BusinessMagazin

Tag: argint

  • FELICITĂRI! România a obţinut 4 medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică din Japonia. 3 dintre medaliaţi vor studia la Oxford

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, în clasamentul neoficial pe medalii al concursului la care au participat elevi din 13 state, România s-a clasificat pe primul loc, la egalitate cu ţara gazdă.

     
    Medaliile de aur au fost cucerite de Costin-Andrei Oncescu, de la Colegiul Naţional “Dinicu Golescu” din Câmpulung, judeţul Argeş, şi de Alex Tatomir, Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” din Brăila.
     
    Laureat cu aur şi la olimpiada de anul trecut, Costin-Andrei Oncescu s-a clasat pe primul loc în ierarhia generală individuală.
     
    Ioan-Tiberiu Muşat şi Ştefan Constantin-Buliga, ambii elevi ai Colegiului Naţional “Tudor Vianu” din Bucureşti, şi-au trecut în palmares medaliile de argint.

  • Un tânăr anteprenor din Cluj a pus pe picioare o afacere cu amintiri “nemuritoare”. Iar acum vrea să deschidă magazine la Londra şi Milano

    Sunt roşii, roz, albaştri, negri, albi sau multicolori, discreţi sau uriaşi. Trandafirii pe care îi comercializează sunt criogenaţi, iar petalele catifelate rezistă un sfert de veac. Buchetele de mireasă rezistă până la nunta de argint, iar trandafirii din globurile de Crăciun fac furori, scrie stiriletvr.ro
     
    Florile sunt sută la sută naturale. Până să ajungă un cadou frumos ambalat, acestea trec printr-un proces lung şi interesant.

    La maxim două ore de la tăierea trandafirului seva este extrasă şi este înlocuită cu glicerină.

    Apoi, floarea de trandafir este îngheţată instant la minus 54 de grade. Apoi, pe parcursul a două săptămâni este dezgheţat. În timpul dezgheţului este pulverizată substanţă de conservare.

    Cu timpul, afacerea a inflorit!

    Vedeta colecţiei este un trandafir în forma de inimă.

    Reconstituirea lui este foarte complexă. Conţine petalele a patru trandafiri clasici. şi este sub o formă diferită faţă de cum cunoaştem.

    Un alt obiect deosebit este dedicat Crăciunului.

    Hadrian primeşte chiar şi o mie de comenzi pe lună. Cele mai multe sunt din partea străinilor.

    Ca să poată onora toate comenzile, tânărul va deschide în curând magazine la Milano şi Londra.

  • Comoara din Marea Caraibilor: Ce a găsit un robot pe fundul apei valorează 17 miliarde de dolari

    Valoarea tuturor obiectelor gasite ajunge la 17 miliarde de dolari, arata ziare.com.

    Locul unde a fost facuta descoperirea este, asa cum e normal, data fiind valoarea comorii, unul secret. Se stie insa ca e in largul coastei Cartagenei, Columbia, conform Live Science.

    Nava San Jose, una franceza, s-a scufundat in urma unei lupte pe viata si pe moarte cu britanicii. Plecase cu obiectele pretioase din Peru, fara escorta, pentru ca aceasta intarziase, ceea ce a fost o greseala imensa. Nu a avut nicio sansa in fata a patru nave britanice, dotate la randul lor cu tunuri.

    Bombardata din patru parti, nava a luat foc, s-a rupt in doua si s-a scufundat, impreuna cu cele 500 de persoane care erau la bord.

    Inca de atunci se incearca gasirea comorii. In 2015, o echipa de oameni de stiinta a dat peste epava, dar la acel moment nu se stia daca este vorba despre celebra San Jose. Abia in prezent, cu ajutorul robotului, s-au observat detaliile de pe tunuri, respectiv delfinii, ceea ce a lamurit misterul.

  • Ţara care “schimbă” vremea: cel mai mare proiect de acest gen din lume. Sistemul de control care va creşte nivelul de precipitaţii într-o regiune de trei ori suprafaţa Spaniei

    Odată instalat, sistemul are potenţialul de a creşte nivelul de precipitaţii cu 100 de miliarde de metri cubi pe an. Zeci de mii de camere de ardere vor fi instalate pe Podişul Tibetan într-o încercare de a creşte cantitatea de precipitaţii pentru o zonă de trei ori mai mare decât aria Spaniei care este de aproximativ 500.000 de kilometri pătraţi, scrie Interesting Engineering.

    Este cel mai mare proiect de schimbare a vremii din întreaga lume şi a fost dezvoltat de Aerospace Science and Technology Corporation din China.

    Citiţi continuarea pe descoperă.ro

  • Felicitări!! România a obţinut patru medalii de aur şi două de argint la Olimpiada Balcanică de Matematică

    “Medaliat cu aur la ediţiile din 2016 şi 2017 ale Balcaniadei, Mircea Ciprian Bonciocat (Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti) şi-a reeditat performanţa, obţinând încă o dată punctaj maxim (40 de puncte). Acelaşi punctaj a fost reuşit şi de Edis Memiş (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa), Mihnea Gabriel Doica (laureat cu argint, anul trecut) şi Leon-Roland Bălan-Tribus (ambii elevi la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti), toţi trei medaliaţi, de asemenea, cu aur”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Potrivit sursei citate, medaliile de argint au revenit lui Sergiu-Ionuţ Novac (Colegiul Naţional „C. Brediceanu” din Lugoj) şi Ioan-Andrei Nicolae (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce pensie are Nadia Comăneci! Statul român îi dă, lunar, o sumă extrem de generoasă

    Nadia Comăneci este una dintre cele mai apreciate personalităţi din istoria sportului românesc şi internaţional.


    Conform www.mts.ro, sortivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi Europene de seniori – probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.

    portivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi/sau Campionatele Europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.

    Printre cele mai mari rente din sportul românesc ajung la Veronica Cochelea (canotaj) – 15.080 lei, Nadia Comăneci (gimnastică)  – 13.149 lei şi Daniela Silivaş (gimnastică) – 13.149 lei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • RESPECT! Cătălina Ponor a câştigat aur şi argint la ultimul concurs din carieră, desfăşurat în Mexic. „Si asa am incheiat o cariera de 26 de ani”

    La concursul de retragere, desfăşurat sâmbătă, la Ciudad de Mexico, Cătălina Ponor a obţinut medaliile de aur la exerciţiile de la bârnă şi sol, aparatele ei favorite, precum şi argint la individual compus, informează stiri.tvr.ro

    Competiţia mexicană, demonstrativă, la care a fost prezent şi un alt gimnast român, Vlad Cotuna, s-a transformat, practic, într-o manifestare de simpatie pentru marea gimnastă româncă.

    Născută la Constanţa pe 20 august 1987, Cătălina Ponor a început gimnastica la mai puţin de 5 ani, fiind descoperită de antrenorul Matei Stănei.

    Pe Facebook Cătălina Ponor a transmis un mesaj: „Si asa am incheiat o cariera de 26 de ani.

    Multumesc domnul Lucian Sandu pentru faptul ca ati fost langa mine timp de 15 ani si ati rămas pana la final fara sa ma dezamăgiţi

    Multumesc tuturor celor care ati stat alaturi de mine si pentru toata încurajarea si suportul acordat !
    Multumesc Mexic pentru toata iubirea pe care am primit-o azi la concurs 

    Maine urmează Gala si partea cea mai frumoasa in care toti ne distram si lumea ne poate vedea si altfel decat in competiţii !

    Cele 23 de medalii la marile competiţii, un veritabil record, în condiţiile în care la feminin sunt doar 4 aparate, au încununat talentul ieşit din comun al unei sportive de referinţă, îndelung şlefuit în şcoala românească de gimnastică de tehnicieni precum Octavian Bellu şi Mariana Bitang, dar şi Lucian Sandu, atent secundant al ei în marile ocazii.