BusinessMagazin

Tag: anulare

  • În timp ce Blue Air e în cădere liberă, competitorii profită de oportunitate şi vin cu preţuri speciale pentru pasagerii afectaţi de anularea zborurilor

    Anularea zborurilor de către Blue Air reprezintă o oportunitate pentru competitorii săi din piaţă, Wizz Air şi Ryanair, care le oferă pasagerilor afectaţi de anularea zborurilor preţuri speciale începând de la 50 euro pentru biletele de avion.

    Wizz Air este cel mai mare operator aerian de pe piaţa locală după numărul de pasageri, astfel, fiind urmat de Blue Air. Printr-o astfel de strategie, atât Wizz Air, cât şi Ryanair vor să câştige din piaţa pe care o avea Blue Air.

    Cele trei companii se află într-o strânsă competiţie pentru a câştiga cât mai mult din piaţa locală, toate fiind pe segmentul de piaţă low-cost, care în ultimii ani a crescut semnificativ datorită preţurilor mici practicate.

    Anularea zborurilor de către Blue Air a afectat mii de pasageri, mulţi dintre aceştia fiind deja în aeroporturi în momentul în care compania a făcut anunţul, gata de îmbarcare, atât pe aeroporturile locale, cât şi pe aeroporturile din afara ţării, care urmau să zboare către un terminal local.

    Pentru persoanele aflate pe aeroporturile din afara ţării, Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, a anunţat ieri, 6 septembrie, că Tarom va primi 5 milioane lei pentru repatrierea cetăţenilor români afectaţi de anularea zborurilor.

    „Mâine (n.red. astăzi, 7 septembrie) în şedinţa de Guvern vom aproba o hotărâre prin care vom aloca 5 milioane de lei către Ministerul Transporturilor, către Tarom, ca oamenii aflaţi în această situaţie să poată fi transportaţi cu ajutorul Tarom înapoi acasă”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3.​​

     

  • Mii de pasageri sunt afectaţi după ce Blue Air a anulat toate zborurile până luni, 12 septembrie

    Blue Air a anulat începând de ieri toate zborurile, iar compania a anunţat că această situaţie se va întinde până pe 12 septembrie. Ca urmare a anulării zborurilor de către companie, mii de pasageri sunt afectaţi.

    Reprezentanţii aeroporturilor din Bucureşti şi Cluj au anunţat că sunt afectaţi 2.000 de pasageri, care ar fi trebuit să se îmbarce în zborurile dinspre sau înspre aceste aeroporturi.

    Compania a justificat aceste anulări prin faptul că i-au fost blocate conturile de către Ministerul Mediului.

    Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu ministrul mediului, Tanczos Barna, să deblocheze situaţia de la Blue Air.

    „Nu putem lăsa românii să aştepte în aeroporturile din care urmau să vină către ţară”, a spus Ciucă.

  • Vola.ro: Numărul de zboruri întârziate sau anulate a scăzut în iulie cu 77% faţă de iunie. Aeroportul Otopeni a avut 10% din zboruri întârziate şi 1,7% anulate, un procent mic comparativ cu aeroporturile mai mari din Europa

    Prima jumătate a sezonului turistic de vară a fost marcată în acest an de numeroase probleme în aeroporturi şi în operarea zborurilor, dar situaţia pare să se fi stabilizat uşor în iulie, arată o analiză realizată de Vola.ro.

    După o perioadă de haos, greve şi schimbări, care au dus la anulări sau întârzieri ale multor zboruri în luna iunie, în iulie numărul de plecări afectate de întârzieri sau modificări s-a redus cu 77% în rândul vacanţelor cumpărate prin intermediul platformei. Practic, doar 7% dintre zborurile vândute de Vola.ro au fost anulate sau modificate în iulie, situaţia de pe aeroporturi fiind considerabil îmbunătăţită faţă de prima lună de vară, când 1 din 3 zboruri sufereau modificări sau anulari.  

    Potrivit Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, din totalul de 2.323 de curse operate în cea de=a doua săptămână din iulie, 731 de zboruri de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă au avut întârzieri mai mari de 30 de minute, reprezentând 31% dintre cursele existente. Cu toate acestea, comparativ cu prima săptămână a lunii iulie, numărul curselor cu întârzieri a fost cu 24% mai mic.

    În iunie şi iulie, Aeroportul Internaţional Henri Coandă a avut doar 10% de zboruri întârziate din totalul zborurilor şi doar 1,7% anulate, un procent mic comparativ cu aeroporturile mai mari din Europa.

    La polul opus se află Aeroportul din Bruxelles, care are 72% din zboruri întârziate şi 2,5% anulate.

    Traficul de pe Aeroportul Otopeni este foarte mic comparativ cu alte terminale din Europa, la Bucureşti fiind operate circa 300-400 zboruri zilnic, circa 60% dintre curse fiind ale companiilor low-cost Ryanair şi WizzAir.

    Confruntate cu o creştere puternică a cererii, multe aeroporturi şi companii aeriene fac eforturi să recruteze personal şi să optimizeze orarele de zbor, spun specialiştii. Cele mai multe situaţii neplăcute au apărut în această vară ca urmare a crizei forţei de muncă (atât personal la sol, cât şi echipaj de zbor), greve, lipsa aeronavelor, dar şi a cererii peste aşteptări.

    Cele mai mari probleme au fost în principalele hub-uri aviatice din Europa, precum Londra – Luton, Bruxelles, Paris – Charles de Gaulle, Amsterdam – Schiphol, Frankfurt şi Lisabona. Din acest motiv s-a şi observat o creştere cu 19% a numărului de job-uri promovate de aeroporturile europene.


     

     

  • Reacţia Blue Air după ce ANPC a anunţat amendarea companiei aeriene cu 2 mil. euro: Nu am primit nicio comunicare în acest sens de la ANPC. Cifrele sunt greşite, se referă la toate biletele anulate din cauza valurilor 3, 4 şi 5 de pandemie

    Compania aeriană a aflat despre anunţul făcut de ANPC din presă, fără a fi notificată înainte. 

    Conducerea Blue Air afirmă că, din totalul numărului de pasageri menţionaţi de ANPC, majoritatea fie au călătorit deja, fie vor călători vara aceasta.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, pe 14 iulie, amendarea companiei aeriene Blue Air cu 2 mil. euro, în urma unui control care a avut la bază sesizări venite de la consumatorii care au plătit bilete de avion şi ale căror zboruri au fost întârziate sau anulate.

    Oana Petrescu, preşedinte în Consiliul de Administraţie al Blue Air, declară că societatea nu a primit nicio comunicare din partea ANPC în acest sens, dar şi că cifrele comunicate de autoritate, în ceea ce priveşte zborurile anulate şi întârziate, sunt greşite şi fac referire la toate biletele anulate în ultimul an din cazua pandemiei.

    „Nu este firesc să aflăm aşa ceva din presă. Tocmai am verificat, societatea nu a primit nicio comunicare în acest sens de la ANPC. În plus, cifrele sunt greşite – se referă la toate biletele anulate în respectiva perioadă din cauza valurilor 3, 4 şi 5 de pandemie, care oricum reprezintă mai puţin de 10% din totalul zborurilor Blue Air din acea perioadă. Din totalul numărului de pasageri menţionaţi, majoritatea fie au călătorit deja, fie vor călători vara aceasta. Nu înţeleg motivul pentru care autoritatea a considerat necesar să facă acest anunţ către public înainte de a clarifica toate aspectele cu compania”, a declarat Oana Petrescu, la scurt timp după anunţul făcut de ANPC.

    În perioada 30.04.2021-30.04.2022, operatorul economic a anulat, potrivit datelor comunicate de ANPC, 11.289 de zboruri, cărora le corespund 178.405 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare toatală de 66.585.967,68 lei, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene în care compania aeriană operează zboruri.

    Odată cu aplicarea acestei amenzi contravenţionale, arată comunicatul transmis de ANPC, echipa de control a propus, iar preşedintele autorităţii a dispus ca sancţiune complementară încetarea contractului şi restituirea contravalorii serviciilor anulate şi a compensaţiilor aferente în termen de maximum 10 de zile.

    Totodată, a fost dispusă măsura de a nu mai pune la dispoziţia consumatorilor pe piaţă oferte de zbor pentru care operatorul economic nu dispune de dotările, mijloacele sau resursele necesare efectuării acestora, cu respectarea întocmai a condiţiilor şi caracteristicilor declarate.

    „Este o perioadă dificilă pentru întreaga aviaţie, iar managementul şi oamenii Blue Air fac eforturi uriaşe să rezolve zi de zi toate provocările care apar, astfel încât pasagerii noştri să aibă asigurată predictibilitatea atât de necesară pentru un concediu plăcut şi în siguranţă. Chiar nu înţeleg de ce este nevoie să avem această discuţie acum, cu presa, înainte să fi avut o comunicare directă între companie şi autoritate, aşa cum ar fi fost firesc”, a mai spus Oana Petrescu, în urma anunţului făcut public de ANPC.

  • Ce s-ar întâmpla dacă s-ar anula PUG-ul Municipiului Bucureşti?

    „Admite acţiunea. Anulează HCGMB nr. 269/21.12.2000, emisă de către instituţia pârâtă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti”. Aşa sună minuta unei hotărâri recente a Tribunalului Bucureşti, care îngrijorează atât dezvoltatori imobiliari, organizaţii non-guvernamentale şi profesionişti ai dreptului deopotrivă.

    Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 269/21.12.2000, a fost aprobat Planul Urbanistic General („PUG”) al Municipiului Bucureşti, actul administrativ normativ cu caracter director şi strategic şi de reglementare, ce reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare la nivel de municipiu.

    În vreme ce oraşe precum Cluj, Alba-Iulia, Oradea, Timişoara, Braşov concurează pentru titlul de best smart city, PUG-ul Municipiului Bucureşti a fost anulat parţial de mai multe ori de-a lungul timpului iar acum riscă să fie anulat în integralitate. Ce efecte ar putea avea o astfel de soluţie dacă va rămâne definitivă?

    1. Care sunt consecinţele legale ale unei eventuale hotărâri definitive de anulare a PUG-ului?

    În general, anularea unui act juridic produce efecte atât pentru trecut, cât şi pentru viitor. În fapt, se consideră că actul respectiv nu a existat niciodată.

    Întrucât o astfel de consecinţă ar fi de neconceput în materia dreptului administrativ, unde actele administrative normative se bucură de prezumţia de legalitate, legea prevede o excepţie în cazul anulării în tot sau în parte a unui act administrativ cu caracter normativ.

    Astfel, potrivit art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ (precum PUG-ul) sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

    2. De când are efecte o eventuală hotărâre definitivă de anulare a PUG-ului?

    Anularea hotărârii de aprobare a PUG-ului va produce consecinţe doar după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (deci după judecarea recursului) şi publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii judecătoreşti definitive; cu toate acestea, în practică, efectele se produc chiar de la data rămânerii definitive, publicarea fiind doar o formalitate.

    3. De când încep autorităţile să nu mai emită noi acte administrative (PUZ-uri, autorizaţii de construire) în baza unui PUG anulat?

    Odată anulat un act administrativ cu caracter normativ precum PUG-ul, chiar dacă hotărârea judecătorească definitivă nu a fost încă publicată, în practică, autoritatea competentă în materia respectivă nu adoptă acte sau măsuri administrative individuale în aplicarea normelor anulate, această interpretare decurgând din aplicarea principiilor bunei-credinţe şi caracterului echitabil al procedurii administrative, ca elemente ale dreptului la o bună administrare.

    Altfel spus, odată anulat PUG-ul, chiar dacă hotărârea judecătorească definitivă nu a fost încă publicată, autorităţile nu vor mai emite, cel mai probabil, autorizaţii de construire şi vor fi reticente în a mai aproba PUZ-uri (în baza PUG-ului).

    4. Ce se întâmplă cu actele administrative (PUZ-uri, autorizaţii de construire) care au fost deja aprobate, respectiv emise, în baza PUG-ului anulat?

    De vreme ce anularea PUG-ului nu ar produce efecte pentru trecut, autorizaţiile de construire emise deja în baza acestuia, în principiu, rămân valabile. „În principiu” deoarece, potrivit unei hotărâri interpretative obligatorii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Decizia nr. 10/11.05.2015, hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

    Prin urmare, anularea PUG-ului Municipiului Bucureşti ar putea afecta valabilitatea autorizaţiilor de construire emise deja, dar care sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

    Cu toate acestea, actele administrative individuale în curs de emitere sau executare care sunt contestate în cauze pendinte nu vor putea fi anulate înainte ca instanţa să verifice în ce măsură actul administrativ individual (precum autorizaţia de construire) s-a întemeiat exclusiv pe actul normativ anulat şi dacă reclamantul a suferit o vătămare generată de punerea în aplicare a normei administrative anulate (în speţă, PUG-ul anulat), vătămarea unui drept ori a unui interes legitim reprezentând o condiţie sine qua non în materia contenciosului administrativ.

    5. Dacă se anulează definitiv PUG-ul, se mai poate construi?

    În ipoteza în care recursul împotriva deciziei de anulare s-ar finaliza prin pronunţarea unei hotărâri de anulare a PUG-ului, reglementările juridice aplicabile în materia urbanismului vor putea fi cele prevăzute de Codul civil în vigoare, de Regulamentul general de urbanism din 27.06.1996, parte integrantă din Hotărârea de Guvern nr. 525/1996 („Regulamentul general de urbanism”) şi de PUZ-uri. Este important de reţinut că, la acest moment, pe rolul instanţelor de judecată există şi acţiuni de anulare, respectiv acţiuni de suspendare cu privire la PUZ-urile de sector.  

    Potrivit art. 36 alin. (2) din Regulamentul general de urbanism, până la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcţiilor se va face numai în condiţiile acestui regulament.

    Relevante sunt, însă, şi dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul („Legea nr. 350/2001”), conform căruia, în absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui PUZ aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

    5.1. Dar autorităţile publice vor mai aproba PUZ-uri şi vor mai emite autorizaţii de construire în lipsa PUG-ului?

    Este discutabil în ce măsură autorităţile publice vor înţelege să îşi exercite atribuţiile de putere publică în planul autorizării construcţiilor şi al urbanismului.

    Chiar dacă s-ar anula PUG-ul, aplicabilitatea şi efectele Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii („Legea nr. 50/1991”) şi ale Legii nr. 350/2001 nu pot fi negate.

    Pe de o parte, potrivit Legii nr. 50/1991, executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire, iar certificatul de urbanism face cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii. Prin urmare, în absenţa unui PUG, certificatul de urbanism va trebui emis conform planurilor de amenajare a teritoriului. Mai departe, este bine cunoscut faptul că schimbarea folosinţei construcţiilor existente ar fi înlesnită dacă noua folosinţă ar corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent PUG-ului sau PUZ-ului, aprobat, în vigoare. De asemenea, având în vedere că intravilanul localităţilor se stabileşte prin PUG-uri, aprobate potrivit legii, se poate pune problema aplicabilităţii normei conform căreia terenurile destinate construirii, evidenţiate în intravilan, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizaţia de construire.

    Pe de altă parte, conform Legii nr. 350/2001, delimitarea zonelor pentru care se întocmesc PUZ-uri obligatorii se face, de regulă, în PUG şi, astfel cum am menţionat şi anterior, în absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui PUZ aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

    În contextul teoretic al anulării PUG-ului, se va naşte o serie de alte întrebări teoretice şi practice în legătură cu modalitatea concretă de aprobare a PUZ-urilor şi de emitere a autorizaţiilor de construire. Spre exemplu, se va putea ajunge cu uşurinţă la o înfrângere a regulilor Regulamentului general de urbanism, conform cărora este interzisă autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii.

    5.2. Dar normele prevăzute de Codul civil şi de Regulamentul general de urbanism sunt îndestulătoare pentru a putea construi?

    Conform Codului civil, orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism. Mai departe, Codul civil nu permite să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor, iar, în ceea ce priveşte fereastra de vedere, este obligatorie, în principiu, păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul vecin şi fereastra pentru vedere.

    Conform Regulamentului general de urbanism, autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea înălţimii medii a clădirilor învecinate şi a caracterului zonei, fără ca diferenţa de înălţime să depăşească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate. Regulamentul general de urbanism enumeră, de asemenea, modul de amplasare a construcţiilor, determină procentul maxim de ocupare a terenurilor, orientarea construcţiilor faţă de punctele cardinale, necesarul de parcaje, procentele de spaţii verzi etc.

    Codul civil şi Regulamentul general de urbanism conţin, aşadar, anumite reguli, interdicţii şi limite referitoare la construire. Deşi vor fi cu siguranţă reticente în emiterea unoi autorizaţii de construire ulterior anulării PUG-ului, autorităţile publice vor fi, totuşi, obligate să o facă, pe baza unui PUZ aprobat potrivit legii, cu respectarea Regulamentului general de urbanism, a Codui civil şi a celorlalte reglementări incidente în cauză.

    Opinie scrisă de: 

    Dan BORBELY, Partener al Ţuca Zbircea & Asociaţii

    Raluca CHELARU, Managing Associate al Ţuca Zbârcea & Asociaţii

    Florina CHIRILĂ, Avocat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii

     

     

  • Debut de sezon slab în Delta Dunării. Proprietar de pensiuni: „Nu mă aştept la profit. La casa din Sulina au anulat rezervările, la Murighiol avem 30% grad de ocupare în iunie“

    „Turiştii s-au speriat când a început războiul din Ucraina şi au anulat rezervările pe care le aveau“.

    Prima lună de vacanţă din acest an a debutat slab pentru proprietarii de pensiuni din Delta Dunării, care spun că au avut doar câteva camere ocupate, după ce turiştii au anulat rezervările când a început războiul din Ucraina.

    „Se anunţă mai slab acest sezon de vară pentru noi. În iunie am avut sub jumătate din camere ocupate, circa 40% grad de ocupare faţă de peste 60% în iunie anul trecut. Am organizat şi concursuri de pescuit, dar mai puţin faţă de anul trecut. Turiştii s-au cazat în medie 4 nopţi la noi“, a spus pentru ZF Mihaela Găină, manager al complexului turistic Cormoran din Delta Dunării, a cărui construcţie a început în 1994. Cormoran din localitatea Uzlina, judeţul Tulcea, este construit pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi, cuprinde un hotel de trei stele, o pensiune şi 15 vile, care cumulează 200 de locuri de cazare.  

    „Pe iulie estimăm un grad de ocupare de 50-60%, iar pe august sper să depăşim 70% ocupare“. În sezon, la complexul Cormoran tarifele variază între 200 şi 300 de lei de persoană pe noapte în camera dublă, în regim de demipensiune (cu transfer inclus), potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Cele mai recente date oficiale arată puţin peste 11.000 de turişti până la final de iunie anul acesta în Delta Dunării, lunile de vară fiind cele pentru care există cea mai  mare cerere la cazare. Pe întreg sezonul de vară Delta Dunării a atras anul trecut în mod „oficial“ doar 35.000 de  turişti în unităţile de cazare, potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea. Turiştii care se cazează la localnici nu se găsesc în aceste cifre.

    „Turiştii s-au speriat când a început războiul din Ucraina şi au anulat rezervările pe care le aveau, cel puţin la Sulina. Acum lucrurile s-au mai liniştit. În acest an nu mă aştept la profit. La Casa Anica din Sulina nu am avut turişti în iunie, iar la pensiunea Cuibul Cucului din Crişan  am o singură săptămână ocupată cu un grup de 22 de oameni în august, mă pot ocupa singură de turiştii care vin aici, anul trecut aveam vreo trei  angajaţi“, a spus pentru ZF Elena Prodan, administratorul pensiunilor.

    Ea mai  spune că la complexul Delta Paradise (situat pe canalul Dunăvăţ în localitatea Murighiol, la 36 de kilometri de Tulcea) a fost ceva mai bine, gradul de ocupare mediu a fost de 30% în iunie, dar sub nivelul de anul trecut, când complexul avea 70%.

    „La Murighiol a fost mai bine ca la Sulina. Pentru iulie avem câteva grupuri şi estimăm un grad de ocupare de peste 50% la Delta Paradise“. Complexul Delta Paradise din apropiere de Murighiol, ce operează două hoteluri, are o suprafaţă totală de luciu de apă de 1.500 de hectare, şi este înregistrat pe compania Advadelt Turism, cu afaceri de 325.000 de lei anul trecut, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante

    „Cred că şi scumpirea carburanţilor i-a determinat pe unii turişti să nu mai vină în Delta Dunării, se fac multe ore cu maşina până la Tulcea, nici zboruri nu avem“.

    Spre Tulcea, de unde se pleacă în Delta Dunării, nicio companie aeriană nu operează zboruri regulate. Mai mult, pe cale feroviară oraşul este legat de Capitală printr-un singur tren care parcurge distanţa în cinci-şase ore.

    „De anul acesta am început să organizăm excursii de o zi în Delta Dunării, dar este foarte greu pentru că nu avem turişti. Am investit toate resursele mele într-un Corsar cu 12 locuri (ambarcaţiune rapidă), site pentru promovare, acum aştept să vină turiştii“, spune Eugen Ciobotaru de la Medellin Tour. O excursie de o zi Mila 23-Letea-Sulina costă 230 de lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    În turismul din Delta Dunării a investit şi Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, care a cumpărat proiectul Green Dolphin Camping din Sfântu Gheorghe, de la Tudor Marin, fondatorul festivalului de film Anonimul. În 2015 omul de afaceri cumpărase şi resortul Green Village.

    Delta Dunării este a treia cea mai mare deltă din Europa (dupa Delta Volgai şi Delta Kuban) şi a 22-a delta din lume. Are o suprafaţă de 580.000 de hectare (5.800 kilometri pătraţi), adică 2,5% din suprafaţa României (date de la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din Tulcea). Peste jumătate din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural în 1990.

    În total, capacitatea de cazare pe judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni din care 4.500 de locuri în Sulina, Sf. Gheorghe, Murighiol, Chilia Veche şi Crişan, potrivit ultimelor date. În primele cinci luni din acest an judeţul Tulcea a atras doar 23.000 de vizitatori în unităţile de cazare, faţă de 27.000 de vizitatori în perioada similară a anului trecut, arată datele de la Statistică.

     

  • Comisia Europeană a închis investigaţia demarată în 2018 privind sprijinul acordat de România companiei Oltchim, în valoare de aproximativ 335 de milioane euro

    Comisia Europeană a închis investigaţia demarată în 2018 privind sprijinul acordat de România companiei Oltchim, în valoare de aproximativ 335 de milioane euro, în condiţiile în care societatea a fost declarată insolvabilă în 2019 şi şi-a încetat definitiv activitatea economică.

    În decembrie 2018, Comisia a constatat că Oltchim a primit un ajutor incompatibil de la statul român sub formă de neexecutare a datoriilor, anulare a datoriilor şi continuare a livrărilor către Oltchim fără plată.

    Comisia a impus României să recupereze acest ajutor.

    În decembrie 2021, Tribunalul a constatat că Comisia nu a reuşit să demonstreze că două măsuri de sprijin – neexecutarea datoriilor şi anularea datoriilor – constituiau ajutoare de stat şi, prin urmare, a anulat parţial decizia Comisiei din 2018.

    Ca urmare a hotărârii Tribunalului, procedura oficială de investigare a Comisiei a rămas deschisă în ceea ce priveşte cele două măsuri.

    La 8 mai 2019, Oltchim a fost declarată insolvabilă şi şi-a încetat definitiv activitatea economică. Ca urmare a acestui fapt, investigaţia Comisiei a rămas fără obiect şi, în consecinţă, Comisia şi-a închis investigaţia.

    Chimcomplex Borzeşti, controlat majoritar de omul de afaceri Ştefan Vuza, a achiziţionat în anul 2018 activele viabile ale combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea. 

  • Ce se va întâmpla după anularea PUG-ului Capitalei. Antoanela Comşa, AREI: Prin anunţul anulării PUG-ului autorităţile lovesc în marii investitori şi lasă loc tocmai rechinilor. Nu se vor mai putea tranzacţiona terenurile şi vor fi blocate şi investiţiile publice, nu doar private

    Prin anularea Planului Urbanistic General nu vor mai putea fi tranzacţionate terenuri pentru viitoare investiţii imobiliare deoarece nu vor mai putea fi realizate calcule economice, neştiind nimeni ce se poate construi efectiv acolo, iar pe lângă investiţiile private vor fi blocate şi investiţiile publice. Şi aşa, după anularea PUZ-urilor de sector investitorii se ghidau după un PUG elaborat în anii 90 şi intrat în vigoare în anul 2000.

    “După anularea PUG-ului se poate construi elaborând o documentaţie de PUZ. Dar mai este o problemă – fără PUG se poate construi şi pe zone verzi, se poate cere autorizaţie pe orice teren. În acest moment un investitor serios nu mai poate construi pe un teren mare în Bucureşti. Dacă până acum aşteptai 3 ani pentru PUZ şi 1 an pentru autorizaţie de construire, de acum înainte va dura şi mai mult. Mai mult, fără PUG un investitor nu poate cumpăra un teren pentru că nu ştie ce poate construi acolo, nu mai pot exista calcule economice în spate”, explică Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piaţa locală şi preşedinte al AREI – Asociaţia Investitorilor în Real Estate.

    Ea explică faptul că singurii câştigători pe termen scurt sunt cei care au deja PUZ-uri pentru proiecte, însă per total toţi pierd şi pierdem din această decizie. Chiriile în Bucureşti vor creşte iar preţurile viitoarelor apartamente vor fi de 2-3 mii de euro pe metru pătrat util.

    Mai mult, prin anularea PUG-ului vor fi blocate toate investiţiile, publice sau private. Nu se va mai putea lărgi nicio stradă, nu se va mai putea construi niciun proiect de infrastructură.

    Mai mult dacă până acum Bucureştiul a intrat tot mai mult pe radarul marilor investitori instituţionali, decizia loveşte în companii care sunt publice, listate la bursă şi care realizează investiţii de sute de milioane de euro.

    “Prin aceste decizii autorităţile pun piedici marilor dezvoltatori instituţionali şi lasă cale liberă tocmai rechinilor. Legea spune că dai autorizaia în baza legilor în vigoare în momentul depunerii cererii de urbanism. Decizia de acum loveşte în proiecte precum AFI City care construieşte în Bucureştii Noi unde are un grad de ocupare al terenului sub 30% şi are şi metrou lângă, loveşte în Cordia care vrea să contruiască lângă Petrom City sau în Speedwell. Speedwell are avantajul că dezvoltă şi în Timişoara spre exemplu”, a spus Antoanela Comşa.

    Mauricio Mesa Gomez, country manager, Cordia România şi Spania şi membru al Consiliului de Administraţie al Cordia reclama faptul că nu poate autoriza proiectul din str. Coralilor, o fostă zonă industrială unde nu este nicio clădire protejată. El spunea că “la Coralilor vrem să dezvoltăm 600 de apartamente în patru faze şi aşteptăm de mai bine de un an să intrăm în Consiliul General. Avem toate avizele dar în continuare aşteptăm. termenul legal este de 45 de zile dar noi aşteptăm de un an şi jumătate. Noi avem proiecte în mai multe ţări, dar cu o astfel de situaţie nu ne-am mai confruntat.

    În trecut au mai existat tentative de anulare a PUG-ului şi nu au reuşit.

    “Efectiv acum după această decizie se produc doar efecte economice pentru că nu este o decizie finală, poate dura chiar şi doi ani anularea definitivă însă nu vom acvea un PUG nou în 2 ani. Există un contract pentru un PUG nou de pe vremea fostului primar. Pe de-o parte primarul actual spune că se construieşte haotic, dar nu face nimic să contracareze construcţiile haotice. Spre exemplu nu avem un registru pentru zone verzi, spaţiile verzi nu sunt îngrijite, cumpărăm tramvaie pe care nu le putem folosi şi tot aşa”, a subliniat Antoanela Comşa.

    Ea spune că acţionarii Gran Via au luat decizia de a vinde terenul pe care urma să dezvolte o nouă fază din Aviaţiei Apartments.

    “La Aviaţiei vindem terenul, iar la Fabrica de Gheaţă îl vom păstra, însă acolo discutăm despre un proiect mic de 77 de apartamente. La Sectorul 1 avem de-a face cu o procedură mai lungă şi mai elaborată. La Fabrica de Gheaţă în Sectorul 2 ar trebui să avem în cel mult un an autorizaţia de construire. Dl primar Mihaiu ne-a spus că până la final de iunie va lua o decizie dacă va semna autorizaţia care are la bază PUZ-ul suspendat.la Aviaţiei deja avem client pentru teren, iar acţionarul a decis să vândă pentru că vrea să investească banii în Spania. La Constanţa vom finaliza proiectul în 2024”.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Au început vacanţele de coşmar? După pandemie, operatorii aerieni se confruntă cu întârzieri zilnice şi cu anulări. Răspunsul Wizz Air: „Vrem să le oferim scuzele noastre clienţilor ale căror planuri de călătorie au fost afectate, deoarece înţelegem cât de dezamăgiţi sunt”

    Dacă v-aţi propus să vă petreceţi vacanţa de vară peste hotare (şi pare că aşa este, dacă ne uităm la cât au cheltuit românii deja în străinătate în prima parte a anului – 1,9 mld. euro, un record), înarmaţi-vă cu răbdare. Sechelele lăsate de pandemie asupra operatorilor de zbor, precum şi asupra aeroporturilor lumii, abia încep să îşi facă simţite efectele asupra pasagerilor. Cozile uriaşe din aeroporturi au devenit o constantă, iar întârzierile, frecvente, odată cu intensificarea călătoriilor în perioada de vară. La solicitarea Business MAGAZIN, operatorul aerian low-cost Wizz Air a oferit câteva explicaţii referitoare la întârzierile frecvente de la nivelul întregii industrii. 

    Redăm integral răspunsul Wizz Air referitoare la numeroasele întârzieri ale companiei:

     „Regretăm faptul că atât de mulţi dintre pasagerii noştri sunt afectaţi de întârzierile actuale şi, în unele cazuri, de anulări. În industria călătoriilor, Wizz Air şi celelalte companii aeriene fac tot posibilul pentru a sprijini cât mai mulţi pasageri să ajungă la destinaţie la timp şi cu o întârziere cât mai redusă. Cu toate acestea, printre alte probleme care cauzează instabilitate operaţională în întreaga industrie a călătoriilor, există o lipsă larg răspândită de personal, în special în rândul controlorilor de trafic aerian, la nivel de operaţiuni la sol şi de gestiune a bagajelor, la securitate şi, în general, în aeroporturi”, explică reprezentanţii Wizz Air în solicitarea Business MAGAZIN. „Înţelegem că fiecare anulare este regretabilă, însă marea majoritate a zborurilor noastre operează conform planificărilor, peste 100.000 de pasageri ajungând la destinaţie în fiecare zi. Vrem să le oferim din nou scuzele noastre clienţilor ale căror planuri de călătorie au fost afectate, deoarece înţelegem cât de dezamăgiţi sunt, mai ales când atât de mulţi oameni doresc şi merită să călătorească din nou în lume. Încercăm să facem tot ce putem pentru a le oferi un set de opţiuni pentru ca aceştia să poată călători, inclusiv zboruri alternative cu Wizz Air, o rambursare integrală sau 120% sub formă de credit de companie (ne propunem să procesăm ambele variante în termen de o săptămână).”

    Însă nu doar cu întârzieri se confruntă pasagerii care călătoresc în perioada aceasta. 

    Recent, Wizz Air a anulat unul dintre zborurile sale – în zbor (un zbor spre Lisabona, 21 iunie). După ce aeronava companiei a decolat cu o întârziere de două ore din aeroport, aceasta s-a întors în Bucureşti, survolând anterior spaţiul aerian românesc. Pasagerii acestei aeronave au spus că în interiorul acesteia s-a declanşat o alarmă, care a sunat circa 10 minute, iar explicaţiile oferite de personalul navigant au fost că unul dintre senzorii meteo ai aeronavei se defectase.  Reprezentanţii Wizz Air au oferit un răspuns şi referitor la această situaţie: „Zborul Wizz Air W6 3197 de la Bucureşti la Lisabona din 21 iunie a revenit pe aeroportul din Bucureşti după decolare, ca urmare a unei verificări neprevăzute, şi a fost anulat. Pasagerii afectaţi au fost informaţi despre opţiunile disponibile şi pot opta pentru programarea unui zbor alternativ, în funcţie de disponibilitate, rambursarea totală a sumei achitate pentru bilet sau rambursarea în proporţie de 120% sub formă de credit pentru rezervări viitoare. Wizz Air îşi cere scuze pentru orice inconveniente create, dar siguranţa pasagerilor, echipajului şi aeronavelor rămâne prioritatea noastră numărul unu”.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis recent de reprezentanţii Vola.ro, în ciuda tuturor avertismentelor industriei din ultimul an, in prima luna a sezonului turistic de vara industria s-a confruntat cu un numar urias de zboruri anulate sau cu un program de zbor modificat semnificativ. Conform datelor lunii iunie analizate de Vola.ro, aproximativ 28% din zboruri au fost afectate de o modificare sau anulare. Practic 1 din 3 zboruri din luna iunie sunt afectate de o anulare sau modificare a orarului de zbor.  Daca in luna mai aproximativ 10% dintre zboruri aveau notificari de schimbare de orar de zbor sau anulare, in luna iunie, prima luna de sezon turistic de vara, procentul acesta a urcat la 30%. Din toate notificarile primite in iunie, 31% sunt pentru zboruri care au plecarea sau returul in iunie. Prin urmare se confirma informatia ca se fac foarte multe modificari/anulari in timp foarte scurt pana la zbor.

     

  • Elon Musk vrea să anuleze interdicţia pe viaţa a lui Donald Trump de pe Twitter: Miliardarul susţine că excluderea fostului preşedinte al SUA de pe platformă „a fost o decizie proastă din punct de vedere moral”

    Elon Musk a declarat că va anula interdicţia lui Donald Trump de pe Twitter, acuzând compania de socializare de părtinire, fapt care a agravat diviziunile politice în SUA, scrie Financial Times.

    „Cred că a fost o decizie proastă din punct de vedere moral”, a declarat Musk cu privire interdicţia pe viaţă a lui Trump, care a fost impusă la scurt timp după ce o mulţime de susţinători ai fostului preşedinte au invadat Capitoliul SUA pe 6 ianuarie anul trecut.

    Musk a fost de acord să cumpere platforma de socializare pentru aproximativ 44 de miliarde de dolari. „Aş anula ban-ul permanent al lui Trump”, a adăugat el. „Evident că nu deţin încă Twitter, aşa că nu ştiu cu siguranţă dacă voi face acest lucru sau nu”