al subscrierilor de 6, 7 sau chiar 17 ori mai mare, în primele trei luni din 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Asigurătorii care vând acum poliţe RCA sunt Euroins, Allianz-Ţiriac, Groupama, Grawe, Asirom, Omniasig, Axeria Iard şi Generali.

    Piaţa RCA a fost supusă unui nou şoc, mai exact falimentul celui mai mare asigurător din piaţă, City Insurance, preţurile la poliţele RCA au crescut semnificativ, ajungând la dublări sau chiar triplări, la care se adaugă contextul actual inflaţionist care pune şi mai mare presiune pe buzunarul şoferilor.

     

  • BREAKING. Schimbări majore pentru toţi şoferii din România. Anunţ de ultimă oră

    Mădălin Roşu, preşedinte, Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR), a spus, la ZF Bankers Summit 2022, în ziua dedicată asigurărilor, că BAAR lucrează în acest moment la digitalizarea proceselor. Constatul amiabil electronic va permite inclusiv localizarea prin GPS şi va oferi mai multe date despre accidente.

    În zona de constat amiabil electronic va permite localizarea prin GPS. Datele acestea despre locul accidentului vom începe să le avem. Ce vom face cu ele, cum le vom folosi, dacă autorităţile vor avea acces la ele să le folosească în zona de prevenţie? Hai să ne gândim că, în momentul de faţă, mergem pe ideea de avea date. Le creionăm, punem pe hârtie.

    Ce a mai spus Mădălin Roşu la ZF Bankers Summit 2022:

    Introducerea unui constat amiabil simplifică procesul de daune, iar modalitatea de penalizare este bonus malus. La un moment dat a fost o discuţie dacă bazele de date de la asigurător puteau fi transmise către poliţie. Aici trebuie schimbat cadrul legislativ.

    În zona de constat amiabil electronic va permite localizarea prin GPS. Datele acestea despre locul accidentului vom începe să le avem. Ce vom face cu ele, cum le vom folosi, dacă autorităţile vor avea acces la ele să le folosească în zona de prevenţie? Hai să ne gândim că, în momentul de faţă, mergem pe ideea de avea date. Le creionăm, punem pe hârtie.

    Concentrarea este acum pe digitalizare şi soluţionarea dosarelor existente. Tocmai ce am lansat aida info, aplicaţia prin care se poate vedea bonus malus, se poate descărca certificatul de daună. Acum iată că vine proiectul acesta esenţial aş zice, pentru piaţă.

    O parte din contribuţia de la BAAR este alocată pentru cei neasiguraţi. O parte din responsabilitatea biroului de astăzi este şi de a proteja victimele care sunt neasigurate. Pentru acest lucru, toţi asiguratorii creează acest fond.

    La ultima verificare rămăseseră cam 70.000 de maşini fără asigurare din cei 500.000 care au fost asigurate la Citi Insurance.

     

     

  • Ce impact va avea seceta din ultimii ani şi falimentul City Insurance asupra pieţei asigurărilor agricole

    Pentru prima dată în ultimii cinci ani este posibil ca piaţa asigurărilor agricole – care acoperă aproape 2,5 milioane de hectare – să stagneze, în loc să fie pe un trend ascendent. Ce impact va avea seceta din ultimii ani şi falimentul City Insurance asupra acestei nişe?

    Luând în calcul nivelul ridicat al daunelor din ultimii ani, dispariţia unuia dintre jucători, City Insurance, politica prudentă a asiguratorilor şi, dacă mai adaugăm şi faptul că plata subvenţiilor se face cu întârziere – încă sunt la acest moment fermieri care nu au încasat subvenţia – este puţin probabil ca piaţa asigurărilor agricole să fie pe un trend ascendent în acest an”, spune Alinda Bănică, consultant principal şi fondator al Alinda Bănică Business Consultancy, companie care are două obiecte de activitate – asistenţa în brokerajul de asigurări şi consultanţa financiară. Ea are o experienţă de 20 de ani în domeniul asigurărilor şi financiar. La sfârşitul celui de-al treilea trimestru din 2021, primele brute subscrise pe clasa de asigurări agricole reprezenta puţin peste 2% din totalul primelor brute subscrise pentru asigurările generale, explică Alinda Bănică. Primele brute subscrise au fost de 157 de milioane de lei, în creştere cu 11% comparativ cu cel de-al treilea trimestru din 2020, iar numărul contractelor de asigurare a crescut cu 6% în aceeaşi perioadă.

    Piaţa asigurărilor agricole a evoluat în ultimii cinci ani, pe de o parte pentru că mai mulţi fermieri au dobândit încredere în sistemul de asigurări private, iar pe de altă parte ca urmare a  condiţiilor meteorologice nefavorabile, în special, secetă, dar şi grindină, ploi torenţiale sau furtuni. Astfel, Georgiana Rusu, director executiv al Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare, estima o creşte de 10% a pieţei asigurărilor agricole în 2021, suprafaţa îndreptându-se spre 2,5 milioane de hectare. În 2020, cel mai secetos an din istoria României, suprafaţa asigurată a fost de 2,2 milioane de hectare. Săptămâna trecută, Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a anunţat că România riscă o secetă severă în anul agricol 2021-2022 din cauza lipsei precipitaţiilor din sol, iar fermierii sunt îngrijoraţi de evoluţia situaţiei.

    „România lucrează doar 50% din suprafaţa agricolă (circa 5 milioane de hectare – n.red.). Dacă fermierii ar avea-o pe aceasta asigurată corect, nu ar mai fi atât de vulnerabili din punct de vedere financiar. Sunt mai multe măsuri pe care fermierii ar fi indicat să le ia pentru propria stabilitate financiară: de la un comportament bun la plată, la achiziţionarea de echipamente şi utilaje adaptate nevoilor lor şi nu supradimensionate, achiziţionate în leasing sau credit, ceea ce le măreşte gradul de îndatorare, la o deschidere mai mare spre a învăţa despre produse financiare şi despre cum se pot proteja de clauze abuzive în contracte”, consideră Alinda Bănică.

    Ea susţine că asigurătorii îşi doresc să îmbunătăţească produsele financiare sau să vină cu unele noi pe piaţă. Un exemplu de produs nou apărut pe piaţă este cel pentru asigurarea culturilor de sfeclă de zahăr, al companiei Agra Asigurări, singura firmă din România dedicată exclusiv asigurărilor agricole. Acesta acoperă pierderile cantitative şi de randament de zahăr ale plantelor, produse de particule de nisip sau pământ antrenate de vântul puternic, grindină, îngheţ, ploi torenţiale prin daune produse de spălarea solului sau crustă, precum şi daunele produse de dăunătorii specifici ai culturii, potrivit reprezentanţilor companiei. În situaţia producerii daunei, fermierii sunt despăgubiţi de la plafonul de 7.000 de lei, cu posibilitatea de majorare a despăgubirii de la 10% cu până la 50% din suma asigurată iniţial, din 10 în 10 puncte procentuale. Însă, atât Alinda Bănică cât şi Georgiana Rusu observă că au crescut foarte mult procentual daunele şi sunt asigurători care au rata de daunalitate foarte mare, dar şi unii care au restricţionat anumite culturi din cauza daunalităţii foarte mari, produsă în principal de secetă.

    Firma austriacă Agra Asigurări este una dintre puţinele companii de asigurări din Europa care are în portofoliu o asigurare pentru secetă încă din anul 2000. Astfel, anul 2021 a adus o creştere a numărului poliţelor de asigurare cu 20-30% pentru compania Agra Asigurări. Pentru a încuraja fermierii să-şi asigure culturile, statul, prin Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR), le oferă o subvenţie prin care li se rambursează 70% din prima de asigurare plătită, dar, chiar şi aşa „există încă fermieri care nu îşi încheie poliţe de asigurare şi există şi fermieri care, deşi încheie poliţe de asigurare, nu mai depun dosare la AFIR. Este necesară simplificarea ghidului solicitantului, ţinând cont de faptul că în fiecare an de la implementarea sa au rămas fonduri disponibile”, crede Alinda Bănică. De asemenea, ea observă că este nevoie de grupuri consultative cu fermierii şi autorităţile, iar în urma acestora discuţiile să se transforme în acţiuni concrete şi rapide. Ea spune şi că una dintre cele mai importante aşteptări ale fermierilor de la companiile de asigurare este o mai mare transparenţă a modalităţii de calcul a daunelor. „Aş adăuga la acest lucru faptul că ne dorim în piaţa de asigurări  agricole mai multe tipuri de clauze/produse, care sunt prezente în Vest, dar nu sunt disponibile pentru fermierii români: despăgubiri pentru daune calitative sau asigurări parametrice.”

    Cum se implică statul în relaţia dintre fermier şi asigurători în alte ţări? În Austria, riscul de grindină este foarte prezent şi este subvenţionat 50% de către stat, potrivit Georgianei Rusu. În Franţa este subvenţionată primă de asigurare totală, dar de către Uniunea Europeană. Israelul are o societate de asigurări agricole, dar la care coproprietar este 50% statul, iar 50% sunt asiguratorii şi există o cotaţie peste care nu se trece momentul în care fermierii doresc o asigurare.

    ALINDA BĂNICĂ, consultant principal şi fondator, Alinda Bănică Business Consultancy: „România lucrează doar 50% din suprafaţa agricolă (circa 5 milioane de hectare – n.red.). Dacă fermierii ar avea-o pe aceasta asigurată corect, nu ar mai fi atât de vulnerabili din punct de vedere financiar.”

  • Şefii ASF, plătiţi cu 10.000-12.000 de euro pe lună, stau ascunşi şi nu ies să dea explicaţii despre falimentul City Insurance, ci îi trimit la înaintare pe cei din linia a doua

    ♦ În cazul falimentului City Insurance, în total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate, iar în aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, ritmul de soluţionare fiind în jurul a 200 de dosare de daună pe zi, după cum a declarat Valentin Ionescu, director în ASF ♦ Întrebarea este cât va dura până când FGA îşi va epuiza resursele.

    La prima conferinţă de presă după falimentul City Insurance organizată ieri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şefii ASF, plă­tiţi cu 10.000-12.000 euro pe lună, au pre­fe­rat să stea ascunşi şi nu au participat, pre­fe­rând să trimită la înaintare managerii din linia a doua.

    La această conferinţă au fost prezenţi doar directori de departamente din ASF şi au lipsit Nicu Marcu, preşedintele ASF, Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul asigurărilor, precum şi ceilalţi vicepreşedinţi şi membri ai consiliului ASF.

    Timp de 5 ani ASF a lăsat ca cel mai defectuos jucător din piaţă, City Insurance, aflat acum în procedură de fali­ment, să de­vi­nă lider şi să cre­eze o gaură pe care cel mai pro­babil tot românii o vor umple.

    Valentin Ionescu, director în cadrul Autorităţii de Suprave­ghe­re Financiară (ASF) responsabil cu sectorul asigurărilor, unul din­tre cei prezenţi ieri la conferinţa ASF, a pre­zentat topul asigurătorilor pe RCA.

    Euroins îşi consolidează poziţia pe piaţa RCA, dar nu creşte foarte mult, iar urmă­toa­rele două poziţii pe podium sunt ocupate de Groupama şi Allianz-Ţiriac, după cum reiese din informaţiile prezentate de Valentin Ionescu.

    „Monitorizăm săptămânal ce se întâmplă cu cotele de piaţă, atât pe RCA, cât şi pe garanţii. Pot să vă spun care sunt noii lideri pe RCA, topul provizoriu pe săptămâna 29 no­iembrie – 5 decembrie, pentru că săptămâ­nal monitorizăm şi lucrurile se ajustează. De câteva săptămâni avem următorul top 3: Euroins – care îşi consolidează poziţia, dar nu creşte foarte mult, pentru că a oferit co­mi­sioane mici intermediarilor din dorinţa de a nu creşte cota, iar următoarele două surprize plă­cute sunt Groupama (conform raportului primit de la toate companiile de asigurări, care se ajustează săptămânal în funcţie de primele distribuite prin brokerii de asigurări în ultima săptămână) şi Allianz-Ţiriac. Au fost şi schimbări în ultimele două săptămâni între locurile 2 şi 3“, a declarat Ionescu la prima conferinţă organizată de ASF după falimentul City Insurance.

    Piaţa RCA este una dintre cele mai tensionate, mai ales în contextul falimentului City Insurance, care a dus la o creştere semni­fi­cativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspec­tive de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pen­tru a alimenta resursele Fondului de Garan­tare a Asiguraţilor (FGA).

    În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Celelalte companii din topul RCA prezentat de Valentin Ionescu sunt Asirom – pe locul 4, Grawe – pe locul 5, Omanisig – pe locul 6 şi Generali – pe locul 7.

    „Topul săptămânal în funcţie de primele distribuite prin intermediari, prin brokerii de asigurări, se modifică, dar nu radical“.

    Pe zona asiguărărilor RCA volumul subscrierilor a ajuns la finalul primelor nouă luni din 2021 la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor ASF.

    În ceea ce priveşte despăgubirile în contul firmei falimentare City Insurance, Ionescu a arătat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a efectuat pe data de 9 decembre şi 10 decembrie plăţi în baza dosarelor de daună a păgubiţilor City Insurance cu valori de 2,2 mil. lei, respectiv 2,4 mil. lei. Astfel, valoarea de 2,2 mil. lei a fost suma pentru 1.003 cereri de plată în baza poliţelor City Insurance, în timp ce valoarea de 2,4 mil. lei a fost suma plătită pentru 450 cereri de plată, conform ASF. În total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate.

    În privinţa avizării plăţilor de către Comisia de Specialitate a FGA, aceasta se va întâlni de 3 ori pe săptămână, respectiv luni, miercuri şi vineri pentru avizarea plăţilor, susţin reprezentanţii ASF. În aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, iar ritmul de soluţionare este în jurul a 200 de dosare de daună pe zi.

  • Piaţa asigurărilor a ajuns la 9,8 mld. lei după 9 luni/2021, în creştere cu 15%. Finalul anului 2021 poate aduce o creştere a subscrierilor cu peste 20%

    ♦ Pe asigurări generale, subscrierile au ajuns după 9 luni la 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult, în timp ce pe asigurări de viaţă dinamica subscrierilor a fost de 22%, până la 2,01 mld. lei ♦ Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF: „Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere a primelor brute subscrise de peste 20% faţă de anul 2020, o rată de creştere foarte importantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“.

    Piaţa asigurărilor din Româ­nia a terminat primele nouă luni din 2021 cu un volum al primelor brute subscrise de 9,8 mld. lei, în creştere cu 15% faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, conform datelor pre­zentate de Cristian Roşu, vice­pre­şedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pe sectorul asigurărilor.

    „După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute sub­scri­se de 9,8 miliarde de lei, ceea ce re­pre­zin­tă o creştere cu 15% faţă de anul an­terior. Discutăm de anii 2020 şi 2021, marcaţi de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea ro­mâ­neas­că în general a fost afectată de mul­te con­strân­geri. Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020 a pri­melor brute sub­scrise, o rată de creş­te­re foarte im­portantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“, a spus Cristian Roşu în ca­drul unei con­ferinţe on­line or­ga­nizate de Uniunea Naţio­na­lă a Socie­tă­ţil­or de Asigurare-Reasi­gu­rare din România (UNSAR).

    El a mai adăugat că asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie, înregistrând o creştere de 22% în primele nouă luni ale anului.

    „Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viaţă în ţările oc­cidentale, la care ne place să ne ra­por­tăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieţei de asigurări. Prin asigurările de viaţă sunt cumu­late sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 mld. lei, la cât a ajuns piaţa de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viaţă şi nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent. Asta ar fi însemnat peste 6 mld. lei, deci circa 1,2 mld. euro, reinvestiţi în econo­mie“, susţine Cristian Roşu.

    Vicepreşedintele ASF a mai explicat că asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc.

    „Prin anumite discuţii cu diferiţi factori decidenţi, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa. Este nevoie de surse de finanţare su­pli­men­tare, precum asigurările vo­lun­tare de sănătate“, a mai spus Cristian Roşu.

    Pe zona segmentului asigurărilor ge­nerale, asigurătorii au subscris în primele nouă luni din 2021 un volum al primelor de 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, în timp ce pe zona asigurărilor de viaţă, di­na­mica subscrierilor s-a păstrat la peste 20%, respectiv 22%, până la 2,01 mld. lei la finalul lunii septembrie 2021.

    În ceea ce priveşte zona asigu­ră­rilor RCA, volumul subscrierilor a ajuns la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. În acelaşi timp, asigurările Casco au consemnat un avans de 14 procente în primele no­uă luni din 2021, ajungând la un vo­lum al subscrierilor de peste 2 mld. lei.

    Pe zona asigurărilor de sănătate, vo­lumul primelor brute subscrise a ajuns la 383,9 mil. lei, cu 9% mai mult la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din volumul total al subscrie­ri­lor pe acest segment, 238,7 mil. lei sunt prime subscrise aferente asigură­ri­lor generale, reprezentând 62,2%, iar 145,2 mil. lei sunt subscrieri afe­ren­te asigurărilor de viaţă, respectiv 38,8%.

    Din perspectiva asigurărilor de lo­cuinţe, volumul primelor brute subscrise în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 435,8 mil. lei, consem­nând un avans de 10%, faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor de pe acest segment, 305,3 mil. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor facultative, reprezentând 70,1%, în timp ce subscrierile pe zona asigurărilor de locuinte obligatorii au ajuns la un volum de 130,5 mil. lei, reprezentând 29,9%.

    Din punctul de vedere al ponderilor, asigurările generale au ajuns la o pondere de 79,3% din volumul total al subscrierilor din piaţă la finalul primelor nouă luni din 2021, iar asigurările de viaţă au ajuns la o pondere de 20,7%. Cu toate acestea, dominanţa asigurărilor generale este prezentă într-o măsură asemănătoare şi specifică pieţei asigurărilor din România.

    În ceea ce priveşte ponderea asigurărilor auto din totalul subscrierilor pieţei, acest segment, care include asigurările RCA şi Casco, au o pondere cumulată de peste 57%, în timp ce ponderea acestora din volumul subscrierilor pe zona asigurărilor generale este de aproape 73%.

    Din perspectiva despăgubirilor plătite de asigurători în primele nouă luni din 2021, valoarea acestora a ajuns la 5,5 mld. lei, cu 9,7% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din valoarea totală de despăgubirilor plătite la nivelul pieţei, 4,68 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor generale, în timp ce 0,85 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor de viaţă.

    Având în vedere că rezultatele pieţei de asigurări în anul 2020 au fost mai ponderate, ba chiar înregistrând diminuări uşoare pe zona asigurărilor de viaţă, se poate observa cum în anul 2021 acest segment a recuperat decalajul anului trecut prin ritmuri de creştere de peste 20%. În acelaşi timp, şi restul segmentelor de asigurări au înregistrat avansuri ale subscrierilor.

    Pe de altă parte, în timp ce piaţa recuperează diminuările din primele subscrise, noul şoc din piaîă, respectiv falimentul City Insurance a început deja să destabilizeze piaţa RCA printr-o creştere semnificativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspective de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pentru a alimenta resursele Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Deşi un impact efectiv încă nu se resimte în piaţă, anul 2022, cel mai probabil, va fi un an în care piaţa va încerca să se stabilizeze, preţurile la poliţele RCA vor fi setate, chiar dacă acestea nu vor mai reveni la valorile anilor trecuţi, şi jucători noi ar putea intra în piaţă, ceea ce va contribui la o echilibrare într-o oarecare măsură, cel puţin din punctul de vedere al pieţei RCA.