BusinessMagazin

Tag: apa calda

  • ”A venit apa caldă? A venit, da-i rece”. Cum a ajuns să fie vina noastră că avem încredere în stat, primărie sau instituţii, când toată lumea ştie mai bine că ”asta e, ce să-i faci”

    ”A venit apa caldă? A venit, da-i rece”. O expresie din vremea comunismului care a rămas înrădăcinată în folosofia de viaţă a multora. După ani de zile în care lucrurile nu au fost cum ar fi trebui să fie, acela a devenit normalul. Iar când primeşti pentru ce plăteşti, ce meriţi, e ”un miracol”.

    În cartierul în care locuiesc, de aproximativ o lună avem apă caldă în jur de o oră pe săptămână. Dacă avem noroc să prindem fereastra, bine. Dacă nu, fiecare cum poate. Ori un prieten, ori încălzeşti apă, ori direct apă rece. Iar noi plătim apa sloi care vine pe ţeava de caldă ca fiind apa caldă.

    Nimeni nu transmite nimic. Nimeni nu îşi cere scuze. Nimeni nu rezolvă. ”Este aşa cum este”.

    Când vorbeşti cu oricine din jur, toţi se comportă de parcă aşa e normal, nu mă aşteptam la asta?

    Ferească Dumnezeu să mă plâng cuiva, se uită la mine de parcă m-am născut ieri. ”Păi când n-a fost aşa? Şi când ai apa caldă, tot o laşi să curgă 30 de minute până vine.”

    Corect. Asta este realitatea. Dar de ce lumea se obişnuieşte cu ea? Şi de ce acceptăm aşa uşor să fim umiliţi pe banii noştri. 

    Discuţia cea mai interesantă este cu tinerii, de generaţie post ‘90. Când spui că nu ai apă caldă, în cele mai multe cazuri, prima întrebare este ”păi nu ai centrală?”. Dacă răspunsul este nu, vina deja nu mai e la instituţiile care ar trebui să se ocupe cu asta, pe care le plăteşti, ci la tine.

    Noi suntem vinovaţi că plătim apa caldă şi nu primim, noi suntem vinovaţi că nu am pus centrală. Practic, primim ce merităm.

    Câţi bucureşteni şi câţi români au stat în frig iarna trecută, fără căldură, fără apă caldă? Cum poţi convinge oamenii să aibă încredere în stat şi instituţii, să îşi schimbe mentalitatea de ”aşa e la Romanica”, când de 30 de ani nu se oferă lucruri de bază necesare pentru un trai civilizat, nici măcar în Capitala ţării?

     

  • Situaţie incredibilă în România anului 2022. Un oraş cu 20.000 de locuitori nu are apă caldă şi căldură, iar societatea de termoficare a adus un preot care să sfinţească locul unde s-a produs avaria de proporţii

    Motru, oraş cu 20.000 de locuitori, nu are apă caldă şi căldură de trei zile, din cauza unei avarii majore la reţeaua de termoficare. Disperarea a atins cote maxime şi s-a ajuns la situaţia în care un preot a sfinţit locul producerii avariei.

    De trei zile, locuitorii municipiului Motru din judeţul Gorj tremură de frig în case.

    De Revelion, oamenii au stat cu haine groase pe ei, după ce avaria gravă la reţeaua de termoficare a dus la oprirea apei calde şi a căldurii.

    Conducerea societăţii de termoficare, UATA, a adus chiar şi un … preot care să sfinţească locul unde s-a produs avaria de proporţii.

    Din nefericire, rezolvarea se lasă aşteptată, în timp ce 15.000 de oameni tremură de frig.

    Edilul din Motru, Cosmin Morega, a solicitat urgent Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj suspendarea cursurilor sau trecerea în online, nu din cauza COVID, ci a lipsei căldurii în şcoli.

    Edilul susţine că preotul respectiv nu a fost chemat însă nici de cetăţeni şi nici de autoritatea locală.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Situaţie incredibilă în România anului 2022. Un oraş cu 20.000 de locuitori nu are apă caldă şi căldură, iar societatea de termoficare a adus un preot care să sfinţească locul unde s-a produs avaria de proporţii

    Motru, oraş cu 20.000 de locuitori, nu are apă caldă şi căldură de trei zile, din cauza unei avarii majore la reţeaua de termoficare. Disperarea a atins cote maxime şi s-a ajuns la situaţia în care un preot a sfinţit locul producerii avariei.

    De trei zile, locuitorii municipiului Motru din judeţul Gorj tremură de frig în case.

    De Revelion, oamenii au stat cu haine groase pe ei, după ce avaria gravă la reţeaua de termoficare a dus la oprirea apei calde şi a căldurii.

    Conducerea societăţii de termoficare, UATA, a adus chiar şi un … preot care să sfinţească locul unde s-a produs avaria de proporţii.

    Din nefericire, rezolvarea se lasă aşteptată, în timp ce 15.000 de oameni tremură de frig.

    Edilul din Motru, Cosmin Morega, a solicitat urgent Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj suspendarea cursurilor sau trecerea în online, nu din cauza COVID, ci a lipsei căldurii în şcoli.

    Edilul susţine că preotul respectiv nu a fost chemat însă nici de cetăţeni şi nici de autoritatea locală.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ce face bucureşteanul din Piaţa Unirii înainte de Revelionul 2022, într-un oraş despre care se spune că PIB/capita este mai mare decât în Italia sau Franţa? Pune boiler la baie şi bucătărie, că nu mai poate suporta lipsa apei calde

    Despre Bucureşti sau Timişoara se spune că au decolat, că sunt oraşele care ar putea intra mâine în zona euro. Doar pe hârtie. Pentru că în realitate, tot ceea ce ţine de spaţiul public este la pământ, iar sistemul de termoficare este cel mai bun exemplu.

    Pentru că nu-şi pot instala centrale termice peste noapte dar nici nu mai suportă să nu aibă apă caldă, bucureştenii de la bloc – din centru sau de la periferie -au ajuns la aceeaşi soluţie ca şi cei de la Făurei sau Drăgăşani: să-şi pună boilere.

    Un boiler la baie/bucătărie permite oamenilor să aibă apa caldă necesară. Cu căldura o mai ameţesc – un calorifer electric, un convertor cu aer condiţionat. Cum a ajuns aici Bucureştiul, aşa zis cel mai bogat oraş al ţării?

    Înainte de 89, doar în Bucureşti nu erau restricţii de apă caldă. În oraşele mici, era o oră sau două pe săptămână, în cele mai mari erau 2-3 ore pe zi. Energia era marfă scumpă, la fel ca şi acum. Însă după 32 de ani să constaţi că milioane de bucureşteni se vaită de căldură şi apă caldă înseamnă că sunt nişte scadenţe care vin.

    Unde e progresul? Din 2007, membru al Uniunii Europene. Două exerciţii bugetare de 30 miliarde de euro fiecare. Nu puteau să intre două, trei sau patru miliarde de euro pentru modernizarea termoficării în marile oraşe?

    Ce-a făcut Unitatea de Finanţări Internaţionale din cadrul Ministerului de Finanţe? Unde sunt creditele de la Banca Mondială, de la BERD, pe 20-30 de ani pentru modernizarea sistemelor de încălzire, pentru reţeaua de transport?

    Situaţia este de aşa natură încât instituţiile publice dau vina una pe alta. Primăria pe Ministerul Energiei sau invers. Sistemul energetic a fost spart pe verticală şi orizontală în ideea eficientizării în anii 2000. Cine a beneficiat? În primul rând camarilele din jurul foştilor miniştri ai economiei precum Dan Ioan Popescu, proprietari azi de vile pe Coasta de Azur.

    În loc să pună sistemele de termoficare în responsabilitatea companiilor producătoare de energie, restructurarea s-a făcut în aşa fel încât să se privatizeze câştigurile şi pierderile să fie aruncate pe umerii sistemului public.

    Ce folos să facă Hidroelectrica şi Romgaz profituri anuale de miliarde de euro iar bucureştenii sau timişorenii să îngheţe în case, şcolile şi spitalele să nu aibă apă caldă şi căldură? Ce folos?

    Ideologia e una, realitatea din case este alta. În Viena, apa, căldura, electricitatea, gazul metan şi până şi gunoiul sunt în administrarea unei singure firme, de stat, Vienna Energy, companie care este şi producător de energie electrică.

    Austriecii nu au însă probabil ideologi la fel de bun ca ai noştri, precum sunt unii şi prin banca centrală. Austriecii nu l-au citit pe Hayek. Au rămas de stat la căldură şi curent.

    Boilerul la bloc ca simbol al eşecului infrastructurii publice de orice fel va fi urmat în curând probabil de drezina individuală de pe calea ferată unde astăzi trenurile de călători merg în medie cu 35 de km pe oră şi cele de marfă de 17 km pe oră.

    O reformă reală a sistemului energetic va însemna desprinderea de ideologii şi evaluarea eficacităţii sistemului în funcţie de obiectivele atinse. Electrica aproape că nu-şi poate acoperi astăzi obligaţiile de furnizare de energie pentru că a stat cu jumătate de miliard de euro obţinuţi din listarea din 2014 în conturi şi nu a investit în producţie.

    Enel în Italia, Engie în Franţa, CEZ în Cehia, Vienna Energy în Austria – sunt companii integrate. Cum să ai milioane de consumatori de energie electrică înrolaţi la tine, moşteniţi, şi să nu ai capacitate producţie proprie să acoperi măcar 10% din necesar?

    Nu e logic că poate vinde doar cel care produce? Aici nu sunt mii sau zeci de mii de producători, ca la grâu sau mere. La energie electrică sunt 4-5 mari producători pe cărbune, apă, gaz, nuclear şi alte câteva zeci mici dependenţi de vânt şi soare, iar la gaz sunt doar doi.

    Piaţa energiei este de aşa natură încât doar mari companii integrate îşi pot asuma planurile necesare de investiţii pentru a satisface cererea în creştere. În Ungaria, până şi compania de distribuţie a gazelor, echivalentul Transgaz de la noi, este inclusă în gigantul MOL, care are o cifră de afaceri de 13 miliarde euro, cât tot sistemul energetic românesc. Asta în condiţiile în care PIB-ul Ungariei este de 140 miliarde de euro, faţă de 240 miliarde de euro PIB-ul României.

    În Ungaria însă, ţară fără resurse de gaz, 95% din locuinţe sunt conectate la reţeaua de gaz metan. PIB-ul însă nu încălzeşte. Noroc cu boilerul.

     

  • CSR 2021: Ariston Comfort Challenge 2020 – Ediţia III

    Ariston Thermo România

     

    Motivaţie: Accesul la apa caldă rămâne o problemă majoră în mediul rural: conform statisticilor recente, aproximativ 30% dintre români locuiesc într-o gospodărie care nu dispune de baie, duş sau toaletă cu apă curentă.

     

    Descrierea proiectului: Proiectul Ariston Comfort Challenge are ca scop facilitarea accesului la apă caldă şi igienă pentru zeci de mii de copii şi vârstnici din România, prin dotarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor sau caselor de bătrâni cu echipamente de încălzire a apei de ultimă generaţie. Aceasta iniţiativă vine în contextul localizării campaniei globale Ariston Comfort Challenge care a început în Groenlanda în 2018 şi prin care compania îşi propune să ducă confortul chiar şi în locurile în care acesta pare imposibil de atins. Prin proiectul local, Ariston Thermo România contribuie astfel la acoperirea unei nevoi reale a comunităţii: accesul oamenilor la apă caldă, implicit la un confort minim şi la standarde de igienă corecte într-o perioadă în care aceasta poate face diferenţa dintre sănătate şi o boală complicată aşa cum este Covid-19, spun reprezentanţii companiei.

     

    Rezultate: În ultimii trei ani, peste 1.450 de echipamente performante de încălzire a apei au fost donate către 869 de instituţii de învăţământ, cămine de bătrâni şi centre medicale din ţară, oferind astfel acces la apă caldă pentru peste 170.000 de persoane. În cadrul ediţiei din 2020, implementată la nivel naţional cu sprijinul parternerului tradiţional – Crucea Roşie –, Ariston Thermo a donat 400 de boilere electrice de ultimă generaţie către 248 de instituţii din întreaga ţară, de care beneficiază în prezent aproximativ 53.000 de copii şi vârstnici. Caravana Ariston a început în luna septembrie 2020 şi a parcurs 24 de judeţe pentru a ajunge în localităţile identificate de Crucea Roşie unde au fost donate boilere electrice către instituţii importante care nu beneficiază de echipamente de încălzire a apei, aşa cum sunt: şcoli, grădiniţe, cabinete medicale, cămine de bătrâni şi copii. Cele peste 400 de boilere donate de Ariston în acest an au fost distribuite în 24 judeţe, nivelul de necesitate fiind mai pronunţat în Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Tulcea şi Arad. De exemplu, în Călăraşi au fost identificate 43 de gradiniţe şi şcoli fără acces la apă caldă, numărul de beneficiari după ce au fost montate 74 de boilere ridicându-se la peste 7.700 de persoane. În Giurgiu, 22 şcoli şi grădiniţe din mediul rural nu aveau acces la apă caldă, iar prin montarea a 36 de boilere electrice, peste 2.300 de persoane se bucură acum de condiţii mai bune. 2020 a fost, poate, primul an din istoria recentă în care reprezentanţii companiei spun că au resimţit la nivel global importanţa unei igiene de bază. Au fost identificate inclusiv localităţi izolate, respectând misiunea companiei de a duce confortul chiar şi acolo unde pare imposibil de atins, iar campania de donaţii din 2020  a ajuns şi în zone cu acces limitat, aşa cum este cazul localităţilor din Munţii Cernei, unde se află un număr mare de sate izolate. Echipa ACC a dotat instituţiile din satul Ineleţ, un cătun izolat unde accesul se face printr-o scară lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, prinsă pe un perete vertical din calcar.


     

  • Producţia industrială a României, cel mai important indicator pentru mersul industriei locale, a crescut în primele 8 luni cu 12,7 an/an. În august, industria a crescut cu 3% an/an, dar a scăzut cu 9,9% faţă de iulie 2021

    Producţia industrială a României, care face circa 20% din economie, a crescut cu 12,7% (serie brută) în primele opt luni din an comparativ cu perioada similară a anului trecut, susţinută de industria prelucrătoare, care a bifat un avans de 13,7% şi de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu o creştere de 12,3%, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

    În aceeaşi perioadă, INS apreciază că industria extractivă a scăzut cu 1,6%.

    Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat un avans de 13,1% comparativ cu perioada ianuarie-august 2020, ca efect al creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (plus 13,2%) şi producţia şi furnizarea  de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat ( plus 12,4%).

    Industria extractivă a scăzut cu 2,1%.

    (Sursa: INS)

    În luna august 2021, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 3% faţă de august 2020, ca efect al creşterilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 7,4%), industria prelucrătoare ( plus 2,5%) şi industria extractivă (plus 0,5%)

    Comparativ cu luna iulie 2021, industria a înregistrat o scădere de 9,9% (serie brută), trasă în jos de industria prelucrătoare (minus 11,4%), de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (minus 4%) şi de industria extractive (minus 1,6%).

    Indicii producţiei industriale descriu evoluţia industriei pe total, pe secţiuni – industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie  electrică şi termică,  gaze, apă caldă şi aer condiţionat, pe diviziuni CAEN, precum şi pe marile grupe industriale.

  • Institutul Clinic Fundeni nu are apă caldă şi căldură

    Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti nu are, joi, apă caldă şi căldură. Unitatea medicală a fost informată că se fac lucrări în zonă.

    Deşi temperaturile sunt destul de scăzute în Capitală, Institutul Clinic Fundeni nu are, joi, apă caldă şi căldură.

    Reprezentanţii unităţii medicale au declarat că au primit o comunicare informală, prin care sunt anunţaţi că în zonă au loc lucrări de reparaţii, astfel că o perioadă nu se poate asigura apa caldă sau căldura.

    De altfel, Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti a anunţat, joi, că în cursul nopţii de joi spre vineri va începe probele la cald pentru consumatorii din Capitală

    Termoenergetica a început să furnizeze căldură instituţiilor din Bucureşti.

    „Probele la cald prin care se realizează echilibrul hidraulic al întregului sistem de termoficare se vor desfăşura astfel încât, pe măsură ce temperatura exterioară scade, toţi consumatorii să beneficieze în condiţii normale de furnizarea agentului termic pentru încălzire. Vă comunicăm şi faptul că instituţia noastră a început furnizarea căldurii la cerere spitalelor, şcolilor, grădiniţelor, căminelor de bătrâni, precum şi tuturor celorlalte instituţii care au solicitat acest lucru”, au anunţat reprezentanţii companiei municipale.

     

  • Aproximativ 50 de blocuri din Sectorul 6 al Capitalei rămân până în 24 august fără apă caldă

    Furnizarea apei calde pentru aproximativ 50 blocuri din Sectorul 6 al Capitalei va fi sistată până marţi, 24 august 2021, la ora 24.00. Conform Termoenergetica, de luni vor începe lucrări de înlocuire a unei conducte pe Magistrala 1 Vest din Sectorul 6.

    Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) a anunţat că începând de luni, de la ora 10.00, încep lucrările de înlocuire a aproximativ 40 de metri de conductă, armături de diverse dimensiuni şi a patru compensatori pe Magistrala 1 Vest, din Sectorul 6 al Capitalei.

    Lucrările vor fi efectuate în zona străzii Valea Ialomiţei din sectorul 6.

    „Furnizarea apei calde pentru un număr de aproximativ 50 blocuri va fi sistată până marţi, 24 august 2021, ora 24:00”, a transmis compania.

    Conform acesteia, lucrarea este deosebit de importantă pentru îmbunătăţirea furnizării agentului termic în cartierul Drumul Taberei, în viitorul sezon de încălzire. „De asemenea, este important de subliniat că, prin poziţia pe care o are această porţiune de magistrală, lucrările nu pot fi executate decât în perioada de revizie a CET Vest”, a mai informat Termoenergetica.

  • Ce spune Nicuşor Dan, despre lipsa apei calde şi a căldurii

    Ne e frică acum, când e frig, să nu crape reţeaua şi să fim nevoiţi să lăsăm multe blocuri fără căldură, spune primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, despre faptul că bucureştenii nu au apă caldă şi căldură la parametri optimi.

    „Există multe blocuri din Capitală care au furnizarea sub parametri. A fost o decizie care s-a luat. Au existat două alternative – fie se merge pe funcţionarea sub parametri, fie se forţa reţeaua pe o temperatură mai mare şi o presiune mai mare cu riscul ca ea să crape. Şi atunci decizia care s-a luat la nivel termoenergetic a fost să se meargă pe prima variantă – a nu se forţa reţeaua”, spune Nicuşor Dan.

    Primarul general precizează că în acest moment există doar două avarii minore pe reţeaua secundară care vor fi remediate, în cursul după-amiezii.

    „Se poate produce mai mult, se poate pune presiune pentru a transmite mai mult, dar ne e frică acum, când e frig, să nu crape reţeaua şi să fim nevoiţi să lăsăm multe blocuri fără căldură”, conchide primarul general al Capitalei.

  • Ariston Comfort Challenge – ediţia a II-a

    Ariston Thermo România 

    Motivaţie:
    Reprezentanţii companiei spun că proiectul Ariston Comfort Challenge are ca scop facilitarea accesului la apă caldă şi igienă pentru zeci de mii de copii şi vârstnici din România, prin dotarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor sau caselor de bătrâni cu echipamente de încălzire a apei de ultimă generaţie.  În acelaşi timp, susţinând obiectivul regional al campaniei de a duce confortul chiar şi acolo unde pare greu de atins, în 2019 proiectul s-a extins cu un nou parteneriat instituţional pentru a asigura condiţii optime de lucru şi facilitarea oferirii primului ajutor în situaţiile de urgenţă din bazele de salvare montane.

    Descrierea proiectului:
    Ariston Thermo România, care este liderul pieţei locale de centrale termice şi boilere electrice a continuat pentru al doilea an consecutiv campania umanitară  Ariston Comfort Challenge. Astfel,  în perioada iunie – noiembrie 2019, a fost organizată cea de-a doua ediţie a Ariston Comfort Challenge, prin  care compania a continuat parteneriatul alături de Crucea Roşie Română prin care au donat boilere electrice de ultimă generaţie către sute de instituţii care nu au acces la o nevoie de primară, aşa cum este apa caldă. În acelaşi timp, compania s-a alăturat Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România (SALVAMONT) cu ajutorul cărora au fost instalate echipamente termice de ultimă generaţie în cadrul centrelor de salvare montane pentru susţinerea echipelor de salvamontişti şi voluntari care participă zi de zi, în orice condiţii meteorologice, la acţiunile de prevenţie şi salvare. Bugetul proiectului a ajuns la 52.300 euro.

    Efecte:
    În cadrul parteneriatului încheiat cu ONG-ul Crucea Roşie, Ariston a donat 644 de boilere electrice de ultimă generaţie către 371 de instituţii din 26 de judeţe din întreaga ţară, de care beneficiază peste 80.000 de copii şi vârstnici, pentru care apa caldă era un lux. În cadrul colaborării cu Salvamont, Ariston a dotat 30 de centre şi baze de salvare cu centrale termice în condensare şi boilere electrice. Printre centrele de salvare dotate cu echipamente Ariston se numără şi cele situate în Zărneşti, Cota 2000 – Transfăgărăşan, Târgu-Jiu, Lacul Roşu, Bran, Buşteni sau Padina. Prin acţiunile derulate în ultimii doi ani, la nivel naţional, în cadrul campaniei Ariston Comfort Challenge, 112.642 de persoane au ajuns să beneficieze de apă caldă. În cei doi ani de activitate au fost donate 1.058 echipamente de încălzire a apei către 621 de instituţii din toată ţara: şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni sau centre medicale. În acelaşi, timp sute de profesionişti şi voluntari salvamont şi mii de turişti anual beneficiază de încălzire si apă caldă menajeră în bazele Salvamont.
    Prin parteneriatul cu salvamontul, 700 de salvatori montani şi voluntari alături de zeci mii de turişti beneficiază acum de acces la apă caldă menajeră.