BusinessMagazin

Tag: Anca Vlad

  • Un nou antreprenor român in clubul miliardarilor in euro din ţara noastră

    Lanţul de 800 de farmacii Catena, cel mai mare jucător din piaţa de profil, a ajuns în 2019 la afaceri de 4,7 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2018. Brandul şi-a majorat de trei ori afacerile în ultimii cinci ani, perioadă în care a adău­gat în portofoliu circa 300 de farmacii noi, din deschideri sau achiziţii.

    Lanţul de 800 de farmacii Catena, cel mai mare jucător din piaţa de profil, a ajuns în 2019 la afaceri de 4,7 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2018. Brandul şi-a majorat de trei ori afacerile în ultimii cinci ani, perioadă în care a adău­gat în portofoliu circa 300 de farmacii noi, din deschideri sau achiziţii.

    „Profiturile trebuie reinves­ti­te an de an, echipa trebuie mărită, concu­renţa studiată şi depăşită“, spunea anterior pentru ZF antreprenoarea Anca Vlad (foto), fondatoarea businessului.

    Profitul net al Catena a fost de 190 de milioane de lei în 2019, în creştere cu 5% faţă de anul precedent, din datele oferite de reprezentanţii companiei. La nivel naţional, sub brandul Catena funcţionează 800 de farmacii, ceea ce duce veniturile medii ale unei farmacii la 5,8 milioane de lei per unitate, din calculele ZF. Veniturile diferă însă de la unitate la unitate, iar datele sunt trimise de companie la nivel cumulat.

    Brandul Catena este operat de mai multe companii, spre deosebire de distribui­torul de medicamente Fildas Trading, care operează pe o singură entitate.

    Catena a intrat pe piaţă  în 1998, când antreprenoarea Anca Vlad, care deţinea la acel moment distri­buito­rul de medi­ca­mente Fildas Tra­ding, a cum­pă­rat 30 de farmacii din Piteşti – re­ţea­t­ua Argeşfarm. Ulterior, com­pa­nia s-a dezvoltat şi au continuat şi achiziţiile, care au dus brandul la 800 de unităţi la nivel naţional.

    Cererea de medicamente, în special produse care sunt eliberate fără reţetă, suplimente naturale, produse cosmetice, au determinat creşteri pentru retailul farma, jucătorii orientându-se spre reduceri acordate pacienţilor la produsele fără prescriptţie.

    În ultimii doi ani, retailul farma a intrat în zodia achiziţiilor, după ce doi jucători internaţionali au cumpărat businessuri locale de la vârful clasamentului.

    De exemplu, cehii de la Penta Investments au cumpărat farmaciile Sensiblu şi distribuitorul Mediplus, iar grupul Farmexim, cu farmaciile Help Net, a intrat în portofoliul germanilor de la Phoenix. Astfel, în top cinci cei mai mari jucători au mai rămas trei afaceri controlate de antreprenori români – Catena (Anca Vlad), Dona (Eugen Banciu) şi Ropharma (Mihai Miron).

    Retailul farma a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar în 2020 piaţa a sărit de 20 mld. lei, potrivit estimărilor ZF.

    La nivel naţional sunt circa 8.100 de farmacii, dintre care 27%, adică mai bine de 2.200, aparţin primilor cinci jucători din piaţă.

    În total, primele cinci lanţuri farmaceutice controlează 2.200 de unităţi, adică 27% din piaţa totală. În piaţă mai funcţionează şi lanţurile de farmacii regionale, care controlează până la 50 de unităţi farmaceutice pe raza câtorva judeţe.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Anca Vlad, locul al 26-lea

    Zece ani mai târziu, antreprenoarea spunea că a ţinut foarte mult să aibă sediul social în România şi că ar fi fost uşor să se mute în Cipru sau în Olanda şi să plătească taxe mai puţine, însă a dorit să demonstreze că se poate şi ca firmă românească.

    Catena a devenit lider de piaţă în urmă cu doi ani, depăşind Sensiblu la numărul de unităţi deţinute, şi deţine în prezent circa 500 de farmacii pe piaţa locală, cu vânzări de 330 de milioane de euro.

    Anca Vlad face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cele mai puternice femei din România: Anca Vlad, Fildas Grup

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    „Banii erau puţini şi atunci lucram şi ca profesor de engleză la sfârşit de săptămână şi ca traducător la diverse congrese de medicină.„ Aşa au remarcat-o companiile farmaceutice, întrucât în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, unde se ocupa de zona de medicamente. După Revoluţie, toată lumea a început să-şi facă afaceri pe cont propriu, iar Anca Vlad a ţinut pasul. A început consultanţa de marketing, mai exact familiariza străinii cu oportunităţile de afaceri pe care le oferă România.

    Treptat, companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră. Aşa că a decis să se mute înspre latura comercială. „Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor.„ De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente, în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline. Peste ani, Fildas a ajuns unul dintre cei mai puternici distribuitori pe plan naţional, iar Catena o reţea de farmacii care contează tot mai mult printre marile lanţuri.

    Anca Vlad a pus bazele Fildas în primii ani de după Revoluţie, în timp ce reţeaua Catena a apărut în 1999. Zece ani mai târziu, Anca Vlad spunea că a ţinut foarte mult să aibă sediul social în România şi că ar fi fost uşor să se mute în Cipru sau în Olanda şi să plătească taxe mai puţine, însă a dorit să demonstreze că se poate şi ca firmă românească. Catena şi Fildas sunt o afacere anuală de 221 mil. euro.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Anca Vlad, Fildas/Catena: Criza a demonstrat că femeile au un avantaj competitiv

    Anca Vlad, Fildas/Catena: Criza a demonstrat că femeile au un avantaj competitiv

  • Anca Vlad este unul dintre veteranii pieţei farmaceutice din România

    Dar pentru că “banii erau puţini atunci, lucram şi ca profesor de engleză la sfârşit de săptămână şi ca traducător la diverse congrese de medicină.” Aşa au remarcat-o companiile farmaceutice, întrucât în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, unde se ocupa de zona de medicamente. După Revoluţie, toată lumea a început să-şi facă afaceri pe cont propriu, iar Anca Vlad a ţinut pasul. A început consultanţa de marketing, mai exact familiariza străinii cu oportunităţile de afaceri pe care le oferă România. Treptat, companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră. Aşa că a decis să se mute înspre latura comercială. “Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor în mine.” De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline. Peste ani Fildas a ajuns unul dintre cei mai puternici distribuitori pe plan naţional, iar Catena o reţea de farmacii care contează tot mai mult printre marile lanţuri.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Anca Vlad, Fildas

    În scurt timp a fost remarcată de companiile farmaceutice care veneau în România după Revoluţie, dat fiind că în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, unde se ocupa de zona de medicamente. “Îmi doream foarte mult să călătoresc, iar acolo exista o largheţe mai mare.” După 1989 a început, “la fel ca toată lumea”, să facă afaceri pe cont propriu: “Aveam un salariu de 1.200 de dolari, din care primeam 200.” Aşadar, a început consultanţa de marketing, mai exact familiariza străinii cu oportunităţile de afaceri pe care le oferea România. Treptat, companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră. Aşa că a decis să se mute înspre latura comercială.

    “Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor în mine.” De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente, în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline. Pe piaţă nu mai era nimeni, iar primul produs pentru care a conceput partea de marketing de la A la Z a fost Aquafresh. “Îmi amintesc că am cumpărat seriale de la BBC pe care le ofeream posturilor TV ca să îmi difuzeze reclama la pastă de dinţi.” Între timp, Anca Vlad a început să distribuie produse către combinatele de zootehnie din ţară, iar în trei-patru ani afacerea a ajuns destul de sus. “Cel mai greu era să te concentrezi. Puteai să faci orice, dar domeniul medicamentelor a fost mereu mai frustrant, marjele erau mai mici”, mărturiseşte Vlad. Fildas a ajuns în prezent unul dintre cei mai puternici distribuitori de medicamente pe plan naţional, iar Catena o reţea de farmacii care contează tot mai mult printre marile lanţuri. Visul Ancăi Vlad e pe cale să se împlinească: “În zece ani aş dori ca oamenii să nu spună că merg la farmacie, ci la Catena”.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Noile capele luminate ale lui Patriciu

    Drept urmare Dinu Patriciu şi-a întărit echipa de conducere şi a rescris planul de afaceri: restructurarea se face din mers, cu miză pe descentralizarea managementului şi pe educarea angajaţilor, pe dezvoltarea părţilor nevăzute ale businessului. Echipa de conducere a diviziei FMCG Retail din Mercadia Holland a fost completată cu Anca Vlad, fost manager al bauMax România, şi Vlad Şeitan, care ocupa o funcţie de conducere la OMV Refining & Marketing. Anca Vlad va fi de la 1 octombrie Head of Category Management and Purchasing, iar Şeitan va deveni de la aceeaşi dată Chief Operational Office şi Deputy CEO.

    Patriciu estimează pentru reţelele Mic.ro, Macro şi miniMax o cifră de afaceri de 225 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor vânzările ar putea ajunge la 880 milioane de euro. Mercadia Holland are în prezent 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Planurile de dezvoltare prevăd un număr de 2.000 de unităţi Mic.ro şi 150 miniMax şi Mac.ro până la finele lui 2012. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 250 de milioane de euro. Pentru 2013 Mercadia îşi propune să obţină afaceri de 1,5 miliarde de euro cu cele trei lanţuri de magazine.

    Chiar dacă planurile iniţiale presupuneau cooptarea de asociaţi în magazinele Mic.ro, doar 10% dintre unităţi funcţionează într-un astfel de sistem, în special din cauza lipsei de instruire a candidaţilor. “Ne întâlnim cu două categorii de români, oameni care au 7.000 de euro şi care vor să facă 70.000 de euro într-o lună şi oameni ce vor să aibă o afacere cinstită, din care să trăiască, dar nu au cei 7.000 de euro”, spune Dorin Gherman, membru în Executive Board. Cei 7.000 de euro reprezintă suma cu care un doritor intră în parteneriat cu Mercadia şi poate gestiona un magazin Mic.ro. Dar banii sunt numai o parte a înţelegerii, care cuprinde patru niveluri de selecţie. Pe de altă parte, vânzările din magazinele în care există asociaţi sunt cu 25% mai mari decât în celelalte, deoarece aceştia sunt direct interesaţi de creşterea eficienţei.

    Patriciu a vorbit şi despre preţurile practicate în reţeaua Mic.ro, care nu pot fi la fel de mici ca acelea din magazinele de tip discount. “Dacă omul vrea preţ de discounter, se duce la doi kilometri, nu la 100 de metri. Sigur că încercăm să reducem preţurile, aceasta este şi strategia. Preţurile vor fi comparabile, dar niciodată egale cu cele din magazinele de tip discount. Ceea ce stârpim noi este comerţul nefiscalizat”, adăugă Patriciu.

    Pentru dezvoltarea reţelelor de magazine Patriciu va investi cu 100 milioane euro mai mult faţă de cât îşi propusese iniţial, întrucât băncile nu sunt dispuse să finanţeze cu sume mari proiecte de investiţii. Planul iniţial era investirea a 250 de milioane de euro din care Mercadia să suporte 100 de milioane de euro din surse proprii, 100 de milioane de euro să fie credite bancare şi 50 de milioane de euro credit furnizor; firma a fost nevoită să îşi schimbe planurile şi să dubleze valoarea investiţiei proprii, pentru că băncile nu i-au acordat finanţare.

    “Sucursalele băncilor străine din România nu sunt dispuse să suporte credite de investiţii de o asemenea anvergură. Ne-am reorientat planul de afaceri către contribuţia firmei, dar vom face un efort dublu”, a spus omul de afaceri.Patriciu susţine că în ultimele luni sucursalele băncilor străine din România “trimit bani acasă” şi preferă să finanţeze Guvernul, nu sistemul privat. El crede că sistemul bancar românesc ar trebui restructurat “de la cap la coadă” şi să nu mai existe un singur nivel de bănci, ci mai multe, printre care şi bănci locale de economii, apoi unele regionale şi abia apoi actualele structuri naţionale.

    “Când ai 30 de miliarde credite ipotecare în România, care de fapt sunt neperformante toate, pentru că nivelul garanţiilor nu le mai acoperă, dar nu le declari neperformante, stai pe ouă până se strică”, a spus Patriciu. El a adăugat că un astfel de comportament al băncilor va duce la o lipsă de lichidităţi în sistemul privat, care a început deja să se simtă. Întrebat ce ar trebui să facă Guvernul în privinţa băncilor, Patriciu a răspuns: “Să stea deoparte”.