BusinessMagazin

Tag: antrenament

  • Simona Halep s-a antrenat pentru prima dată în echipamentul noului sponsor. S-a terminat cu echipamentul din China| FOTO

    Simona a dat lovitura de start a meciului câştigat de clujeni în FIBA Europe Cup, scor 77-71, iar camerele televiziunii Digisport, dar şi spectatorii aflaţi în tribunele sălii Horia Demian au surprins-o pe tenismenă cu logo-ul Nike pe spate. ProSport a scris încă din luna ianuarie că Halep s-a înţeles cu gigantul care le mai are sub contract pe legendele Roger Federer, Rafael Nadal, Serena Williams sau Maria Şarapova. Cel mai probabil, constănţeanca va anunţa oficial în weekend intrarea în familia Nike.

    Foto Telekom Sport

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     

  • Antrenamentul care ajută cel mai mult la eliberarea stresului

    Cercetătorii de la New England College of Osteopathic Medicine au observat că nivelul de stres a scăzut cu 26% în cazul celor care au participat la activităţi fizice în grup, un procentaj mai ridicat decât cei care s-au antrenat singuri, scrie The Independent.

    Studiul a durat 12 săptămâni, timp în care cei 69 de participanţi au avut de ales dacă să se antreneze în grup sau singuri, plus grupul de control care nu a luat parte la activităţi fizice regulate.

    Citeşte mai multe pe www.descoperă.ro

  • Merită România un număr 1 mondial în tenis?

    Simona a fost pusă într-o situaţie umilitoare chiar la Bucureşti. În timp ce se află pe primul loc în lume, Halep nu se poate antrena în cele mai bune condiţii acasă! Simona a dorit să-şi construiască din fonduri proprii un teren de antrenament modern, la Arenele BNR, însă jucătoarea de tenis s-a lovit de refuzul Băncii Naţionale a României, proprietara complexului din Cotroceni. Baza sportivă a cărei arenă centrală nu a primit aviz de funcţionare din partea ISU este dotată numai cu terenuri de zgură, iar Simona ar fi dorit să se pregătească şi pe o suprafaţă rapidă, pe care se desfăşoară majoritatea turneelor din calendarul competiţional.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Test de LOGICĂ: Cât de dezvoltată este gândirea ta abstractă?

    Nu este atât de uşor să rezolvi un puzzle sau să faci faţă unei provocări optice, dar cel mai complicat este să gândeşti abstract.

    Unora le reuşeşte foarte bine să rezolve aceste puzzle-uri, alţii însă au nevoie de mai mult antrenament.

    Vă propunem să vă testaţi abilităţile de gândire abstractă rezolvând acest test de logică de în gând, fără alte sugestii decât ceea ce vedeţi în faţa ochilor.

    Faceţi aici testul de logică care vă arată cât de dezvoltată este gândirea voastră!

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Băneasa, antrenament pentru extindere peste hotare

    Deschiderea unui magazin fanion, la standarde internaţionale, de către retailerul de bijuterii Teilor reprezintă primul pas al mărcii româneşti spre pieţele vestice. Deschis în urma unei investiţii de 250.000 de euro, acesta vrea să îi atragă pe clienţii cei mai exigenţi, care obişnuiesc să îşi cumpere bijuteriile din magazine consacrate la nivel internaţional, precum Cartier sau Tiffany’s.

    O vitrină curbată, o zonă de prezentare a produselor în centrul căreia se află o masă în formă de lacrimă şi un scenariu de lumini aşezate în scopul realizării unui efect dramatic asupra bijuteriilor prezentate, culori în tema pământului, un nou logo – sunt câteva din detaliile care ies în evidenţă la o primă privire asupra Teilor Exclusive, magazinul fanion al reţelei de bijuterii Teilor din Băneasa Shopping City. Inaugurat în luna octombrie, acesta se întinde pe o suprafaţă de 56 de metri pătraţi şi reprezintă rezultatul unei investiţii de peste 250.000 de euro, potrivit directorului general al retailerului autohton de bijuterii, Horaţiu Vasilescu.

    El povesteşte cum doar expozitoarele – materialele pe care sunt amplasate bijuteriile – au costat 30.000 de euro, iar faţada din sticlă cu elemente de metal a costat mai mult de 65.000 de euro. „Vrem ca magazinul Teilor Exclusive să fie flagship store-ul sau diamantul cel mare din colierul de magazine Teilor”, explică Vasilescu, într-o metaforă specifică domeniului de activitate, poziţionarea magazinului recent inaugurat şi pentru care previzionează vânzări de 4 milioane de lei în primul an de funcţionare. Acesta reprezintă şi un standard pentru magazinele ce urmează a fi lansate de companie la nivel internaţional, după finalizarea extinderii în ţară; este şi modalitatea prin care reprezentanţii mărcii sărbătoresc cei 18 ani de activitate pe piaţa locală. Lansat în 1998 pe Strada Teilor din Piteşti de antreprenorul Florin Enache, retailerul de bijuterii s-a extins masiv:  afacerile Teilor  se îndreaptă spre 43 de milioane de lei anul acesta, iar planurile vizează acoperirea tuturor oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, precum şi extinderea internaţională. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 31 de milioane de lei şi un profit net de 0,8 milioane de lei. Potrivit informaţiilor trimise anterior, cu o medie a bonului la nivel naţional de 1.500 de lei, Teilor se axează pe clienţii care au venituri cel puţin medii. 60% din produsele comercializate anul trecut sunt bijuterii cu diamante, 20% bijuterii din aur 14 k şi 18 k; 20% verighetete şi inele de logodnă.

    Primii ani ai Teilor (iniţial cunoscută drept Bijuteria Teilor în rândul piteştenilor) au fost construiţi pe baza vizitelor antreprenorului Florin Enache la târgurile de specialitate din străinătate, de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „În primă fază a crescut afacerea cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să se dezvolte strategic“, povestea Vasilescu într-un prim interviu acordat Business Magazin. În 2010 reţeaua de bijuterii a făcut primii paşi ai extinderii, cu un prim magazin în Sibiu, urmat de alte unităţi în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, reprezentanţii companiei fiind convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă. Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii la începuturile afacerii.

    În prezent, centrele comerciale manifestă o deschidere maximă faţă de marca românească, ce se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimii doi ani: anul acesta, de pildă, s-au extins cu magazine în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, în centrul comercial din Piteşti şi prin magazinul fanion din Băneasa. Horaţiu Vasilescu spune că au ales să amplaseze magazinul Teilor Exclusive în Băneasa Shopping City fiindcă este dovedit, prin cifre, că acolo se află clienţii care alocă cele mai mari venituri pentru cheltuielile pe produse premium. „Este confirmat faptul că este cel mai atractiv magazin pentru clienţii care sunt dispuşi să cheltuiască sau să investească în mărci premium.” De altfel, spune că Teilor este singurul brand românesc care a fost acceptat cu două magazine care vând aceleaşi produse în Băneasa Shopping City; în urma acestei mişcări, magazinul clasic Teilor a fost relocat. Horaţiu Vasilescu adaugă că, per ansamblu, magazinul care exista deja în centrul comercial Băneasa se poziţionează cel mai bine din punctul de vedere al vânzărilor şi are aceleaşi aşteptări pentru noul magazin. „Ne-am dorit să aducem experienţa unui magazin de lux din afara României în ţara noastră fiindcă vrem să atragem şi acei clienţi care sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari, considerabile, în afara ţării”, descrie Vasilescu una dintre raţiunile deschiderii acestui magazin. Directorul executiv al Teilor povesteşte că noul magazin este construit astfel încât să satisfacă cele mai înalte exigenţe ale clienţilor, atenţia lor concentrânduse pe detalii precum materialul pentru mânerele uşilor, făcute din aceeaşi marmură ca şi pardoseala, de pildă. Potrivit lui Vasilescu, bijuteriile din magazine sunt pe măsura amenajării – pe lângă cele care există în alte magazine Teilor, aici se află şi unele exclusiviste, în baza conceptului pe care mizează – spre exemplu, un ansamblu format dintr-un pandant şi cercei cu tanzanit; descoperit în 1967, de un trib Masai, tanzanitul se găseşte într-o singură zonă de pe glob, fiind mai rar decât diamantul. Varietatea albastră de tanzanit a fost denumită după Tanzania, ţara în care a fost găsită. Preţul acestui ansamblu de bijuterii urcă până la peste 40.000 de euro.

    „Un diamant are patru calităţi, 4 C-uri: cut (tăietură), culoare, claritate şi carataj. Practic un diamant, fie că e vândut de Teilor sau de Cartier, va avea aceleaşi calităţi. Numai că unele sunt vândute pe un brand care s-a consolidat în timp; ca value for money, cu siguranţă preţurile pe care noi le propunem pentru pieţele acestea sunt cu mult mai atractive, pentru piese care sunt deja foarte scumpe”, descrie el particularităţile bijuteriilor de lux pe care mizează şi care sunt, la Bucureşti, aceleaşi cu cele din marile reţele internaţionale ale lumii. Şi-au propus să aducă în faţa clienţilor pretenţioşi cele mai înalte servicii pe care le oferă magazinele acestor mărci prestigioase din întreaga lume, de pildă printre acestea se află şi posibilitatea de programări pentru prezentări în exclusivitate ale bijuteriilor din magazine. 

    Planurile Teilor includ deschiderea unui al doilea magazin în Cluj-Napoca, cât şi, la finalul anului viitor, deschiderea unui magazin în Timişoara, în proiectul Open Ville, dezvoltat de grupul Iulius. Horaţiu Vasilescu spune că şi-au propus ca până la finalul anului viitor sau, cel mai târziu, până la începutul anului 2018, să finalizeze extinderea în România. Apoi, urmează extinderea internaţională. „Până la finalul lui 2017 sau, cel mai târziu până în 2018 vom termina cu extinderea în România, prin care vom bifa alte câteva oraşe din ţară şi, de ce nu, ne gândim să ieşim şi în afara ţării. Magazinul acesta reprezintă exerciţiul nostru pentru ieşirea în afară”, descrie Vasilescu planurile pe termen mediu şi lung ale Teilor. Spune că nu au creionat încă planurile legate de prima destinaţie în afara ţării. „Nu este o chestiune de «dacă», ci de «în cât timp» se va concretiza acest plan.”

    Compania a înregistrat creşteri semnificative anul acesta, însă acestea au fost anorganice, realizate prin extinderile reţelei Teilor, însă Vasilescu percepe şi evoluţia pieţei drept pozitivă. „Piaţa luxului din România se află urmează o tendinţă ascendentă. Românii sunt mult mai prudenţi în achiziţii şi îşi dau seama că o piatră şi o bijuterie clasică, prin comparaţie cu una fashion de oţel, reprezintă şi o investiţie”, susţine Horaţiu Vasilescu.

    Bijuteria Teilor vrea să crească pe o piaţă a cărei valoare este încă incertă, dat fiind faptul că vânzările la negru ocupă încă un segment important. În lipsa unor statistici referitoare exclusiv la vânzările de bijuterii, estimările Business Magazin situează piaţa locală de bijuterii şi ceasuri la aproximativ 80 de milioane de euro, principalul jucător de pe segmentul acesta, din punct de vedere al cifrei de afaceri, fiind B&B Collection, cu afaceri de circa 260 de milioane de lei anul trecut, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.