BusinessMagazin

Tag: armistitiu

  • Noul armistiţiu umanitar din Yemen, oprit după o serie de raiduri aeriene

    Consiliul de securitate al ONU a oferit consultaţii privind conflictul din Yemen, în timp ce eforturile depuse de organizaţia internaţională pentru găsirea unei soluţii prin negociere nu au dat rezultate, informează site-ul publicaţiei Le Parisien.

    Şeful operaţiunilor umanitare ONU, Stephen O’Brien, a făcut un apel la Consiliu să “intensifice eforturile” pentru a restabili armistiţiul. O’Brien a anunţat că va sosi în misiune “în următoarele săptămâni pentru a identifica nevoile populaţiei yemenite”.

    Armistiţiul de cinci zile a fost decretat unilateral de coaliţia condusă de Arabia Saudită, care bombardează rebelii şiiţi huthi susţinuţi de Iran, din 26 martie, încercând să îl readucă la putere pe preşedintele Abd Rabbou Mansour Hadi, care s-a refugiat la Riyad. Rebelii au ocupat începând cu luna iulie 2014 regiuni vaste ale ţării. Intrată în război pentru a-i împiedica pe rebelii huthi să preia controlul total asupra Yemenului, coaliţia avertizase că va riposta la orice acţiune de atac a acestora.

    În 24 de ore, 22 de insurgenţi, doi civili şi patru membri ai serviciilor de securitate au decedat în timpul atacurilor din nordul oraşului Aden, conform unui responsabil pentru sănătate, Al-Khadr Lassouer. Această pauză de la atacuri ar fi trebuit să permită salvarea militanţilor şi a civililor care “plătesc marele preţ” în acest conflict, a anunţat într-un comunicat de presă coordonatorul pentru afaceri umanitare al ONU în Yemen, Johannes Van Der Klaauw.

    Având în vedere că situaţia “continuă să se degradeze rapid”, Stephen O’Brien a deplâns faptul că apelul la fondurile ONU pentru o sumă de 1,6 miliarde de dolari, s-a primit drept răspuns o finanţare care nu depăşeşte 15%, deci 241 milioane de dolari. “Avem nevoie urgentă de resurse suplimentare”, a spus el marţi în Consiliul de Securitate.

    Cel puţin 1.895 de civili au fost printre cele 3.984 de persoane ucise în patru luni de conflict, potrivit estimărilor ONU. Aproximativ 80% din populaţie – 21 de milioane de oameni – au nevoie de ajutor sau de protecţie, iar peste 10 milioane au dificultăţi în a găsi hrană sau apă.

     

  • Un armistiţiu umanitar de cinci zile a intrat în vigoare în Yemen, anunţă autorităţile de la Riyadh

    Cele cinci zile de armistiţiu ar trebui să permită livrarea de produse alimentare şi ajutor umanitar populaţiei din Yemen.

    Dar, potrivit purtătorului de cuvânt al coaliţiei arabe, generalul saudit Ahmed Asseri, rebelii au bombardat o zonă de la graniţa dintre Yemen şi Arabia Saudită până în ultimele minute înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului.

    “Acest fapt nu ne dă încredere că huthi vor respecta armistiţiul”, a declarat el pentru postul de televiziune Al Arabiya.

    Armistiţiul a intrat în vigoare la ora locală 23.00 (23.00, ora României).

    Noi raiduri ai vizat marţi Sanaa, capitala Yemenului, ocupată încă din septembrie 2014 de rebelii huthi.

    Noul emisar al Naţiunilor Unite în Yemen, diplomatul mauritan Ismail Ould Cheikh Ahmed, a sosit marţi la Sanaa, cu scopul de a încerca relansarea negocierilor politice, în prezent în impas, între beligeranţi.

     

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • Obama afirmă că este prea devreme pentru a se pronunţa asupra armistiţiului anunţat de Kiev

    “Este prea devreme pentru a spuen ce înseamnă acest armistiţiu”, a declarat Obama, în cursul unei conferinţe de presă la Tallinn, alături de omologul său eston, Toomas Hendrik Ilves. “Există o oportunitate, să vedem dacă se concretizează”, a adăugat el.

    Preşedinţia ucraineană a anunţat miercuri, în urma unei conversaţii telefonice între cei doi lideri, că preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns la un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al Ucrainei.

    “Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (…). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas”, bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

    La scurt timp după acest anunţ, Kremlinul a precizat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat despre modalităţile de a ajunge la un armistiţiu în estul Ucrainei, dar Rusia nu poate decide o astfel de măsură deoarece “nu este parte implicată în conflict”.

    “Putin şi Poroşenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli şi forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    Anterior, Dmitri Peskov anunţase că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.

    În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat “despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării”, a afirmat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.

    “Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte”, a adăugat el.

  • Toţi militarii israelieni au părăsit Fâşia Gaza

     Armata israeliană se va retrage complet din Fâşia Gaza, imediat după intrarea în vigoare a armistiţiului, marţi, la ora locală 08.00 (08.00 or României), a anunţat un purtător de cuvânt al armatei.

    Potrivit acestui purtător de cuvânt, Peter Lerner, “conform directivelor Guvernului, armata israeliană va ocupa poziţii defensive în afara Fâşiei Gaza (respectiv în Israel, n.red.) încă de la intrarea în vigoare a armistiţiului”. Israelul şi Hamasul au acceptat luni seara o propunere egipteană privind un armistiţiu de 72 de ore.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul de Securitate al ONU îndeamnă la un ARMISTIŢIU IMEDIAT şi fără condiţii în Gaza

     Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU, reuniţi la New York, îndeamnă Israelul şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas să “aplice pe deplin” acest armistiţiu pe durata sărbătorii musulmane de Aid el-Fitr, care marchează sfârşitul lunii Ramadanului, dar “şi după aceea”.

    De asemenea, ei îndeamnă atât la “respectarea dreptului umanitar internaţional şi mai ales a celui cu privire la protecţia civililor”, cât şi la depunerea unor eforturi “de implementare a unui armistiţiu pe termen lung şi deplin respectat, bazat pe iniţiativa egipteană” de mediere.

    Ei “subliniază necesitatea de a furniza imediat o asistenţă umanitară populaţiei palestiniene în Fâşia Gaza”, prin creşterea contribuţiilor Biroului ONU pentru refugiaţi palestinieni UNRWA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Armata israeliană reia operaţiunile militare în Fâşia Gaza. Peste 1.000 de palestinieni, majoritatea civili, au murit în conflict

     “În urma tirurilor continue de rachete efectuate de către Hamas pe timpul armistiţiului umanitar (…), armata îşi va relua imediat activitatea în Fâşia Gaza, în aer, pe mare şi la sol”, se arată într-un comunicat.

    Răspunzând în mod favorabil unei solicitări ONU, Cabinetul israelian de Securitate a acceptat sâmbătă seara să prelungească până duminică, la miezul nopţii, armistiţiul care a oferit un scurt răgaz populaţiei din Fâşia Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Israelul şi Hamas au acceptat un armistiţiu umanitar de 12 ore în Fâşia Gaza

     Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, Israelul intenţionează, totuşi, să riposteze “în cazul în care teroriştii vor încerca să exploateze această perioadă pentru a ataca militari sau a trage în direcţia unor civili israelieni”.

    “În cursul armistiţiului, activităţile operaţionale pentru localizarea şi neutralizarea tunelurilor din Fâşia Gaza vor continua”, a avertizat armata israeliană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalele GRUPĂRI ARMATE palestiniene din Fâşia Gaza: Câţi combatanţi şi ce arsenal are fiecare

     – Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, este creditat de către Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) cu aproximativ 20.000 de combatanţi, dintre care 10.000 – cel mai bine antrenaţi – în cadrul aripii armate Brigăzile Ezzedine al-Qassam. Acestea poartă numele unui lider al Revoltei Arabe din perioada 1936-1939 împotriva mandatului britanic în Palestina, ucis în 1935. Acestor combatanţi li se alătură peste 10.000 de membri Hamas integraţi în forţele de securitate de la Gaza, în special Forţa Executivă.

    În arsenalul lor, de contrabandă sau artizanal, se regăsesc mine, rachete, mortiere şi arme uşoare. Brigăzile sunt dotate cu rachete de artilerie cu rază lungă de acţiune, şi anume de tip M75, o adaptare locală a sistemului Fajr-5, de fabricaţie iraniană, care au ajuns la o distanţă de până la 80 de kilometri de Fâşia Gaza, în atacuri asupra Tel Avivului şi Ierusalimului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tragedia din Ucraina: Rebelii proruşi cer un ARMISTIŢIU în schimbul garantării securităţii la locul prăbuşirii avionului

     “Noi garantăm securitatea experţilor internaţionali dacă Administraţia de la Kiev acceptă încetarea focului”, a declarat Andrei Purghin, “vicepremierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”.

    “Invităm Kievul să accepte imediat un astfel de acord, cel puţin pe durata anchetei la locul prăbuşirii avionului”, a subliniat liderul separatist.

    Statele Unite au exprimat preocupare, sâmbătă, în legătură cu lipsa de securitate la locul prăbuşirii avionului malaysian, în timp ce premierul Olandei, Mark Rutte, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să asume “responsabilitatea pentru insurgenţii susţinuţi de Moscova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro