BusinessMagazin

Tag: arme nucleare

  • Elon Musk, cel care a cofondat compania din spatele ChatGPT, avertizează că inteligenţa artificială nereglementată poate reprezenta un mare pericol pentru umanitate

    Miliardarul Elon Musk a avertizat că inteligenţa artificială necontrolată reprezintă o ameninţare pentru societate, potrivit Business Insider.

    Miercuri, Musk, unul dintre cofondatorii OpenAI, compania care a creat instrumentul ChatGPT, a declarat în timpul World Government Summit din Dubai, Emiratele Arabe Unite, că inteligenţa artificială reprezintă „unul dintre cele mai mari riscuri pentru viitorul civilizaţiei noastre”, a relatat CNBC.

    ChatGPT, un chatbot AI viral, a stârnit un discurs aprins despre viitorul AI şi despre modul în care tehnologia va avea un impact asupra oamenilor. 

    „Tehnologia în sine este atât pozitivă, cât şi negativă, în ea regăsindu-se potenţialul de a construi, cât şi a distruge”, a spus Musk despre inteligenţa artificială.

    „Inteligenţa artificială este, de ceva vreme, destul de avansată. Doar că, până recent, nu dispunea de o interfaţă care să fie accesibilă pentru majoritatea oamenilor”, a adăugat el.

    Legiuitorii şi liderii din industria tehnologică au discutat frecvent despre importanţa reglementării AI ca mijloc de a limita discriminarea şi de a împiedica luarea unor decizii eronate, a relatat anterior Insider.

    Chiar şi directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că în tehnologia AI rezidă potenţialul naşterii unei catastrofe uriaşe.

    În calitate de fondator al Neuralink şi de CEO al Tesla, ambele utilizând inteligenţa artificială, Musk a vorbit anterior despre potenţialul acesteia.

    „Până când oamenii nu vor fi martori unor crime realizate de inteligenţa artificială, nu vor înţelege cu adevărat riscul la care ne supunem, deoarece subiectul pare unul fantezist”, a declarat Musk la reuniunea de vară a Asociaţiei Naţionale a Guvernatorilor din 2017, potrivit Futurism.

    În 2018, la SXSW, el a declarat că inteligenţa artificială are potenţialul de a fi mai periculoasă decât armele nucleare. În 2020, multimiliardarul a spus că se teme de proiectul DeepMind, deţinut de Google, şi a insinuat că inteligenţa artificială ar putea cuceri lumea.

  • Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul ei cel mai bun prieten Iranul colaborează intens pentru a se pune la adăpost de sancţiunile occidentale. Va duce aceasta la prelungirea războiului din Ucraina şi va ajuta Iranul să-şi dezvolte arme nucleare?

    Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

    Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

    După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

    Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

    La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

    În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

    Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

    La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

    Cel mai nou model de maşină din Rusia este o copie a unuia din China, asamblat cel mai probabil cu componente chinezeşti. De aceea este posibil ca în colaborarea din sectorul auto Iranul să devină furnizor de piese pentru producătorii de maşini din Rusia, rupţi de lanţurile de aprovizionare din Vest.

    De asemenea, Rusia este furnizor de combustibil nuclear şi componente pentru reactorul iranian de la Bushehr. Moscova caută să compenseze astfel pentru ruperea relaţiilor comerciale cu Europa, care înainte de războiul din Ucraina era cel mai mare partener comercial al ei, şi să evite sancţiunile occidentale. Banii urmează şi ei cursul mărfurilor. Săptămâna aceasta, banca rusă de stat VTB a anunţat că va începe să furnizeze servicii de transferuri financiare între Rusia şi Iran. Noua prietenie merge şi mai departe. În iulie, compania naţională de petrol a Iranului NIOC şi gigantul rus de gaze Gazprom au semnat un memorandum de înţelegere de 40 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea de câmpuri de petrol şi gaze în Iran şi a unui proiect de gaze naturale lichefiate. Oficialităţi iraniene au menţionat şi discuţii cu Rusia despre producţia în comun de aeronave de pasageri, dar nu au oferit mai multe detalii în afară de faptul că ar putea fi un avion de 70-150 de locuri. Anterior, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a dat ordin pentru producerea unor astfel de avioane în fabricile iraniene. Iranul a mai avut astfel de planuri, dar acestea nu au progresat. Planuri sunt, dar cel mai probabil nu vor readuce Rusiei ce a pierdut prin izolarea de Vest. Iranul este o economia mult prea mică şi nesigură politic şi mai ales financiar – nici până acum nu a reuşit să-şi plătească datoriile către Rusia pentru centrala nucleară de la Bushehr – şi de aceea eforturile Moscovei par mai degrabă disperate.

     

     

     

  • Vladimir Putin aduce din nou arsenalul nuclear in discuţie: Liderul de la Kremlin susţine că deşi armele nucleare reprezintă un factor de descurajare, riscul unui război în lume care să le împlice este în creştere

    Preşedintele Vladimir Putin a calificat arsenalul nuclear al Rusiei drept un “factor de descurajare” în conflicte, fără a se angaja să fie primul care să le folosească, scrie Bloomberg.

    Avertizând că ameninţarea unui război nuclear în lume este în creştere, Putin a reiterat că Rusia se va apăra şi îşi va apăra aliaţii “cu toate mijloacele aflate la dispoziţie, dacă va fi necesar”. În comentariile televizate de miercuri la o reuniune a unui consiliu pentru drepturile omului de la Kremlin, el a acuzat SUA şi aliaţii săi că fac ameninţări nucleare.

    “Nu le vom flutura ca pe o lamă de ras în faţa întregii lumi, dar, bineînţeles, pornim de la faptul că ele sunt acolo”, a spus el despre arsenalul rusesc. “Acesta este în mod natural un factor de descurajare, nu provoacă extinderea conflictelor, ci un factor de descurajare şi sper că toată lumea înţelege acest lucru.”

     

     

  • Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este “principala zonă vizată”, au fost numite trei ţinte

    Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: “Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear“. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

    Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

    Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit “contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

    În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, “şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este “principala zonă vizată”.

    Krause a considerat Războiul Rece “mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară. 

    Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

    Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

    Un zvon circulă de luni de zile în Berlin. Se spune că Putin l-ar fi ameninţat pe Scholz la telefon cu un atac nuclear. Scholz neagă acest lucru. Acest lucru este mai concret: mai multe surse din cercurile de securitate au confirmat pentru SPIEGEL că serviciile secrete occidentale au interceptat mesaje radio ale marinei ruseşti de la o manevră în Marea Baltică la sfârşitul anului trecut. S-a vorbit despre lovituri nucleare împotriva Germaniei şi au fost numite trei ţinte: Berlin, baza aeriană americană de la Ramstein şi baza aeriană Büchel, unde americanii îşi depozitează bombele atomice.

    Nu este neobişnuit ca utilizarea armelor nucleare să fie discutată şi exersată în cadrul unui exerciţiu militar, iar acest lucru se întâmplă şi în timpul manevrelor NATO. Cu toate acestea, unii experţi în securitate consideră că este posibil ca ruşii să fi numit în mod deliberat ţintele pentru a intimida Occidentul, ştiind, desigur, că acestea vor fi interceptate. Astfel, au vrut să stârnească teama de care au nevoie pentru a ţine Occidentul în şah. Din acel moment, Scholz a încercat să evite escaladarea situaţiei.

    A fost o greşeală gravă, consideră Krause. “Semnalul nuclear” este o formă specială şi complexă de comunicare politică care s-a dezvoltat în timpul Războiului Rece. Prin aluzii pe care doar cunoscătorii le înţeleg, cealaltă tabără este anunţată la ce să se aştepte. Krause spune că în ciuda ameninţărilor, este important ca un lider să rămână calm şi raţional, să nu arate frică.

    Germania, republica fricii

    Scholz i-a semnalat stângaci lui Putin că poate intimida Germania dacă ameninţă cu arme nucleare. Descurajarea este o chestiune de mentalitate. Germanilor le lipseşte în general mentalitatea de descurajare, asta este ceea ce îl înnebuneşte uneori pe Krause: refuzul de a aborda raţional subiectul războiului, de a gândi la rece, de a calcula cu exactitate şi de a elabora o strategie inteligentă. Faptul că germanii lasă frica să domine, nu raţiunea.

    De unde vine această teamă? O teorie vede originea în Războiul de Treizeci de Ani, când mari părţi ale Germaniei au fost devastate cu brutalitate. Alţii localizează rădăcinile mai degrabă în Primul şi al Doilea Război Mondial, deoarece tradiţiile sunt încă vii.

    ADN-ul german: Responsabilitatea pentru două războaie mondiale, responsabilitatea pentru Holocaust. Istoricul Frank Biess scrie în cartea sa “Republica fricii”: “Cultura rememorării în Republica Federală a activat diferite aspecte ale acestui trecut, care au constituit apoi baza unor idei precare, adesea anxioase şi ocazional apocaliptice despre viitor.” Teama pronunţată de războiul nuclear este, prin urmare, proiecţia unui trecut catastrofal în viitor.

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Preţul pe care Putin trebuie să îl plătească pentru mobilizarea forţată din Rusia pentru războiul din Ucraina

    O ţară cu una dintre cele mai mari populaţii din lume şi cu cel mai mare stoc de arme nucleare este împotmolită într-un război fără speranţă, conform Bloomberg.

    Ce se va întâmpla în continuare?

    Răspunsul la această întrebare a fost oferit săptămâna trecută, când preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o convocare a rezerviştilor.

    Se pare că oamenii care, în mare parte, vor doar să câştige o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor nu sunt neapărat dispuşi să îşi pună viaţa în pericol pentru a doborî ceva atât de abstract precum “Occidentul globalist”.

    Faptul că oamenii obişnuiţi din Rusia reuşesc să fugă spune ceva despre găurile din regimul lui Putin. Leonid Bershidsky remarcă un contrast puternic între Rusia lui Putin şi dictaturile din trecutul recent. După ce au stârnit ura ideologică, Benito Mussolini şi Adolf Hitler nu au avut probleme în a găsi sute de mii de voluntari pentru campaniile lor. În comparaţie, oamenii sunt atraşi în batalioanele de voluntari din Rusia mai degrabă cu salarii stabile decât cu noţiuni patriotice. Poate că acest lucru se datorează faptului că, pe lângă faptul că sunt departe de a-i urî pe ucraineni, majoritatea ruşilor apreciază creşterea economică drept cel mai important obiectiv al ţării.

    Mobilizarea, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial vine după o serie de contraofensive ucrainene de succes. Putin, fără îndoială, intenţionează ca aceasta să fie o demonstraţie de forţă şi o escaladare majoră. În schimb, este un semn clar că el şi invazia sa au probleme, iar el ştie acest lucru. Redacţia Bloomberg scrie că, în ultimele şapte luni, ruşilor li s-a spus că “operaţiunea militară special” va fi rapidă şi nedureroasă, nimic de care să se îngrijoreze. Ordinul este efectiv o recunoaştere a faptului că povestea Kremlinului a fost un basm.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Analiştii militari consideră că există trei scenarii pentru utilizarea arsenalului nuclear:

    În primă fază este vorba despre o utilizare demonstrativă, o lovitură fără victime realizată fie în subteran, fie undeva pe cerul Ucrainei sau într-o zonă precum Insula Şerpilor. Explozia ar fi destul de puternică cât să distrugă echipamentele electronice din zonă, iar nivelul de radiaţii s-ar menţine ridicat puţin timp, urmând ca la 48 de ore de la lansare să scadă la 1%.

    În acest scenariu, Rusia ar putea declanşa prin acţiunile ei o reacţie globală negativă, fără niciun câştig militar, izolându-se ţara şi devenind cel mai mare pariah din lume.

    Al doilea scenariu ar fi lansarea unei lovituri nucleare către un element cheie al infrastructurii Ucrainei, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, însă efectele unui astfel de atac sunt puse sub semnul întrebării. Majoritatea analiştilor militari susţin că o astfel de strategie n-ar avea prea mult sens din moment ce Rusia s-ar vedea nevoită să lovească un teritoriu pe care îl vede ca parte din propriul stat. Mai mult, armata rusă deja epuizată şi slab motivată ar fi expusă radiaţiilor nucleare.

    În final, cel mai negru scenariu presupune atacarea directă a unui membru NATO, ceea ce ar duce la activarea articolului 5 şi la demararea unui răspuns de apărare colectivă din partea Alianţei, ceea ce s-ar traduce cel mai probabil într-un război total.

  • Preţul pe care Putin trebuie să îl plătească pentru mobilizarea forţată din Rusia pentru războiul din Ucraina

    O ţară cu una dintre cele mai mari populaţii din lume şi cu cel mai mare stoc de arme nucleare este împotmolită într-un război fără speranţă, conform Bloomberg.

    Ce se va întâmpla în continuare?

    Răspunsul la această întrebare a fost oferit săptămâna trecută, când preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o convocare a rezerviştilor.

    Se pare că oamenii care, în mare parte, vor doar să câştige o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor nu sunt neapărat dispuşi să îşi pună viaţa în pericol pentru a doborî ceva atât de abstract precum “Occidentul globalist”.

    Faptul că oamenii obişnuiţi din Rusia reuşesc să fugă spune ceva despre găurile din regimul lui Putin. Leonid Bershidsky remarcă un contrast puternic între Rusia lui Putin şi dictaturile din trecutul recent. După ce au stârnit ura ideologică, Benito Mussolini şi Adolf Hitler nu au avut probleme în a găsi sute de mii de voluntari pentru campaniile lor. În comparaţie, oamenii sunt atraşi în batalioanele de voluntari din Rusia mai degrabă cu salarii stabile decât cu noţiuni patriotice. Poate că acest lucru se datorează faptului că, pe lângă faptul că sunt departe de a-i urî pe ucraineni, majoritatea ruşilor apreciază creşterea economică drept cel mai important obiectiv al ţării.

    Mobilizarea, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial vine după o serie de contraofensive ucrainene de succes. Putin, fără îndoială, intenţionează ca aceasta să fie o demonstraţie de forţă şi o escaladare majoră. În schimb, este un semn clar că el şi invazia sa au probleme, iar el ştie acest lucru. Redacţia Bloomberg scrie că, în ultimele şapte luni, ruşilor li s-a spus că “operaţiunea militară special” va fi rapidă şi nedureroasă, nimic de care să se îngrijoreze. Ordinul este efectiv o recunoaştere a faptului că povestea Kremlinului a fost un basm.

    Întrebarea militară este acum dacă cei 300.000 de rezervişti vor face o diferenţă semnificativă în război. Amiralul James Stavridis are îndoieli. Sarcina recrutării a fost plasată în sarcina diferiţilor guvernatori ai regiunilor ruseşti, ceea ce sugerează că nu există o rezervă largă şi structurată la care să apeleze armata. Asta înainte de efortul “herculean” de a le oferi uniforme, instruire, lideri calificaţi şi echipamente eficiente. Vor trece luni de zile până când vor ajunge pe câmpul de luptă ca, în cuvintele amiralului, carne de tun.

    Acest lucru ne aduce la cealaltă parte notabilă a discursului de convocare a lui Putin, ameninţarea nucleară deloc voalată. Ar merge cu adevărat atât de departe?

    Există o mulţime de motive pentru a sugera că nu ar face-o. Un atac nuclear nu ar contribui prea mult la avansarea efortului său de război şi menţinerea unui teritoriu proaspăt bombardat nu este o propunere atractivă, iar efectele secundare ar putea să se întoarcă în Rusia. Cu toate acestea, Hal Brands crede că ar fi înţelept să ia ameninţarea în serios. Folosirea unei bombe nucleare s-ar putea să nu se întoarcă împotriva noastră. Cei care doresc cu disperare să pună capăt luptelor imediat ar putea fi dispuşi să facă concesii lui Putin. Riposta prin atacuri nucleare riscă să genereze o spirală de escaladare. În plus, aşa cum a remarcat Leonid într-o discuţie publicată pe Twitter cu Clara Ferreira Marques şi Bobby Ghosh joi: “Dacă Putin pierde, este terminat şi nu va fi foarte plăcut pentru el”. În acest moment, Putin ar putea fi dispus să facă orice pentru a-şi asigura supravieţuirea.

    Toate aceste lucruri sunt, fără îndoială, în mintea preşedintelui american Joe Biden în acest moment. Nimeni raţional nu ar invidia deciziile pe care va trebui să le ia în următoarele săptămâni şi luni.

    Opţiunile lui Biden vin şi ele cu propriul lor set de riscuri care s-ar putea transforma în Armageddon. Dar există o posibilitate care ar putea funcţiona. Andreas are o teorie conform căreia Putin nu vrea să treacă la o acţiune nucleară, dar o va face pentru a supravieţui. Biden ar putea face planuri pentru schimbarea regimului în cazul unei escaladări nucleare, apoi să se asigure că îi comunică acest lucru în mod clar şi privat.

    Clive Crook are o idee diferită, “Oferiţi-i lui Putin o rampă de ieşire”. Deşi acest concept poate părea respingător pentru unii, Clive crede că nu merită riscul de moarte şi distrugere în masă. Ceea ce este necesar acum, poate, este o înţelegere care să-i permită lui Putin să transforme o înfrângere într-o victorie pe care să o poată vinde Rusiei.

    Nu este clar ce metodă de calmare a conflictului ar duce la cel mai bun rezultat, dar un lucru este sigur. Lumea se află, încă o dată, într-o situaţie care dă de gândit. Chiar dacă Putin joacă la cacealma, ameninţările sale ne reamintesc că lumea nu este cu adevărat în siguranţă atâta timp cât armele nucleare stau la pândă.

     

  • Europa şi Ucraina intră în alertă roşie: Riscul ca Rusia să folosească arme nucleare este la maxim. Avertismentul analiştilor

    Vladimir Putin a ameninţat Ucraina şi Europa cu opţiunea nucleară încă de la începutul războiului, iar escaladarea conflictului din ultimele zile au făcut serviciile secrete din Ucraina să creadă ca liderul rus nu mai bluffează şi că se pregăteşte să treacă la fapte, scrie Business Insider.

    Armata ucraineană nu ia în râs ameninţările de la Kremlin. Adjunctul şefului serviciului de informaţii al Ucrainei, Vadym Skibitsky, este de părere că pericolul unei lovituri nucleare este mai mare ca niciodată.

    „Vor viza liniile de front unde avem multe personal şi echipament militar, dar şi centre de comandă importante şi infrastructură critică. Ca să îi oprim avem nevoie nu doar de mai multe sisteme antiaeriene ci şi de sisteme anti-rachetă”, a declarat oficialul.

    Oficialii americani din apărare urmăresc cu atenţie semnele care ar indica că Rusia schimbă locaţia armamentului său nuclear sau dacă le pune în stare de alertă, iar până în prezent nu a fost semnalată nicio schimbare.

    Putin se pregăteşte să anunţe anexarea a patru regiuni ucrainene pe care trupele ruse le-au ţinut sub ocupaţie. Analişti şi cercetători militari şi-au exprimat îngrijorarea privind faptul că anexările vor creşte riscul ca armele nucleare să fie folosite. Serghei Lavrov a declarat recent că orice teritoriu care aparţine oficial de Rusia va primi protecţia deplină a Kremlinului.

    „Liniile roşii privind luptele pe teritoriul rusesc vor fi complet depăşite. Armele NATO vor trage în teritoriul Rusiei, iar statul în sine va fi atacat direct conform noilor graniţe. După cum ştim, pentru Kemlin acesta este un motiv destul de bun pentru utilizarea armelor nucleare”, adeclarat generalul american în retragere Kevin Ryan.

    În ciuda pericolului, există şi specialişti care privesc scenariul nuclear cu scepticism. Potrivit acestora, o armată cu moralul la pământ şi care se luptă cu propriile crize din interior, nu va putea realiza sau profita de o lovitură cu o armă nucleară tactică.

    „Problema lor este că pentru a exploata aşa cum trebuie condiţiile create de o armă nucleară tactică trebuie să ai forţe coezive, coerente şi cu moralul foarte ridicat. Nu cred că armata rusă are în acest moment capacitatea sau moralul necesar pentru a profita de o asemenea oportunitate”, a declarat George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului.

    Ameninţările nucleare ale lui Vladimir Putin sunt văzute mai degrabă ca o încercare de a forţa Occidentul să renunţe la sprijinul oferit Ucrainei, prin crearea mitului fals că liderul de la Kremlin e cel mai periculos atunci când este încolţit.

  • Declaraţiile Kremlinului privind armele nucleare este “absolut inacceptabilă” – ministru ucrainean

    Declaraţiile Kremlinului privind posibila utilizare a armelor nucleare sunt “absolut inacceptabile” şi Kievul nu va ceda în faţa lor, a declarat duminică dimineaţă ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, conform Reuters.

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, au menţionat armele nucleare ca o opţiune în situaţii extreme.

    “Declaraţiile iresponsabile ale lui Putin şi Lavrov privind posibila utilizare a armelor nucleare sunt absolut inacceptabile”, a scris Kuleba pe Twitter. “Ucraina nu va ceda. Facem apel la toate puterile nucleare să se exprime acum şi să îi spună clar Rusiei că astfel de retorici pun lumea în pericol şi nu vor fi tolerate”.