BusinessMagazin

Tag: arme

  • Furtuna perfectă pentru Vladimir Putin: SUA şi UE rămân fără arme pentru Ucraina în mijlocul contraofensivei şi tocmai când 300.000 de noi soldaţi ruşi se pregătesc să ia cu asalt frontul

    Industria americană de armament produce pe timp de pace 30.000 de proiectile pe an, destinate obuzierelor sale. Soldaţii ucraineni consumă această cantitate în doar două săptămâni, iar fără dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie, SUA şi UE nu vor mai putea aproviziona Ucraina, scrie CNBC.

    „Este o problemă foarte gravă. În lipsa unei noi şarje, care necesită timp pentru a fi produsă, nu vom putea să-i sprijinim pe ucraineni”, a declarat Dave Des Roche, cercetător militar la Universitatea Naţională de Apărare din SUA.

    Europa rămâne de asemenea fără arme şi gloanţe, Ucraina confruntâdu-se cu un risc real de a pierde sprijinul militar al Occidentului.

    „Stocurile militare ale majorităţii statelor membre NATO nu au fost epuizate complet, însă au fost golite într-o proporţie foarte mare pe fondul ajutorului dat Ucrainei”, a mai spus Des Roche.

    Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a luat act de această problemă şi a chemat la masa discuţiilor directorii marilor companii producătoare de armament pentru a găsi o soluţie la refacerea rezervelor militare.

    Analiştii militari mai indică o problemă majoră: Occidentul a produs arme în cantităţi destul de mici pe timp de pace, iar guvernele au optat pentru a reduce producţia la nivel larg, considerată foarte costisitoare. Occidentul ales să producă arme doar în funcţie de necesităţi, motiv pentru care stocurile care se epuizează necesită forţă de muncă calificată pentru a fi refăcute – ceea ce lipseşte cu desăvârşire în prezent, atât în Europa cât şi în SUA.

    „Lucrăm acum cu industria pentru a creşte producţia de arme şi munţii. Membrii NATO trebuie să ofere un imbold producătorilor în acest sens”, a declarat Jens Stoltenberg.

    SUA a reprezentat cel mai important furnizor de sprijin militar al Ucrainei de la începutul războiului. Statele Unite au livrat arme în valoare de 15,2 miliarde de dolari, iar mare parte din aceste livrări au înclinat balanţa războiului în favoarea Ucrainei.

    Totuşi, cu livrări atât de mari, SUA riscă să rămâna fără obuziere şi să fie nevoită să utilizeze din rezervele dedicate propriei armate. Cu toate acestea, specialiştii consideră că Pentagonul va refuza din start acest scenariu, mai ales pentru a nu afecta stocurile destinate operaţiunilor militare ale americanilor.

    În cazul în care criza armelor devine o realitate solidă, Ucraina mai are câteva opţiuni, cum ar fi Coreea de Sud, care deţine un sector de armament formidabil şi care a încheiat o vânzare către Polonia în valoare de 5,7 miliarde de dolari, în schimbul cărora polonezii au primit tancuri şi obuziere.

    „Putem să continuăm aprovizionarea, dar există şi un punct critic în care ucraineni vor trebui să fie precauţi în ceea ce priveşte utilizarea şi prioritizarea armelor şi munţiilor, pentru că nu există aprovizionare infinită”, a declarat Jack Watling, expert în război terestru la Institul Regal din Marea Britanie.

  • Furtuna perfectă pentru Vladimir Putin: SUA şi UE rămân fără arme pentru Ucraina în mijlocul contraofensivei şi tocmai când 300.000 de noi soldaţi ruşi se pregătesc să ia cu asalt frontul

    Industria americană de armament produce pe timp de pace 30.000 de proiectile pe an, destinate obuzierelor sale. Soldaţii ucraineni consumă această cantitate în doar două săptămâni, iar fără dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie, SUA şi UE nu vor mai putea aproviziona Ucraina, scrie CNBC.

    „Este o problemă foarte gravă. În lipsa unei noi şarje, care necesită timp pentru a fi produsă, nu vom putea să-i sprijinim pe ucraineni”, a declarat Dave Des Roche, cercetător militar la Universitatea Naţională de Apărare din SUA.

    Europa rămâne de asemenea fără arme şi gloanţe, Ucraina confruntâdu-se cu un risc real de a pierde sprijinul militar al Occidentului.

    „Stocurile militare ale majorităţii statelor membre NATO nu au fost epuizate complet, însă au fost golite într-o proporţie foarte mare pe fondul ajutorului dat Ucrainei”, a mai spus Des Roche.

    Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a luat act de această problemă şi a chemat la masa discuţiilor directorii marilor companii producătoare de armament pentru a găsi o soluţie la refacerea rezervelor militare.

    Analiştii militari mai indică o problemă majoră: Occidentul a produs arme în cantităţi destul de mici pe timp de pace, iar guvernele au optat pentru a reduce producţia la nivel larg, considerată foarte costisitoare. Occidentul ales să producă arme doar în funcţie de necesităţi, motiv pentru care stocurile care se epuizează necesită forţă de muncă calificată pentru a fi refăcute – ceea ce lipseşte cu desăvârşire în prezent, atât în Europa cât şi în SUA.

    „Lucrăm acum cu industria pentru a creşte producţia de arme şi munţii. Membrii NATO trebuie să ofere un imbold producătorilor în acest sens”, a declarat Jens Stoltenberg.

    SUA a reprezentat cel mai important furnizor de sprijin militar al Ucrainei de la începutul războiului. Statele Unite au livrat arme în valoare de 15,2 miliarde de dolari, iar mare parte din aceste livrări au înclinat balanţa războiului în favoarea Ucrainei.

    Totuşi, cu livrări atât de mari, SUA riscă să rămâna fără obuziere şi să fie nevoită să utilizeze din rezervele dedicate propriei armate. Cu toate acestea, specialiştii consideră că Pentagonul va refuza din start acest scenariu, mai ales pentru a nu afecta stocurile destinate operaţiunilor militare ale americanilor.

    În cazul în care criza armelor devine o realitate solidă, Ucraina mai are câteva opţiuni, cum ar fi Coreea de Sud, care deţine un sector de armament formidabil şi care a încheiat o vânzare către Polonia în valoare de 5,7 miliarde de dolari, în schimbul cărora polonezii au primit tancuri şi obuziere.

    „Putem să continuăm aprovizionarea, dar există şi un punct critic în care ucraineni vor trebui să fie precauţi în ceea ce priveşte utilizarea şi prioritizarea armelor şi munţiilor, pentru că nu există aprovizionare infinită”, a declarat Jack Watling, expert în război terestru la Institul Regal din Marea Britanie.

  • Alarma mobilizării care a răsunat în Rusia a adus cu ea crunta realitate a războiului la uşile a milioane de oameni. Ruşii fug din ţară pe unde apucă, iar cei rămaşi au început să se ridice împotriva lui Putin după prima chemare oficială la arme din ultimii 70 de ani

    Vladimir Putin a cerut recent în mod oficial mobilizarea parţială pentru război a 300.000 de rezervişti care vor ajunge faţă în faţă cu trupele ucrainene. Chemarea la arme a adus odată cu ea frica, proteste anti-regim şi realitatea războiului la uşile ruşilor, scrie Bloomberg.

    Autorităţilee au reţinut aproximatvi 1,400 de persoane care au participat la protestele desfăşurate în 38 de oraşe din ţară. O parte dintre bărbaţii reţinuţi au primit scrisori de recrutare, în timp ce ceilalţi participanţi ar putea fi judecaţi conform legilor privind critica la adresa războiului, pe care Kremlinul le-a impus odată cu începerea invaziei.

    Unii studenţi care au participat la manifestaţii au fost ameninţaţi cu expulzarea, existând riscul să devină astfel parte din cei ce vor vedea frontul.

    Pentru milioanele de ruşi care au fost protejaţi de realitatea sângeroasă a războiului, discursul lui Putin privind mobilizarea a fost un şoc. Autorităţile au oferit puţine detalii despre modul în care ordinul de mobilizare va fi aplicat, acesta fiind pentru prima dată în 77 de ani când Rusia şi-a chemat oamenii la război.

    Autorităţile au început deja să emită ordine de recrutare pentru rezervişti şi le-au interzis să-şi părăsească zona în care locuiesc. Medicii au fost de asemenea chemaţi să participe la război.

    Poliţia de frontieră a Finlandei a raportat o creştere de 50% a traficului auto în cursul nopţii de după lansarea ordinului de mobilizare. Datele colectate de Google au arătat o creştere a volumului de căutări pentru subiecte precum „cum să părăseşti Rusia” sau chiar „cum să îţi rupi un brat”, în timp ce pe social-media a început să plouă cu relatări privind creşterea preţurilor pentru cursele aeriene care părăsesc ţara.

    „Una dintre consecinţele mobilizării va fi faptul că populaţia apolitică şi pasivă va căuta prin toate mijloacele soluţii la problema mobilizării. Problema principală a lui Putin este încrederea sa în susţinerea oamenilor şi în faptul că el este sigură că este un lider care face ce trebuie pentru binele statului său”, a declarat Tatiana Stanoyava, fondatoarea grupului de cercetare R.Politik.

    Ordinul de mobilizare va afecta 300.000 de oameni şi se aplică doar celor cu experienţă militară. Cu toate acestea, decretul prezidenţial privind mobilizarea nu specifică ce categorii care formează marea masă a celor două milioane de rezeervişti vor fi chemaţi. Mai mult, decretul are şi o clauză secretă, a că

     

  • Occidentali neserioşi? O monitorizare arată că SUA şi Germania au trimis Ucrainei mai puţine arme decât au promis

    Institutul Kiel susţine că SUA şi Germania nu şi-au ţinut cuvântul dat.

    Nu este zi în care occidentalii să nu anunţe livrări de armament către Ucraina. Totuşi, ar exista diferenţe între vorbe şi fapte.
    „Volumul de arme promise, inclusiv cele grele, a crescut semnificativ în ultimele săptămâni în comparaţie cu actualizarea anterioară a datelor din 18 mai.

    Totuşi, diferenţa dintre armele promise şi cele livrate efectiv poate fi foarte mare.
    Dintre principalii furnizori, Statele Unite şi Germania în special au promis mult mai mult decât au livrat, chiar dacă în termeni absoluti Statele Unite au livrat deja arme pentru o valoare de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a Germaniei”, scrie Institutul Kiel, în ultimul său buletin care monitorizează livrările de arme către Ucraina.
     

  • Trezirea la realitate: Rusia domină câmpul de război în Ucraina, iar visul victoriei s-a spulberat. Soarta războiului atârnă de bătălia pentru Severodonetsk

    Pe măsură ce Rusia reuşeşte să captureze tot mai multe teritorii ucrainene şi să facă ravagii în Donbas, analiştii se tem din ce în ce mai tare că Ucraina pierde avantajul, fapt care se va traduce într-un război pe o perioadă îndelungată, scrie CNBC.

    „Sunt speriat. Există riscul ca Ucraina să continuă să piardă teritorii”, a declarat William Alberque, directorul strategiei, tehnologiei şi controlului armelor din cadrul Institute for Strategic Studies.

    Situaţia din Ucraina s-a schimbat dramatic de la începutul invaziei din februarie. Dacă  iniţial trupele ruseşti au încercat un atac pe mai multe flancuri, în prezent au realizat că strategia e defectuoasă şi şi-au concentrat atacurile pe zona din estică a ţării.

    Faptul că Rusia a eşuat de câteva ori să captureze Kievul şi greşelile făcute în atacul pe mai multe flancuri le-au dat speranţă ucrainenilor şi occidentalilor în privinţa victoriei Ucrainei.

    Optimismul nu a durat mult. La momentul actual Rusia descarcă toată puterea de foc în Donbas pentru a-l cuceri şi eventual a stabili un cordior către Marea Neagră, prin care speră să preia controlul porturilor şi comerţului.

    Acum cea mai importantă bătălie se dă în Severodonetsk, ultimul oraş controlat de ucraineni din provincia Lugansk. La problema asediului de la Severodonetsk se adaugă şi reluarea ofensivei ruseşti în Harkov. Pierderea ultimului bastion al Luganskului ar putea însemna înfrângerea înceată dar sigură a Ucrainei în acest război.

    Tot mai mulţi specialişti sunt de părere că în prezent Rusia deţine avantajul în luptă.

    „Rusia face progrese şi se pare că acum controlează cea mai mare parte a zonei strategice Severodontetsk, în ciuda luptelor grele care încă se dau”, a spus Andrius Tursa, consilier pe Europa Centrală în cadrul Teneo Intelligence.

    Rezultatele rusiei în Donbas reflectă de fapt superioritatea militară şi numerică în raport cu Ucraina, fapt ce justifică intesificarea agresivităţii atacurilor.

    „Comparativ cu prima fază a ofensivei, ruşii şi-au îmbunătăţit activităţile operaţionale şi logistice, profitând mai mult de avantajul aerian şi capabilităţile de război electronic. La polul opus, Ucraina suferă din cauza livrărilor lente şi insuficiente de arme din partea Occidentului”, a mai spus Tursa.

    Există încă o şansă ca ruşii să piardă la în ultimul oraş al Lugansk, însă realist vorbind, victoria ucrainenilor acolo este privită cu mult scepticism tocmai pentru că Rusia s-a dezlănţuit şi aruncă în jocul războiului tot ce are.

    Dacă Ucraineni nu vor reuşi să rupă ofensiva rusească, conflictul s-ar putea tranformat într-un „război îngheţat”, o luptă semi-permanentă caree va dura peste un deceniu.

    Singura şansă a ucrainenilor rămân armele Occidentului, însă viteza cu care ajung pune sub semnul întrebării orice scenariu favorabil pentru Ucraina.

  • Stoltenberg: NATO va continua să furnizeze arme grele Ucrainei

    NATO va continua să furnizeze arme grele Ucrainei, a anunţat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit Sky News.

    Jens Stoltenberg, secretarul general al alianţei militare, a afirmat miercuri că NATO va continua să furnizeze Ucrainei arme grele şi sisteme cu rază lungă de acţiune.

    „Suntem extrem de concentraţi pe intensificarea sprijinului”, a spus şeful NATO.

    Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca alianţa să convină asupra unui nou pachet de asistenţă în cadrul unui summit al membrilor. Întâlnirea are loc miercuri.

  • Tensiunile scaladează puternic: China ripostează la ”afirmaţiile de agresiune” ale SUA şi recunoaşte că a dezvoltat noi arme

    Ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a declarat duminică că depinde de Statele Unite să îmbunătăţească relaţia bilaterală, deoarece legăturile se află într-un moment critic.

    Repetând de mai multe ori la o reuniune de securitate asiatică că China urmăreşte doar pacea şi stabilitatea şi nu este un agresor, el a cerut Statelor Unite să “consolideze solidaritatea şi să se opună confruntării şi divizării”.

    El a declarat că China a respins cu fermitate “defăimarea, acuzaţiile şi chiar ameninţările Statelor Unite” în discursul de sâmbătă al secretarului apărării Lloyd Austin.

    “Cerem părţii americane să înceteze să mai defăimeze şi să mai limiteze China. Să nu mai intervină în afacerile interne ale Chinei. Relaţia bilaterală nu se poate îmbunătăţi decât dacă partea americană poate face acest lucru”, a declarat Wei, îmbrăcat în uniforma de general al Armatei Populare de Eliberare, în cadrul Dialogului Shangri-La.

    Austin a declarat sâmbătă că a avut loc o creştere “alarmantă” a numărului de întâlniri nesigure şi neprofesioniste între avioanele şi navele chinezeşti cu cele ale altor ţări. El a adăugat că Statele Unite vor fi alături de aliaţii lor, inclusiv Taiwanul. 

    Invazia Rusiei în Ucraina a ocupat un loc central în cadrul reuniunii, iar Wei a ţinut să precizeze că China susţine negocierile de pace şi se opune “furnizării de arme, aplicării unei presiuni maxime”.

    “Care este cauza principală a acestei crize? Cine este creierul din spatele acestei situaţii? Cine pierde cel mai mult? Şi cine are cel mai mult de câştigat? Cine promovează pacea şi cine pune gaz pe foc? Cred că ştim cu toţii răspunsurile la aceste întrebări”, a spus el, fără a le aborda sau a preciza poziţia Chinei.

    Sâmbătă, într-un discurs prin intermediul unei legături video, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy i-a avertizat pe delegaţi că invazia Ucrainei ameninţă ordinea bazată pe reguli şi pune întreaga lume în pericol de foamete şi crize alimentare.

  • Trump: SUA ar trebui să finanţeze şcoli sigure înainte de Ucraina

    Dacă SUA pot trimite miliarde de dolari în Ucraina, “ar trebui să putem face tot ce este necesar pentru a ne menţine copiii în siguranţă acasă”, a declarat el la o conferinţă pro-arme.

    Întâlnirea Asociaţiei Naţionale pentru Arme de Foc (NRA), cel mai mare grup de acest fel din SUA, are loc la Houston, la trei zile după un atac armat comis de un adolescent în Uvalde.

    “Am cheltuit trilioane de dolari în Irak şi Afganistan şi nu am primit nimic în schimb”, a continuat Trump în discursul de vineri, stârnind aplauze puternice. “Înainte de a construi naţiuni în restul lumii, ar trebui să construim şcoli sigure pentru proprii noştri copii în propria noastră naţiune”.

    La începutul acestei luni, Congresul SUA a votat cu o majoritate covârşitoare trimiterea unui ajutor militar de aproape 40 de miliarde de dolari către Ucraina. În total, Congresul a aprobat aproximativ 54 de miliarde de dolari pentru Ucraina după invazia Rusiei din februarie.

    Trump a respins apelurile pentru înăsprirea controalelor asupra armelor de foc, afirmând că americanilor decenţi ar trebui să li se permită arme de foc pentru a se apăra împotriva “răului”.

    În schimb, el a propus o “revizuire de sus în jos” a siguranţei şcolare, cu puncte de intrare fortificate, inclusiv detectoare de metale şi cel puţin un poliţist înarmat în fiecare campus. El i-a acuzat pe democraţi că blochează astfel de măsuri de securitate.

    Fostul preşedinte republican şi-a început discursul citind numele victimelor împuşcăturilor din Uvalde, fiecare dintre ele fiind marcată de un clopoţel.

    Conferinţa anuală a NRA, care se laudă cu cinci milioane de membri, are loc la 450 km de Uvalde.

    Înaintea evenimentului, mai mulţi vorbitori conservatori şi artişti au anunţat că se retrag – inclusiv guvernatorul Texasului, Greg Abbott, senatorul John Cornyn şi producătorul puştii folosite în atacul din Uvalde.

  • Dîncu, întrebat dacă va trimite România arme în Ucraina: În acest moment, noi nu am avut cereri

    „Nu avem în acest moment cereri în acest sens”, spune ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, întrebat dacă va trimite România arme către Ucraina.

    „Nu avem în acest moment cereri în acest sens, în momentul acesta nu avem operaţiuni de genul acesta. Sigur că lucrurile evoluează, vom vedea ce hotărâri se iau şi în alte locuri. Eu am participat, la Ramstein, săptămâna asta, la acea conferinţă în care s-a discutat foarte mult şi de viitor, ce se va întâmpla în viitor cu securitatea acestei zone, securitatea flancului estic. Au participat peste 40 de naţiuni, ne-am întâlnit şi cu delegaţia ucraineană şi s-a discutat mult despre viitor şi o viitoare coordonare a sprijinului care va fi dat Ucrainei. În acest moment, noi nu am avut cereri, ne-am focusat pe zona umanitară, pe hub-ul nostru umanitar de la Suceava, însă în viitor analizăm şi sigur că vom lua cu transparenţă decizii pe care le vom anunţa public”, spune Vasile Dîncu, întrebat dacă va trimite România arme către Ucraina.

    El apreciază că ultimele incidente dinTransnistria reprezintă o provocare.

    „Am putea să mai asistăm şi la alte provocări. Suntem în legătură cu guvernul Republicii Moldova zilnic, cu Ministerul Apărării Naţionale, cu omologul meu, ministrul apărării naţionale. În acest moment situaţia este sub control. Nnu există decât semne sporadice, au mai descoperit ei, de posibile mici gesturi de atentat să zicem aşa. Au mai descoperit unele încărcături explozive la un loc unde erau radarele, releele de televiziune, dar nu avem alte semne că ar fi o escaladare a situaţiei în Transnistria şi în Republica Moldova. Guvernul Moldovei ne-a transmis că situaţia este sub control şi că supraveghează această situaţie în colaborarea sigur cu o şi cu autorităţile ucrainene care au luat şi ele măsuri pentru asta”, conchide ministrul Apărării Naţionale.

     

     

     

  • Agenţia rusă de presă: Forţele ruse au doborât un avion care transporta arme occidentale

    “În apropiere de Odesa, forţele ruse de apărare antiaeriană au doborât un avion de transport militar ucrainean, care livra un transport important de arme furnizate Ucrainei de către ţările occidentale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konaşenkov.

    În plus, potrivit lui Konaşenkov, aviaţia operaţională şi tactică a distrus 67 de zone de concentrare a personalului şi echipamentelor militare ucrainene în ultimele 24 de ore.

    Ambele informaţii nu au putut fi verificate independent.