BusinessMagazin

Tag: Arges

  • Topul judeţelor din care pleacă cei mai mulţi emigranţi: de ce pleacă în continuare românii din judeţele cu şomaj foarte scăzut?

    „Situaţia este foarte interesantă şi cred că este posibil să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt calificate care emigrează din aceste judeţe. Acest lucru este confirmat şi de faptul că există o creştere foarte mare a ponderii emigranţilor români care aleg Marea Britanie ca destinaţie. În mod tradiţional, Marea Britanie a atras emigranţi români care lucrează cu precădere în zona IT, în sectorul medical, dar şi în industriile creative, au plecat inclusiv arhitecţi, designeri sau oameni care lucrează în industria entertainmentului”, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman de la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
     
    Statisticile arată că, în perioada 2007 – 2008, aproximativ 80% dintre românii care plecau la muncă în străinătate alegeau ca destinaţie Italia sau Spania. În prezent, principala atracţie este Marea Britanie, având în vedere că în 2016, din totalul celor peste 207.000 de emigranţi români, cei mai mulţi (27%) au ales Marea Britanie, în timp ce în Italia au plecat 20%, în Germania 14%, iar în Spania doar 13%.
     

  • Cătălin Rădulescu, la ieşirea din Parchetul General, despre o poliţistă din Argeş: Este o nesimţită şi o să îi fac plângere penală

    Deputatul Cătălin Rădulescu s-a prezentat, miercuri, la Parchetul General, unde a fost citat în calitate de martor, după ce o poliţistă din judeţul Argeş a depus o plângere penală împoriva acestuia pentru ultraj.

    La ieşire, Rădulescu a precizat că i s-a schimbat încadrarea din martor în suspect.

    Poliţista îl acuză pe deputat că a făcut-o “nesimţită” chiar în timpul procesului în care Rădulescu este acuzat de săvârşirea infracţiunii pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

    “În procesul respectiv, au trimis-o pe această domnişoară care a încercat să îmi ia martorul de lângă mine (…) şi a încercat să îl convingă să spună altceva. Avocatul meu i-a spus că face o infracţiune şi că vom face o plângere penală. A început să reacţioneze şi, la un moment dat, s-a adresat unei doamne şi a spus: Nu ştiţi cine e? E domnul deputat mitralieră. Atunci, eu i-am spus că este o nesimţită că spune aşa ceva. Eu sunt medic chirurg, nu ştiu cine este ea. (…) Avocatul i-a spus că nu are voie să vorbească cu martorii decât în sala de judecată. Mi-a făcut plângere penală că am ameninţat-o”, a declarat Cătălin Rădulescu, la ieşirea din Parchetul General.

    Acesta a precizat că poliţista respectivă a fost îndemnată să depună plângere de adjunctul poliţiei judeţene din Argeş, cel care i-a făcut controlul cu privire la deţinerea armelor.

    “Acum o sa îi facem noi plângere penală, aici la Parchet, pentru calomnie şi pentru indimidarea martorilor. (…) O fac şi nesimţită şi fac şi plângere. E o nesimţită dacă mă face pe mine, medic chirurg, una cu şapte clase mă face deputatul mitralieră înseamnă că este o nesimţită. Eu sunt deputatul mitralieră? Eu sunt deputatul Mircea Rădulescu, domnul doctor, eventual. Eu nu am jignit-o pe ea”, a explicat Rădulescu.

    Întrebat dacă “deputatul mitralieră” este o jignire, parlamentarul a spus: “Normal că este o jignire. Voi aveţi voie să spuneţi pentru că sunteţi presă, nu mă supăr când spuneţi. Dar nu o individă. Cu presa nu am nicio treabă. Sunteţi ok. Din punctul meu de vedere, puteţi să spuneţi ce vreţi, dar m-a deranjat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bătaie într-o primărie din Argeş, între secretara şi consiliera primarului

    Scene incredibile surprinse, vineri, în primăria localităţii argeşene Ştefăneşti Protagoniste: secretara primăriţei, Georgeta Ion, şi consiliera edilului, Lavinia Năstase.

    Angajaţii au chemat Poliţia şi au reclamat că Georgeta Ion, secretara Primăriei Ştefăneşti, a fost agresată fizic şi verbal de către Lavinia Năstase, consiliera primăriţei Jenica Dumitru, potrivit MDI TV.

    Conflictul între cele două femei este unul mai vechi au afirmat funcţionarii din primărie. În faţa poliţiştilor, fiecare s-a prezentat drept victimă. 

  • De ce voia Nicolae Ceauşescu să dărâme 252 de sate din Argeş

    Sudul judeţului Argeş s-a aflat în fruntea experimentelor comuniste, însă evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a dictatorului comunist, iar satele să rămână „pe vechiul amplasament”. După colectivizare, considerată prima etapă de transformare a ţăranului român în cetăţean socialist, următorul pas, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, trebuia să fie sistematizarea satului românesc.

    Astfel, la iniţiativa dictatorului, în noiembrie 1969, este înfiinţată „Comisia Centrală pentru Sistematizarea Satelor”. Rolul acesteia a fost acela de a elabora un plan prin care comunele cu doar 5.000 de locuitori, selectate de pe întreg cuprinsul ţării, să fie demolate, iar oamenii, mutaţi în „centre civice”. Centrele, plasate cât mai aproape de marile zone urbane, urmau să capete denumirea de oraşe agroindustriale. În interiorul noilor aşezări civice, aveau să fie construite locuinţe colective (blocuri), magazine, şcoli şi spitale. O altă prevedere absurdă din „Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor” era reducerea drastică a perimetrului pe care urmau să fie ridicate noile centre civice.

    Motivul era pueril: agricultură pe fiecare metru de pământ, prin care să se producă mult, să fie depăşite planurile de producţie. Distrugerea gospodăriilor ţărăneşti a întârziat însă, din cauza proiectelor faraonice ale lui Ceauşescu, gen Casa Poporului sau Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar satele româneşti au scăpat, o vreme, din faţa buldozerelor. Asta până în 3 martie 1988, când Ceauşescu a făcut publică lista ce viza dispariţia a 900 de comune dintr-un total de 2.705, ceea ce însemna o reducere a numărului satelor româneşti, de la 13.123 la 6.000, până în anul 2000. Mai exact, jumătate din satele româneşti urmau să fie rase de pe faţa pământului.

    Printre cele mai afectate judeţe se afla Argeşul, care ocupa locul doi pe lista lui Ceauşescu, cu un număr de 252 de sate, fiind devansat doar de Alba, cu 264 de sate. Urma Bacăul, cu 237 de sate, Vâlcea, cu 222, Prahova, cu 206, Vaslui, cu 195 şi Iaşi, cu 174. Printre judeţele cel mai puţin afectate de paranoia lui Ceauşescu se numărau Sibiul, cu 26 de sate, Satu Mare, cu 25, Covasna, cu 23, Braşovul şi Bistriţa Năsăud, cu câte 20 de sate şi Brăila, cu 19.

    Comuna Buzoeşti urma să devină al şaselea oraş al Argeşului

    În ceea ce priveşte sistematizarea satelor argeşene, cele mai afectate erau comunele din sudul judeţului: Miroşi, Bârla, Căldăraru, Izvoru, Popeşti, Ştefan cel Mare, Slobozia, Recea, Ungheni, Hârseşti, Stolnici şi Mozăceni. Toate aceste localităţi erau practic şterse de pe hartă şi mutate în noul centru civic, care urma să fie construit în Buzoeşti. Odată ajunşi aici, ţăranii argeşeni din sudul judeţului, transformaţi, peste noapte, în cetăţeni socialişti, aveau să se bucure de binefacerile „Epocii de Aur”. Ar fi locuit în ghetouri de câte două etaje, cu WC şi fântână în faţa blocului, iar masa le-ar fi fost  servită, de trei ori pe zi, în cantine special amenajate. Norocul a fost că evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a lui Nicolae Ceauşescu, iar satele din sudul judeţului, să rămână „pe vechiul amplasament”.

    Sursa: www.universulargesean.ro

  • Lumi paralele: judeţe vecine pe hartă, dar la zeci de mii de kilometri depărtare unul de celălalt în business

    Aproape 60 de miliarde de lei rulează anual companiile din Timiş, acolo unde lucrează peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei ”strâng“ într-un an toate firmele din judeţul vecin, Caraş-Severin, unde lucrează doar 26.000 de oameni.

    Din păcate, cele două lumi paralele din Timiş şi Caraş-Severin nu sunt excepţia de pe harta de business a României. Sunt regula. Judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa au rămas izolate în sudul ţării. Pe graniţa de sud-vest, Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt ”deşert“ pentru business, deşi mai sus cu 100 de kilometri, în Timiş, investitorii nu mai găsesc oameni ca să-şi susţină planurile de extindere.

    ”Nimic nu se va schimba în lipsa unor politici macroeconomice şi sectoriale. Nu am văzut de foarte mult timp o analiză economică ce ulterior să şi producă efecte. Soluţiile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investiţiile trebuie să fie orientate economic şi nu social. Aspectele sociale trebuie să fie o consecinţă fericită a celor economice. Profitul şi transferul de capitaluri urmăresc potenţialul economic şi nu ameliorarea condiţiilor sociale“, explică Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

    Acolo unde au fost investiţii, cifra de afaceri din judeţ s-a dublat în ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comerţului arată că sunt 11 astfel de judeţe în România.

    În Argeş, judeţ tractat de locomotiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns în 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

    Doar Argeşul şi Ilfovul se pot lăuda cu o creştere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în judeţe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiţie din judeţ, cât şi investiţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câştigat şi din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Podiumul este completat de Arad, judeţ de la graniţa de vest a ţării care a atras investiţii de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto şi unde şomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine un ”importator“ de forţă de muncă din zonele vecine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locaţii de producţie în Arad.

    Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat faţă de 2008.

    Judeţul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din judeţ? ”Nu deţinem informaţii legate de cele mai mari proiecte de investiţii din judeţ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din judeţ sau rata şomajului.“

    Judeţul Teleorman, aceeaşi întrebare, acelaşi răspuns oferit în martie 2017. ”În cadrul Consiliului Judeţean Teleorman nu funcţionează un birou cu atribuţii în domeniul investiţiilor private cu capital românesc sau capital străin“.

    ”Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizată în detaliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. |n lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, mai spune Octavian Jula.

    În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. |n judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. |n Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

    Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă. |n Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

    ”Capitalul şi investiţiile private se duc acolo unde condiţiile de evoluţie economică sunt susţinute de infrastructura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a accesului la informaţii în judeţele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, arată profesorul clujean.

    Harta de business a României arată o ruptură imensă între regiuni: companiile înregistrate în Bucureşti au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din România, deşi în ultimul deceniu ”dependenţa“ economiei de Bucureşti s-a redus de la 65% la 35%. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

    ”Surpriza“ vine din judeţul Alba, o zonă cu multe companii antreprenoriale puternice, dar şi cu investiţii străine în industria lemnului (Holzindustrie şi Kronospan) şi auto (Daimler şi Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un judeţ din eşalonul doi în economia locală, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de piaţă. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec),  Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit în judeţul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România, afaceri cu care s-au aşezat în ultimul an la masa negocierilor, devenind în urma exiturilor parţiale sau totale mai bogaţi cu zeci de milioane de euro. În Alba s-a instalat şi Daimler, companie care în primele şase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care îi poate asigura producătorului de cutii de viteze biletul de intrare în top 10 cele mai mari companii din România.

    În 2008, economiile judeţelor Alba şi Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau în jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, în Alba situaţia s-a schimbat radical, prin investiţii, iar în anul centenarului judeţul din inima Transilvaniei are şanse mari să se bată pentru un loc în top zece cele mai puternice zone din România, odată cu expansiunea producătorului Daimler.

    Putem avea în următorii zece ani şi alte exemple de judeţe care vin din urmă?

    ”Se poate ca în următorii zece ani să atenuăm distanţele dintre judeţe prin politici investiţionale. Una dintre soluţii poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care să aducă pe termen scurt o inversare a trendului. Din păcate, investiţiile publice nu pot avea un impact pe termen atât de scurt. Soluţia beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de forţă de muncă în aceste judeţe. Pe de altă parte, ar trebui identificat un potenţial economic în fiecare dintre aceste judeţe şi susţinut cu investiţii publice orientate economic şi nu social“, concluzionează Octavian Jula.

    În lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.
     

  • Povestea femeii care vinde unul dintre cele mai iubite produse româneşti: “Este, cred, unic în istoria brandurilor europene”

    A intrat în mediul de afaceri în anul 1993, reţeta succesului, fiind, potrivit unui interviu acordat anterior Business Magazin, „oamenii de calitate, compoziţia magiunului şi banii pentru utilaje şi producţie”. În prezent, cea mai mare a timpului i-l ocupă dezvoltarea afacerii: „Trist dar foarte adevărat, NU mai este timp pentru nimic. Nerespectarea legislaţiei din România conduce la un dezastru în viaţa personală. Ce mi-ar plăcea? Lectură, turism, bucătăreală”, mărturiseşte cu sinceritate antreprenoarea, referindu‑se mai degrabă la activităţile pe care i-ar plăcea să le facă în timpul liber.

    În ceea ce priveşte implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri în societatea, Bibiana Stanciulov este la fel de tranşantă. „Care reprezentanţi?! Demagogie multă, interese de grup. Suntem cazul autentic care prin păstrarea independenţei politice şi financiare are de suferit în fiecare moment al existenţei. Este, cred, unic în istoria brandurilor europene, modul în care se încearcă «linşarea» noastră prin lipsa de atitudine faţă de furtul de imagine. Toponimul Topoloveni a fost protejat de noi prin Indicaţie Geografică Protejată, pentru procesarea legumelor, fructelor şi cerealelor. Acum, acest toponim este folosit, la limita penalului, de către un concurent neloial – foarte agresiv – sub privirea îngăduitoare şi nepăsătoare a autorităţilor.”

    Ea subliniază că lucrurile se pot schimba simplu prin respectarea legii şi a răspunderii magistraţilor. „Pentru încălarea dreptului de proprietate intelectuală ar trebui respectată aceeaşi legislaţie ca şi la oricare alt drept al proprietăţii.” Bibiana Stanciulov punctează şi trei decizii principale pe care le-ar lua dacă ar fi pentru o zi preşedinte, deşi „probabil că nu am respectat implicaţiile directe ale preşedintelui, dar ar fi hotărâri benefice poporului nostru: 1. Respectarea tradiţiei autentice pentru asigurarea existenţei poporului român. 2. Legea răspunderii magistraţilor. 3. Interzicerea tăierii pădurilor.”

  • Trei NOI staţiuni turistice în România – în ce judeţe se află

    Conform anunţului publicat pe site-ul ministerului, se are în vedere şi aprobarea atestării ca staţiuni turistice de interes local a localităţilor Cacica, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Solca din judeţul Suceava şi a localităţii Onceşti din judeţul Maramureş.

    Conform notei de fundamentare, pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un impact pozitiv în sensul că localităţile atestate vor putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local şi vor avea şanse mai mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică.

    Impactul pozitiv este determinat de creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.
    Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice. Prin realizarea acestor proiecte, localităţile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă,scrie realitatea.net

  • Avertizare cod galben de vânt în cinci judeţe din sudul, sud-estul şi nord-estul ţării

    Potrivit avertizării nowcasting emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, până la ora 14.00, în judeţele Buzău, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa se vor semnala, la altitudini de peste 1.700 de metri, intensificări ale vântului cu rafale de peste 90-100 kilometri pe oră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertizare cod portocaliu şi galben de vânt puternic şi ceaţă în mai multe judeţe din România

    Judeţele Prahova şi Argeş se află sub avertizare cod portocaliu de vânt până la ora 10.30.

    La peste 2000 de metri altitudine, intensificările vântului la rafală vor atinge şi depăşi 100 – 110 km/h.

    Totodată, ANM a emis atenţionări cod galben de ceaţă pentru judeţele Vrancea, Galaţi, Iaşi, Neamţ şi Bacău, în vigoare până la ora 11.00. Ceaţa determină scăderea vizibilităţii local sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.Ceaţa se manifestă mai ales pe Culoarul Siretului, inclusiv pe E85.

    Sub avertizări cod galben de vânt puternic se mai află judeţele Sibiu, Buzău, Dâmboviţa, Caraş-Severin, Hunedoara, Gorj şi Vâlcea.

    Judeţul Sibiu se află sub cod galben de vânt puternic până la ora 9.00, iar la altitudini de peste 1700 metri vântul la rafală va atinge şi depăşi 70-90 km/h.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10.000 de oameni, aşteptaţi la un miting organizat de Sindicatul Automobile Dacia

    Viceliderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD), Ion Iordache, a declarat, mari dimineaţa, corespondentului MEDIAFAX, că SAD organizează între orele 13 şi 14, în faţa Casei de Cultură din Mioveni, un miting la care sunt aşteptaţi să participe aproximativ 10.000 de salariaţi de la mai muşte fabrici din Argeş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro