Contractele pentru ţiţeiul Brent, care reprezintă valoarea de referinţă pentru preţul petrolului, au ajuns, luni, la 62,90 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din luna iulie 2015, cu 40% mai mult faţă de nivelul din iunie 2017.
Ţiţeiul West Texas Intermediate din Statele Unite a trecut de 56 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2015.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Indicele bursier saudit înregistra un declin de 1% la începutul şedinţei de tranzacţionare. Acţiunile Kingdom Holding, fondul de investiţii saudit care aparţine prinţului miliardar Alwaleed Bin Talal, unul dintre cei arestaţi, au scăzut cu 9,9%, iar acţiunile National Industrialization Co (Tasnee), unde Kingdom deţine o participaţie de 6,2%, au scăzut cu 1,3%.
Mai mult, acţiunile Banque Saudi Fransi, în care Kingdom a cumpărat în septembrie o participaţie de 16,2% au înregistrat un declin de 2,8%. Titlurile companiei de produse petrochimice Saudi Basic Industries au scăzut cu doar 0,2%.
Analiştii susţin că informaţia a îngrijorat piaţa bursieră deoarece oamenii de afaceri implicaţi ar putea fi nevoiţi să-şi vândă unele participaţii, ceea ce temporar ar putea duce la scăderea preţurilor. Investiţiile noi ale oamenilor de afaceri s-ar putea reduce, notează Reuters.
Totuşi, unii investitori locali ar putea în cele din urmă saluta iniţiativa prinţului Mohammed de a-şi spori puterea şi de a reduce incertitudinile privind autoritatea sa. Reformele economice, precum privatizările şi dezvoltarea proiectelor, s-ar putea derula mai rapid.
Bursele din Dubai şi Qatar înregistrau, în cursul dimineţii, scăderi de 0,9% şi, respectiv, 0,6%.
Postul de televiziune Al Arabiya a anunţat înfiinţarea unui nou comitet anticorupţie, condus de prinţul Mohammed, care a decis reţinerea a 11 prinţi, patru actuali miniştri şi zeci de foşti miniştri, dar şi a unor importanţi oameni de afaceri. Trei miniştri: al Economiei şi Planificării, Adel bin Mohammed Faqih, al Gărzii Naţionale, prinţul Miteb bin Abdullah bin Abdulaziz, şi comandantul forţelor navale, amiralul Abdullah bin Sultan bin Mohammed Al-Sultan, au fost destituiţi, informează CNN.
Calificat drept ‘versiunea cehă a lui Trump’ de revista Forbes, omul de afaceri de 63 de ani, tuns scurt şi cu părul grizonant, magnat în domeniile agroalimentar, chimic şi media, este al doilea printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, potrivit Agerpres.
Intrat în politică în 2011 cu mişcarea sa populistă ANO (‘DA’), el reuşeşte să câştige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai “curate” în această ţară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International.
Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forţă politică a ţării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri şi tranzacţii îndoielnice, ceea ce el neagă categoric.
În ajunul actualului scrutin, el continuă să-şi repete lozinca “Acum sau niciodată!”, cerând alegătorilor săi să profite de “ultima şansă” pentru a învinge “hidra perfidă a corupţiei care înăbuşă ţara”.
Babis refuză cu obstinaţie adoptarea euro, o monedă “în faliment”, în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai ţărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranţilor între ţările membre ale UE, precum şi altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea naţională.
În schimb, el nu propune un ‘Cexit’ (ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susţinător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulaţii a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru şi serviciilor.
ANO face parte din ianuarie 2014 dintr-o coaliţie cu social-democraţii din CSSD şi creştin-democraţi din KDU-CSL.
Calificat drept ‘versiunea cehă a lui Trump’ de revista Forbes, omul de afaceri de 63 de ani, tuns scurt şi cu părul grizonant, magnat în domeniile agroalimentar, chimic şi media, este al doilea printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, potrivit Agerpres.
Intrat în politică în 2011 cu mişcarea sa populistă ANO (‘DA’), el reuşeşte să câştige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai “curate” în această ţară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International.
Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forţă politică a ţării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri şi tranzacţii îndoielnice, ceea ce el neagă categoric.
În ajunul actualului scrutin, el continuă să-şi repete lozinca “Acum sau niciodată!”, cerând alegătorilor săi să profite de “ultima şansă” pentru a învinge “hidra perfidă a corupţiei care înăbuşă ţara”.
Babis refuză cu obstinaţie adoptarea euro, o monedă “în faliment”, în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai ţărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranţilor între ţările membre ale UE, precum şi altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea naţională.
În schimb, el nu propune un ‘Cexit’ (ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susţinător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulaţii a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru şi serviciilor.
ANO face parte din ianuarie 2014 dintr-o coaliţie cu social-democraţii din CSSD şi creştin-democraţi din KDU-CSL.
Calificat drept ‘versiunea cehă a lui Trump’ de revista Forbes, omul de afaceri de 63 de ani, tuns scurt şi cu părul grizonant, magnat în domeniile agroalimentar, chimic şi media, este al doilea printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, potrivit Agerpres.
Intrat în politică în 2011 cu mişcarea sa populistă ANO (‘DA’), el reuşeşte să câştige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai “curate” în această ţară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International.
Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forţă politică a ţării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri şi tranzacţii îndoielnice, ceea ce el neagă categoric.
În ajunul actualului scrutin, el continuă să-şi repete lozinca “Acum sau niciodată!”, cerând alegătorilor săi să profite de “ultima şansă” pentru a învinge “hidra perfidă a corupţiei care înăbuşă ţara”.
Babis refuză cu obstinaţie adoptarea euro, o monedă “în faliment”, în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai ţărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranţilor între ţările membre ale UE, precum şi altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea naţională.
În schimb, el nu propune un ‘Cexit’ (ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susţinător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulaţii a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru şi serviciilor.
ANO face parte din ianuarie 2014 dintr-o coaliţie cu social-democraţii din CSSD şi creştin-democraţi din KDU-CSL.
Biroul naţional de statistică al Nigeriei a efectuat un sondaj pentru a vedea care este percepţia oamenilor asupra corupţiei. Rezultatele sunt uimitoare.
În medie un nigerian plăteste şase mite pe an şi aproape un sfert dintre adulţi au declarat că s-au confruntat cu astfel de situaţii. Majoritatea mitelor s-au dat pentru sarcini birocratice precum acordarea unui permis de conducere, pentru a opri anularea unor utilităţi precum energia electrică sau apa
Potrivit sondajului, cei mai mulţi nigerini dau şpagă poliţiştilor (46,4%), procurorilor (33%), judecătorilor (31,5%), angajaţilor fiscului (27,5%), ofiţerilor vamă (26,5%).
Astfel, conform estimărilor biroului naţional de statistică a Nigeriei, valoarea mitelor într-un an ajunge (iunie 2015-mai 2016) la 4,6 miliarde de dolari, echivalentul a 39% din bugetul ţării pentru educaţie. 62,4% dintre respondenţi au declarat că au acordat între 1 şi 3 mite în ultimele 12 luni, iar la capătul opus, 2,5% au declarat că au dat peste 30 de mite în această periodă. Cu toate acestea, corupţia nu este considerată ca fiind problema cea mai presantă a ţării. 17,3% dintre respondeţi cred că cea mai gravă problemă este şomajul, 16,5% sunt de părere că problema este legată de costul ridicat al vieţii, iar 14% spun că corupţia este o problemă.
Consiliul judiciar al Nigeriei, la fel şi poliţia, au contestat aceste informaţii, dar asta nu a oprit ca nigerienii să împărtăşească poveştile despre activităţile ilegale ale poliţiei.
Uniunea Europeană condamnă arestările a sute de protestatari, inclusiv a oponentului Kremlinului, Alexei Navalny, şi solicită “eliberarea imediată” a acestora, informează Le Figaro.
Un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE a deplâns în cadrul unei declaraţii “detenţia a sute de demonstranţi şi violenţa folosită de autorităţile ruse împotriva acestora în Moscova, Sankt Petersburg şi alte oraşe din Rusia”.
“Solicităm autorităţilor ruse eliberarea imediată a protestatarilor şi a celor ce au dorit să-şi exercite drepturile”, a adăugat acesta.
Alexei Navalnîi, unul din liderii opoziţiei ruse, a fost condamnat la 30 de zile de închisoare,
Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al CE şi comisar UE pentru Îmbunătăţirea reglementărilor, Relaţii interinstituţionale, Stat de drept şi Drepturi fundamentale, a avut o luni dimineaţă o “întrevedere scurtă, dar constructivă”, cu ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu, a declarat Margaritis Schinas, citat de Agenzia Nova.
În cursul întrevederii, Frans Timmermans “a reiterat poziţia Comisiei Europene – acţiunile de combatere a corupţiei trebuie să continue, nu trebuie lăsate incomplete”, a subliniat Margaritis Schinas.
“Comisia Europeană este pregătită să colaboreze cu România pentru actualizarea obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MVC)”, a precizat purtătorul de cuvânt al CE.
“Cei 250.000 de protestatari de pe străzile Bucureştiului s-ar putea să nu salute acest lucru, dar noul Guvern al României este de felicitat pentru inversarea a ceea ce a devenit o obsesie naţională privind corupţia”, comentează Nick Kochan într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times intitulat “Măsurile din România în sensul dezincriminării sunt de salutat”.
“Anunţul potrivit căruia se intenţionează dezincriminarea unor forme de abuz în funcţie, graţierea a aproximativ 3.000 de persoane condamnate pentru acte minore de corupţie – măsurile se referă la persoane care au sustras mai puţin de 50.000 de euro de la stat – şi eliberarea din închisori nu doar că relaxează penitenciarele, dar transmite şi un avertisment zelului excesiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)”, argumentează editorialistul FT.
“Unii oameni probabil se vor aştepta ca de măsurile în sensul dezincriminării să abuzeze politicieni acuzaţi de corupţie. Dar acesta ar fi un abuz de putere extrem de vizibil, cu efectul autoînfrângerii. De fapt, măsurile permit Guvernului ales de curând să revizuiască abordarea faţă de integritatea funcţiilor publice, în contextul monitorizării internaţionale” a României, subliniază Nick Kochan.