BusinessMagazin

Tag: analisti

  • Cel mai mare examen din breasla analiştilor financiari: Peste 250.000 de candidaţi dau examenul pentru certificarea CFA în acest weekend

    Un nou val de analişti financiari certificaţi CFA se naşte în acest weekend, cu un număr record de peste 250.000 de candidaţi înregistraţi pentru examen, potrivit Bloomberg.

    Testul Nivel 1, primul dintre cele trei care trebuie promovate pentru a obţine calificarea, cuprinde 240 de întrebări într-un examen de şase ore, pe subiecte care variază de la investiţii în acţiuni şi psihologie de piaţă, până la obligaţiuni şi derivate.

    Anul trecut, mai puţin de jumătate dintre candidaţi au trecut de prima etapă, potrivit Institutului CFA din Charlottesville, Virginia, SUA.

    Obţinerea certificării „este un proces foarte riguros, şi doar unul din cinci candidaţi reuşeşte să o obţină”, spune Paul Smith, CEO-ul CFA Institute.

    În 2018, un număr de 156.752 candidaţi au participat la prima etapă, cu o creştere de 19% generată de regiunea Asia-Pacific. Peste 23.000 de oameni au dat acest examen în China în luna decembrie.

    Pentru candidaţii actuali, întrebările pe instrumente cu randament fix şi derivate sunt cele mai dificile, potrivit lui Alex King, director CFA, citat de Business Insider.

     

     

     

  • Cursul leu-euro: Analiştii CFA estimează deprecierea cursului la 4,84 lei/euro în 12 luni

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Economia zonei euro a depăşit aşteptările pentru T1 2019 şi a crescut cu 0,4%

    Datele preliminare arată că economia zonei euro a crescut cu 0,4% în primul trimestru, faţă de o creştere de 0,2% în T4 2018, respectiv 0,1% în T3 2018, potrivit CNBC.

    Investitorii europeni aşteaptă cele mai recente date din regiune pentru a şti dacă încetinirea creşterii economice va continua sau există semne de revenire.

    Analiştii au estimat o creştere cuprinsă între 0,2% şi 0,4%, în timp ce analiştii chestionaţi de Reuters au estimat o creştere de 0,3%.

    Astăzi, Spania a publicat cifrele pe primul trimestru şi a înregistrat o creştere de 0,7%, în timp ce Franţa a înregistrat 0,3%.

    Datele sunt cu atât mai importante în contextul în care economia Germaniei se îndreaptă spre cea mai slabă performanţă din ultimii şase ani, potrivit estimărilor lansate de guvern, citate de Blomberg.

     

     

  • Aveţi economii în lei? Cât cred analiştii că va ajunge euro

    “Peste 84% dintre analişti anticipează o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7946, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8541. Rata anticipată a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2020/aprilie 2019) a inregistrat o valoare medie de 4,03%”, menţionează analiza CFA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Euro ieftin devine o amintire: Analiştii financiari cred că euro va depăşi 4,88 lei în următoarele 12 luni. Încrederea în economie este zdrobită la minimul din 2012

    În luna ianuarie 2019, Indicatorul a a scăzut fata de luna anterioara cu 4,9 puncte până la valoarea de 23,8 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 22,2 puncte). Aceasta este cea mai mică valoarea incepând cu iulie 2012. Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
     
    Astfel, Indicatorul conditţiilor curente a scăzut faţp de luna anterioară cu 7,1 puncte, până la valoarea de 39,3 puncte (faţă de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 17,9 puncte). Aceasta este cea mai redusă valoare a indicatorului condiţiilor curente incepând cu martie 2013. Indicatorul anticipatiilor a scăzut cu 3,8 puncte până la valoarea de 16puncte, minim istoric, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 24,4 puncte).
     

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • Acţiunile Google şi Facebook sunt ieftine pe final de an. Unde recomandă analiştii să vă ţineţi banii în piaţa hi-tech în 2019

    Chiar şi cele mai iubite companii îşi pot pierde strălucirea. Giganţii hi-tech listaţi la bursă, începând cu giganţii din social media şi până la producătorii de tehnologie au trecut printr-o perioadă dificilă în ultimele luni, potrivit Fortune.

    Perioada dificilă a fost influenţată de pedepsele pe care giganţii le-au primit în scandaluri legate de privacy şi de pierderi de date, încetinirea ritmului în care atrag clienţi, cererea sub aşteptări pentru unele produse şi, în unele cazuri, costuri mai ridicate de import din cauza războiului comercial americano-chinez.

    Însă nicio controversă şi niciun conflict comercial nu poate opri societatea globală în drumul spre digitalizarea vieţii de zi cu zi.

    „Dacă nu mă convinge nimeni că toţi ne vom întoarce la televizoare şi radiouri, eu cred că advertisingul digital mai are încă mult loc în care să crească”, spune Melda Mergen, deputy global head of investments în cadrul Columbia Threadneedle Investments.

    Aceasta este o perspectivă pozitivă pentru Facebook şi Alphabet, ambele având o evoluţie mai puţin pozitivă toamna aceasta, oferind  investitorilor o şansă de a cumpăra „la reducere”.

    Facebook spre exemplu, se tranzacţionează la cea mai scăzută evaluare din ultimii ani, la jumătate din preţul pe care îl aveau acţiunile în urmă cu un an. „Aceasta ar putea fi una dintre ultimele oportunităţi de a cumpăra”, spune Dan Chung, CEO şi CIO în cadrul Fred Alger Investments, care a investit în ambele companii.

    În ultimii 20 de ani, Alphabet a devenit mai mult decât compania care deţine motorul de căutare Google, ajungând la opt produse, fiecare cu cel puţin 1 miliard de utilizatori – platforma de stocare în cloud Google Drive s-a alăturat clubului anul acesta.

    Acest portofoliu de produse este alimentat din ce în ce mai mult de inteligenţă artificială.

    „Căutarea este comoară minunat de scalabilă în ceea ce priveşte datele”, spune Chris Lin, manager de portofoliu al fondului de 19,6 miliarde dolari Fidelity OTC, în cadrul căruia Alphabet ocupă un loc important. „Dacă inteligenţa artificială şi tehnologia de machine learning sunt următorul trend al computingului, ei (n.red: Google) sunt în prima linie”.

    Pe de altă parte, o altă formă de conţinut este încă atractivă atât pentru clienţi cât şi pentru investitori: jocurile video.

    „Jocurile video încă reprezintă o formă de entertainment foarte, foarte ieftină, poate chiar prea ieftină”, spune Lin. El deţine acţiuni în cadrul Activision Blizzard, care vinde jocuri precum Call of Duty la 60 de dolari sau chiar mai ieftin.

    La acel preţ, clienţii care se joacă 12 ore pe săptămână – aceasta fiind media de timp în Statele Unite pentru 2018, potrivit NDP Group – au cheltuit circa 10 cenţi pe oră pentru această activitate.

    Astfel, preţul redus al jocului încurajează jucătorii să cheltuie bani pe achiziţii în joc, precum costume, arme şi alte echipamente. Cumpărăturile în joc reprezintă circa 4 miliarde de dolari din vânzările totale de 7,4 miliarde dolari pe care Activision le aşteaptă până la finalul anului. „Credem că un consumator vestic este cu siguranţă dispus să investească în aceste lucruri”, adaugă Chung.

    Cele cinci acţiuni pe care le recomandă analiştii şi managerii de portofolii cu care a discutat publicaţia americană sunt Alphabet, Facebook, Activision Blizzard, Take-Two Interactive Software şi Texas Instruments.

     

     

  • Amazon, cel mai sigur pariu din sectorul de retail în 2019? Unde recomandă analiştii să investiţi banii

    Consumul este încă puternic la finalul lui 2018, iar asta oferă perspective bune de început de an pentru companiile din retail, potrivit Fortune.

    Spre exemplu, în SUA, consumul a adus circa trei sferturi din creşterea economică din ultimul trimestru.

    Cu toate acestea, Melda Mergen, deputy global head o equities în cadrul Columbia Threadneedle Investments, se aşteaptă la o încetinire a consumului în 2019 faţă de 2018.

    Când economia apasă pedala de frână, investitorii s-au refugiat în mod istoric tot timpul în acţiunile companiilor cu activitate bazată pe consum – companii care produc pastă de dinţi, cereală şi alte produse pe care clienţii le vor cumpăra mereu.

    Aceste acţiuni au crescut semnificativ în ultimii ani şi au atras investitorii dornici de câştiguri.

    Acţiunile Coca-Cola, spre exemplu, se tranzacţioneză la 76x, cu o performanţă aproape la fel de bună ca cea a Amazon. Aceste creşteri însă sunt considerate „prea mari” pentru a mai oferi un refugiu sigur investitorilor.

    „Într-un declin prelungit, suntem îngrijoraţi că aceste acţiuni nu îţi vor da genul de protecţie pe care ţi-o ofereau în mod tradiţional”, spune Tom Hancock, managerul fondului GMO Quality Fund, cu un portofoliu de 6,8 miliarde de dolari.

    În schimb, investitorii se uită mai atent la câţiva discounteri care sunt legaţi atât de nevoile consumatorilor cât şi de trecerea înspre piaţa de comerţ electronic.

    Discounterii au dezvoltat o relaţie de simbioză atât cu clienţii care cumpără exclusiv online, cât şi cu cei care vor să meargă în magazin să cumpere.

    Barbara Miller, care gestionează 10,3 miliarde de dolari în cele trei fonduri Federated Kaufmann, susţine compania TJX, compania-mamă a unor discounteri americani precum T.J. Maxx şi Marshalls. Miller susţine că TJX are potenţialul de a depăşi atât creşterea sectorului de retail cât şi creşterea pieţei.

    Dan Chung, CEO şi CIO al Fred Alger Investments, crede că Burlington Stores – un discounter cu venituri de şase ori mai mici decât TJX – poate creşte chiar mai rapid, după ce a anunţat că va deschide 50 de locaţii noi pe an, pe lângă cele 650 existente deja şi că va folosi o strategie imobiliară bazată pe analiză de date.

    Chung se aşteaptă ca veniturile Burlington să crească la o rată anualizată de 10% pe an în următorea perioadă şi să îşi extindă marja operaţională de 8%.

    CEO-ul Fred Alger Investments este încrezător, de asemenea, şi în capătul de lux al spectrului. „Cred că în retail cel mai greu este să fii în linia de mijloc”, spune el.

    Acesta consideră că Tiffany, legendarul brand de diamante care are un nou CEO, ar putea avea perspective bune.

    Inelele de logodnă reprezintă peste 25% din vânzările de 4,2 miliarde dolari ale Tiffany – un business la care Chung se aşteaptă să nu încetinească chiar dacă economia globală încetineşte.

    Astfel, retailerii cu cele mai bune perspective de creştere pe bursă pentru 2019 aleşi de analiştii şi managerii de fonduri de investiţii chestionaţi, sunt TJX Companies, Burlington Stores, Tiffany, Home Depot, Amazon, Constellation Brands.

                                                                                 

     

  • Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România: „Concluzionând comparaţia regională Metrorex vs companii similare care administrează reţeaua de transport public subteran din Budapesta, Praga şi Varşovia, în baza situaţiilor financiare şi rapoartelor aferente anului 2017.”

    „Constat că Metrorex înregistrează un venit /angajat de trei ori mai mic (productivitate comercială foarte modestă), cu 20% mai mulţi angajaţi / km metrou (resursele umane supradimensionate), salarii supradimensionate (cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat), pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară) precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit (viteza medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste)!”