BusinessMagazin

Tag: ArcelorMittal

  • ArcelorMittal delistează combinatele din Iaşi şi Roman, iar pe cel din Hunedoara îl trece pe AeRO

    “Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.

    La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.

    Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

    Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

    Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.

    “Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.

    Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.

    Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.

    Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.

    “Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.

    El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.

    Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.

  • Sindicaliştii şi conducerea ArcelorMittal Galaţi nu au ajuns la un acord privind CCM pe 2015

    Purtătorul de cuvânt al Sindicatului ”Siderurgistul AMG”, Vasile Crişan, a declarat că vineri a avut loc o nouă întâlnire a sindicaliştilor cu administraţia combinatului ArcelorMittal Galaţi, pentru negocierea contractului colectiv de muncă pe 2015, dar nu s-a ajuns la niciun acord din cauză că reprezentanţii companiei au modificat foarte puţin ultima ofertă.

    Potrivit lui Crişan, sindicaliştii vor o creştere salarială de 12% pentru angajaţii combinatului, în timp ce administraţia şi-a menţinut oferta de maximum 7,3% şi a propus ca din prima de 100 de lei pe care doreşte să o dea salariaţilor la sfârşitul anului, 50 de lei să fie acordaţi necondiţionat, iar restul de 50 de lei doar dacă pe parcursul anului 2015 nu se nu se va înregistra niciun accident mortal de muncă la ArcelorMittal Galaţi.

    Sindicaliştii au respins oferta administraţiei combinatului şi au stabilit că, dacă în urma unei noi întâlniri de negociere, programată pentru 29 ianuarie, nu se va ajunge la un acord, vor declanşa, într-o primă fază, paşii legali de ”luptă sindicală” pentru deschiderea conflictului de interese şi, dacă în urma medierilor tot nu se va ajunge la o înţelegere, se poate declanşa o grevă de avertisment, iar ulterior o greva generală.

    În ultimele săptămâni, au avut loc mai multe întâlniri între administraţia companiei şi reprezentanţii Sindicatul ”Siderurgistul AMG”, singurul sindicat reprezentativ din ArcelorMittal Galaţi, pentru încheierea noului contract colectiv de muncă pe 2015, dar toate acestea au eşuat.

    Joi, la poarta combinatului, aproximativ 400 de angajaţi au protestat, solicitând salarii mai mari şi ca sindicaliştii care participă la negocierea noului contract colectiv de muncă să nu fie de acord cu noile propuneri făcute de administraţia companiei.

    Mitingul de protest a fost organizat de sindicatele US Forum şi Sindicatul Naţional al Siderurgiştilor, care nu participă la negocieri cu administraţia.

    De altfel, Sindicatul ”Siderurgistul AMG” s-a delimitat de acţiunea de protest de joi a celor două sindicate.

    În urma acţiunii de protest de joi, administraţia combinatului Arcelor Mittal Galaţi a transmis că îşi menţine oferta de creştere salarială de 7,3%.

    ”ArcelorMittal Galaţi reafirmă necesitatea încheierii Contractului Colectiv de Muncă, document care prevede creşterea salariilor şi a bonusurilor pentru toţi angajaţii – cu excepţia managerilor – faţă de contractul anterior. Pentru muncitori, creşterea medie este de 7,3%, iar pentru salariul de bază, este de 6%”, se arăta într-un comunicat de presă transmis de purtătorul de cuvânt al Combinatului, Dorian Dumitrescu.

    Combinatul ArcelorMittal Galaţi are aproximativ 6.400 de angajaţi.

  • Aproape 400 de angajaţi de la combinatul ArcelorMittal Galaţi au protestat, cerând salarii mai mari

    Protestul a fost organizat de două sindicate din combinatul ArcelorMittal Galaţi – US Forum şi Sindicatul Naţional al Siderurgiştilor -, cei aproximativ 400 de angajaţi exprimându-şi nemulţumirile privind salariile şi condiţiile de muncă.

    Totodată, liderii protestatarilor au solicitat Sindicatului ”Siderurgistul AMG”, care participă la negocieri cu administraţia combinatului, să nu semneze contract colectiv de muncă pe anul 2015.

    Conducerea combinatului siderurgic menţine însă oferta salarială propusă în cadrul negocierilor cu sindicatul reprezentativ, ”Siderurgistul AMG”, pe noul contract colectiv de muncă.

    ”ArcelorMittal Galaţi reafirmă necesitatea încheierii contractului colectiv de muncă, document care prevede creşterea salariilor şi a bonusurilor pentru toţi angajaţii, cu excepţia managerilor, faţă de contractul anterior. Pentru muncitori, creşterea medie este de 7,3%, iar pentru salariul de bază este de 6%”, se arată într-un comunicat transmis de purtătorul de cuvânt al Combinatului, Dorian Dumitrescu.

    Conform sursei citate, o majorare peste acest procent ar afecta rezultatele operaţionale ale combinatului obţinute până în prezent.

    ”Compania nu poate fi de acord cu revendicările care nu reflectă realităţile economice şi pot pune în pericol echilibrul fragil obţinut în ultimele luni. De aceea, va continua să acţioneze într-o manieră responsabilă. Pentru a nu afecta rezultatele operaţionale obţinute până în prezent, datorate efortului depus în ultimii ani de către angajaţi şi conducere şi, de asemenea, având în vedere necesitatea de a asigura sustenabilitatea activităţii noastre, poziţia administraţiei este că oferta aceasta este singura viabilă şi posibilă a fi sprijinită din punct de vedere financiar. Orice acţiune care ar putea întârzia sau afecta închiderea contractul colectiv de muncă nu este în favoarea angajaţilor şi a companiei”, se mai arată în cumunicat.

    În aceste zile, la combinatul ArcelorMittal Galaţi au loc negocieri între conducerea companiei şi Sindicatul ”Siderurgistul AMG”, care s-a delimitat de acţiunea de protest de joi a celor două sindicate – US Forum şi Sindicatul Naţional al Siderurgiştilor.

    Reprezentanţii Sindicatului ”Siderurgistul AMG” solicită conducerii ArcelorMittal Galaţi o majorare salarială cuprinsă între 12% şi 15%, astfel încât salariul minim să ajungă la 1.100 lei, iar cele cinci prime anuale să crească la 250 de lei, de la 160 şi 200 de lei, în timp ce compania vrea ca nivelul primelor să fie de 200 de lei.

    Combinatul ArcelorMittal Galaţi are în prezent aproximativ 6.400 de angajaţi.

  • Povestea lui Lakshmi Mittal, CEO-ul celui mai mare producător de oţel din lume

    Mittal a absolvit Colegiul St. Xavier din Calcutta şi a început să lucreze alături de tatăl său în industria oţelului. Din cauza condiţiilor grele impuse de guvernul indian, la vârsta de 26 de ani a deschis prima fabrică de oţel peste hotare, în Indonezia.

    De-a lungul carierei sale, Lakshmi Mittal a fost în centrul a numeroase controverse. A fost acuzat de către mai multe organizaţii că impune condiţii de muncă similare sclaviei. Scandalul a escaladat în decembrie 2004, atunci când 23 de oameni au murit într-o mină din Kazahstan din cauza echipamentelor învechite de detectare a gazelor. În 2002, a fost implicat într-o dispută referitoare la privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi.

    Premierul britanic Tony Blair a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care încuraja achiziţia combinatului de către firma controlată de Mittal, sugerând că acest proces ar ”creşte„ şansele României de aderare la Uniunea Europeană. Deşi mai multe instituţii au criticat evenimentul, Mittal a intrat în posesia pachetului majoritar.

    În anul 2007, Mittal a cumpărat 20% din acţiunile clubului englez de fotbal Queens Park Rangers, devenind coproprietar alături de Flavio Briatore şi Bernie Ecclestone. În urma investiţiei, cumnatul lui Mittal, Amit Bhatia, a devenit membru al consiliului de administraţie.

    Mittal este un cunoscut filantrop, el investind sume mari de bani în sport, cercetare sau medicină. După Jocurile Olimpice de vară din anul 2000 şi cele din anul 2004, unde India a câştigat doar trei medalii, omul de afaceri a decis deschiderea unui ”Fond al Campionilor„ în care a depus 9 milioane de dolari, destinate susţinerii celor mai buni 10 atleţi din India. În 2008, Mittal a donat 15 milioane de lire sterline spitalului Great Ormond Street din Londra pentru a ajuta la dezvoltarea unui centru pentru copii.

    În anul 2004, Mittal a cumpărat de la Bernie Ecclestone, un apropiat al său, o vilă situată lângă Kensington Palace Gardens, în Londra, pentru 128 de milioane de dolari. La acea vreme, proprietatea era cea mai scumpă casă din lume. Vila a fost decorată cu marmură provenind de la cariera care a aprovizionat şi celebrul Taj Mahal, atrăgând omului de afaceri supranumele de ”Taj Mittal„. El mai deţine, printre altele, o proprietate pe Aurangzeb Road din New Delhi, cea mai exclusivistă stradă din oraş şi din India.

    În 2013, Mittal avea o avere estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2012, aceeaşi revistă l-a trecut pe lista celor mai puternici oameni din lume. Omul de afaceri este căsătorit şi are doi copii.

  • Mittal Galaţi a lansat un program de pre-pensionare, invocând contextul economic dificil şi volatil

     “În actualul context economic, care este dificil şi volatil, lucru reflectat în creşterea costurilor şi pierderea de competitivitate, este nevoie să ne îmbunătăţim productivitatea muncii, atât prin creşterea producţiei, pentru care am investit, recent, resurse importante, cât şi prin acest program de pre-pensionare. Implementăm această măsură într-o maniera responsabilă din punct de vedere social, cum am facut şi până acum”, a declarat într-un comunicat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

    Compania avea la finele anului trecut 7.115 angajaţi, faţă de peste 27.000, câţi lucrau la Sidex în 2001, înainte de privatizare.

    Salariaţii care sunt eligibili şi care doresc să se înscrie în program vor primi o sumă netă de 22.000 de lei, precum şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa, în luni, între data plecării din companie şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii, se precizează în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ArcelorMittal a demolat statuia lui Lenin de la combinatul Krivoi Rog

     Compania a anunţat că a demontat monumentul de la Crivoi Rog “pentru a asigura siguranţa angajaţilor şi a proteja clădirile companiei”.

    “Soarta monumentului va fi decisă conform cu legile în vigoare”, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Bloomberg.

    Operaţiunile de la combinatele siderurgice şi minele de fier ale ArcelorMittal din Ucraina nu au fost afectate de protestele din ultimele luni şi de violenţele de săptămâna trecută, a precizat ArcelorMittal în comunicat.

    Compania, unul dintre cei mai importanţi investitori străini din Ucraina, a adăugat că a transferat din ţară o parte dintre angajaţii străini şi pe familiile acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultimii doi investitori privaţi de la reactoarele 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă renunţă la investiţie

     “Enel Investment Holding BV şi ArcelorMittal Galaţi SA au decis să îşi exercite dreptul de opţiune privind vânzarea pachetului de acţiuni de 9,15%, respectiv 6,2% deţinute în EnergoNuclear SA, prin transmiterea unei notificări către acţionarul majoritar, Nuclearelectrica SA”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

    Nuclearelectrica are obligaţia să cumpere acţiunile celor două companii în EnergoNuclear în terme de 30 zile de la primirea notificărilor, la un preţ egal cu 80% din valoarea nominală a acţiunilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un furnal vechi de la ArcelorMittal Galaţi a fost demolat

     Furnalul 2 a funcţionat până în 2008, când a fost oprit definitiv. Procesul de scoatere din uz a instalaţiei a presupus până acum demontarea anumitor componenete ce pot fi reciclate sau refolosite, iar sâmbătă, prin detonare, furnalul a fost demolat complet.

    “Furnalul nr. 2 nu mai face parte din actuala structură industrială din cauza capacităţii sale mici de producţie, performanţelor tehnice reduse, nivelului scăzut de automatizare şi a impactului mare asupra mediului, comparativ cu furnalele aflate in operare, Furnalul nr. 5 şi Furnalul nr. 3, cel din urmă oprit temporar în acest moment. Asemeni Furnalului nr. 1 şi Furnalui nr. 6, starea Furnalului nr. 2 prezintă ameninţări deopotrivă pentru siguranţa angajaţilor cât şi pentru mediu, pe care Compania nu doreşte să le ignore”, a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV – Ce a cerut Mittal Guvernului: Amânarea unor obligaţii, exceptări de taxe, reţele electrice

     La acestea se adaugă solicitările de modificare a calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, de reducere a taxei de cogenerare şi de reglementare a problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import şi la preţ de dumping, relevă un document oficial, obţinut de MEDIAFAX, privind conţinutul negocierilor dintre conducerea ArcelorMittal şi Guvernul de la Bucureşti.

    Grupul ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel la nivel mondial, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, deţine în România două combinate siderurgice, la Galaţi şi Hunedoara, două fabrici de ţevi, la Iaşi şi Roman, operatorul portuar Romportmet Galaţi şi o divizie a ArcelorMittal Construction.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: Nu am încredere în companiile străine care doar cer ceva de la stat, fără să ofere nimic

     “Eu am spus companiilor: «nu veniţi la noi să cereţi, veniţi să oferiţi». (…) Nu am încredere într-o companie care doar cere. Dacă va cere azi, va cere şi mâine şi dacă nu-i dai, spune că pleacă. Investitorii privaţi trebuie să ştie că au obligaţii faţă de societatea noastră”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe teme energetice.

    În acest context, el a făcut referiri la combinatul ArcelorMittal Galaţi, care, în opinia sa, a primit mai multe forme de sprijin de la statul român.

    Vosganian a mai spus că Guvernul va semna, după aprobarea pactului pentru industria oţelului la nivelul Uniunii Europene, protocoale cu fiecare companie siderurgică în parte, prin care să stabilească ce le poate oferi acestora şi ce pot aceste companii să ofere statului, şi apoi vor urma protocoale şi cu firmele din industria chimică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro