BusinessMagazin

Tag: an scolar

  • Cîmpeanu: Părinţii au acces în şcoli la festivităţile de noul an

    Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii nu descurajează în niciun fel prezenţa familiilor la deschiderea anului şcolar, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a evenimentelor de acest tip se organizează în spatii deschise.

    La rândul său, Ministerul Sănătăţii precizează că vrozele respiratorii sunt frecvente în sezonul rece şi pot afecta colectivităţile în care copiii desfăşoară activităţi de învăţământ. Atât infecţia cu SARS-CoV-2, cât şi gripa fac parte din categoria virozelor respiratorii, care pot produce complicaţii, mai ales la persoanele care prezintă anumite comorbidităţi (boli cardiovasculare, boli pulmonare, diabet etc.).

    Prevenirea şi controlul infecţiilor respiratorii sunt posibile în mare măsura dacă sunt respectate o serie de reguli.

    Reguli de igienă:

    igiena mâinilor: spălarea frecventă a mâinilor şi/sau dezinfecţia lor (înainte de intrarea în clasă, înainte de masă, după utilizarea toaletei, după tuse/strănut, ori de câte ori e necesar)

    igiena respiratorie: tuse, strănut în şerveţel de unica folosinţa sau în plica cotului, aruncarea şerveţelului la gunoi imediat după folosire, spălarea/dezinfecţia mâinilor după tuse/strănut

    igiena în clase: aerisirea frecventa a sălilor de clasă (păstrarea ferestrelor deschise ori de câte ori este posibil sau aerisirea cel puţin 10 minute după fiecare oră de curs), curăţenia şi dezinfecţia suprafeţelor şi obiectelor din unităţile de învăţământ înaintea începerii cursurilor

    evitarea schimburilor de obiecte personale.

    Reducerea transmiterii virusurilor respiratorii:

    purtarea măştii în spaţiile închise aglomerate, slab ventilate

    respectarea distanţării fizice de minim 1,5 metri în timpul cursurilor, dacă e posibil

    informarea periodică a părinţilor de a nu trimite la scoală copilul atunci când se confruntă cu simptome de viroza respiratorii, dureri în gât

    personalul didactic şi nedidactic cu simptome respiratorii va evita intrarea în colectivitate

    realizarea zilnică la prima oră de curs, de către cadrul didactic, a unei inspecţii vizuale a elevilor prezenţi în clasă cu scopul identificării unui eventual elevul bolnav care prezintă semne de febră/boală infecto-contagioasă (faţă congestionată, tuse, etc)

    în cazul identificării unui elev cu semne de boală transmisibilă respiratorie, se recomandă izolarea lui faţă de restul clasei şi informarea părinţilor în vederea îndrumării către un medic şi asigurarea tratamentului specific

    anunţarea conducerii şcolii, de către părinţi/cadrele didactice, în cazul confirmării unui caz cu SARS-CoV-2 sau gripă.

    Măsuri preventive specifice şi de informare:

    vaccinarea împotriva COVID-19 şi a gripei sezoniere a elevilor eligibili şi a personalului din unităţile de învăţământ

    derularea de acţiuni de educare-informare a elevilor privind regulile care trebuie respectate pentru a preveni îmbolnăvirile respiratorii.

    Măsuri organizatorice şi logistice:

    afişarea în clase/locuri vizibile a panourilor cu materiale informative privind modalităţilor de prevenire a îmbolnăvirilor respiratorii

    asigurarea cu materiale pentru igiena mâinilor (săpun lichid, substanţe dezinfectante şi prosoape de hârtie) precum şi pentru curăţenia şi dezinfecţia sălilor de clasă

    respectarea ritmului de verificare, curăţare şi igienizare a aparatelor de aer condiţionat, conform recomandărilor producătorului.

     

  • Doar un părinte din trei îşi va trimite copiii la şcoală cu haine şi încălţăminte noi anul acesta

    Românii au cheltuit în medie 540 lei pentru fiecare copil cu pregătirile pentru începerea şcolii, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

    Conform datelor obţinute în cadrul sondajului, cei mai mulţi dintre respondenţi (33,23%) au alocat bugete între 300 şi 500 de lei, 31,2% au alocat între 500 şi 1 000 de lei, iar la polul opus doar 8,11% au declarat că au alocat peste 1.000 lei.

    La întrebarea dacă bugetul alocat pentru cumpărăturile de şcoală se va reduce sau va creşte, 47,74% dintre respondenţi au declarat că bugetul va creşte cu circa 30% şi doar 12,17% au menţionat că va fi similar cu anul trecut.

    Salariul din luna curentă este principala sursa de finanţare pentru 47,1% dintre români. Doar 24,5% strâng bani din timp, iar peste 11% vor cumpăra cele necesare pentru începutul şcolii pe datorie (de la prieteni/card de credit). Meditaţiile reprezintă o altă categorie importantă de cheltuieli. 1 din 3 români declară că apelează la acest sistem, iar cel mai frecvent, apelează la meditaţii la matematică (42,2%) şi limba română (28,05%).

    Principalele tipuri de cheltuieli sunt cele cu rechizitele. Cei mai multi respondenti alocă între 300 şi 500 lei pentru rechizite. Pe locul secund, îmbracămintea şi încălţămintea ocupă un procent de 34,82% din bugetul alocat, urmat de manuale şi caiete speciale (21,79%).

    Doar 1 din 3 părinţi îşi vor trimite copiii la şcoală cu haine şi încălţăminte noi. Iar 1 din 2 copii nu va avea parte de un ghiozdan nou odată cu începutul anului şcolar. La polul opus, doar 3,6% dintre copii îşi cumpără mai multe ghiozdane noi în timpul anului, fiind considerat un accesoriu de modă.

    Mall-urile şi supermarketurile rămân în continuare destinaţia preferată pentru cumpărături – fiind menţionate de 43,1% dintre români, urmate de magazinele specializate (22%) şi librării (21%). Doar 14% dintre respondenţi preferă varianta online pentru cumpărăturile de şcoală.

    Aproape toţi respondenţii spun că copiii lor folosesc tehnologia pentru şcoală. În acest sens, ecranele devin indispensabile în procesul educaţional. Românii declară că smartphone-urile sunt pe primul loc (34,67%), urmate de tablete (29,7%), laptop (25,5%) şi doar 10% – desktop, acesta avânt tendinţa să devină un instrument foarte puţin utilizat.

    Sondajul privind pregătirile pentru începerea anului şcolar a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eşantion reprezentativ de aproape 1.100 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 61,8% dintre respondenţi sunt salariaţi, 32,21% au vârsta cuprinsă între 25-40 ani, 35,86% au studii superioare.

  • În era inflaţiei, începutul de an şcolar este mai scump şi pentru familii, şi pentru şcoli

    În Polonia, peste 70% din rechi­zitele şcolare s-au scumpit, potrivit Warsaw Business Journal.

    Un sondaj realizat de UCE Research şi Hiper-Com Poland rele­vă că dintre produsele care s-au scum­pit, două categorii pot fi identi­ficate: articolele bazate pe materiale sintetice şi cele pe bază de hârtie.

    „Unul dintre cei mai mari pro­ducători de materiale plastice este China şi din 2020 se înregistrează o creştere acelerată a costurilor logis­tice. În plus, producţia acestora necesită un volum ridicat de energie, care se scumpeşte. Preţul hârtiei, între timp, creşte constant de mulţi ani. În plus, condiţiile economice şi politice actuale au dus la aproape o dublare a acestuia la începutul anului curent“, arată Julita Pryzmont de la Hiper-Com Poland.

    În Ungaria, costul hainelor noi reprezintă cea mai mare povară pentru bugetul familiilor, relatează Budapest Business Journal. Din punct de vedere al finanţării, familiile se bazează în principal pe veniturile lunare proprii, însă unele în împrumută în perioada începutului de an şcolar.

    În cadrul unui sondaj realizat recent de Hungarian Bankholding, 65% dintre participanţi au indicat că hainele şi încălţămintea reprezintă cele mai semnificative cheltuieli pentru familii, urmate de rechizite şi mai apoi finanţarea activităţilor de după şcoală, cum ar fi activităţile sportive şi lecţiile suplimentare.

    Tot în Ungaria, un liceu a cerut ajutor financiar părinţilor pentru a-şi putea plăti utilităţile, scrie Daily News Hungary. Şcoala cere părin­ţilor o sumă unică de 101.302 forinţi (248,5 euro).

    Între timp, părinţii spanioli au în faţă cele mai mari cheltuieli de în­ceput de an şcolar din ultimii cinci ani în 2022, notează Euractiv.

    Din cauza inflaţiei, familiile vor plăti 405 euro pe elev în medie în acest an, cu 4,7% mai mult decât anul trecut, aceasta fiind cea mai semnificativă creştere anuală din ultimii cinci ani. Preţul rechizitelor a crescut cu 8% faţă de 2021. Creşterea ar fi şi mai mare în lipsa eforturilor şcolilor publice, care decid ce cărţi trebuie să cumpere părinţii, alegându-le pe cele mai ieftine.

    În Belgia, rechizitele s-au scumpit cu 40% în acest an, potrivit Brussels Times.

    Preţul rechizitelor de bază a urcat dramatic în ultimele luni din cauza inflaţiei record şi impactului războiului din Ucraina.

    În SUA, numărul părinţilor care-şi permit cumpărăturile de început de an şcolar fără probleme a scăzut semnificativ din cauza inflaţiei şi retragerii stimulentelor acordate în timpul pandemiei, scrie USA Today.

    Suma medie cheltuită pe copil a crescut cu 8%, până la 661 dolari faţă de 2021 şi cu 27% faţă de 2019. Un sondaj recent arată că 42% dintre părinţii cu copii la şcoală plănuiesc să se împrumute pentru a-şi acoperi cheltuielile de început de an şcolar.

     

  • Cum este văzută noua structură a anului şcolar de învăţământul privat: Este una bună, una obişnuită în rândul şcolilor internaţionale

    ♦ „Pentru a influenţa cu adevărat actul educaţional, schimbarea structurii anului şcolar este un prim pas.“ ♦ „Noi funcţionăm de peste 10 ani urmând această structură şi am putut identifica avantajele concrete pe care le aduce ♦ „Şcolile britanice urmează acest format de zeci de ani şi suntem încântaţi că şcolile româneşti vor urma un model.“

    Structura a­nu­lui şcolar va suferi mo­di­fi­cări im­por­tante în­ce­pând cu anul şcolar 2022-2023. Elevii şi copiii de grădiniţă vor începe anul şcolar viitor pe în prima zi de luni din septembrie şi vor încheia pe data de 16 iunie, noua structură a anului şcolar fiind deja publicată în Monitorul Oficial.

    O altă noutate este şi intro­du­cerea, pe lângă programul Şcoala Altfel, şi a programului Săptămâna Verde. Acesta va fi inclusă în modulele 4 şi 5, la ale­gerea şcolilor. De asemenea, Mini­sterul Educaţiei vrea să elimine şi tezele semestriale, care să fie înlocuite cu evaluări standardizate, la începutul şi la sfârşitul anului şcolar.

    În sistemul de învăţământ privat, schimbările aduse anului şcolar sunt văzute cu ochi buni.

    Diana Segărceanu, director executiv şi cofondator al Avenor College, afirmă că noua structură a anului şcolar este în mod clar mai bună pentru învăţare.

    „Cele cinci module împart mai echilibrat alternanţa şcoală – vacanţă. Noi, la Avenor College, putem să confirmăm din practica ultimilor 15 ani că este mai bine pentru elevi ca perioadele de studiu şi evaluare periodică să se desfăşoare în module de 7-8 săptămâni, urmate de o perioadă de respiro, o vacanţă“, a spus ea pentru ZF.

    De la înfiinţarea şcolii private, din 2007, la Avenor anul şcolar începe pe 1 septembrie şi se încheie la 30 iunie. Structura calendarului anual este împărţită în cinci module de 7-8 săptămâni şi cinci vacanţe: două vacanţe de o săptă­mâ­nă toamna şi iarna, două vacanţe de două – trei săptămâni de Crăciun şi Paşte şi o vacanţă mare de vară de două luni. 

    „Această structură este mai bună decât cea cu două semestre atât pentru învăţare cât şi pentru starea de bine a elevilor şi profesorilor. Acest tip de calendar anual este obişnuit pentru şcolile internaţionale cum este şi Avenor College“, a completat cofondat­oarea şcolii private.

    În plus, ea spune că se bucură să vadă că o practică bună din alte sis­te­me de învăţământ este acum a­pli­­­cată şi în şcolile de stat din Ro­mânia.

    „Pentru a influenţa cu ade­vărat actul educaţional, schim­barea structurii anului şcolar este un prim pas care trebuie completat neapărat cu ce se întâmplă în timpul orelor, în sala de clasă, cum abordează profesorii pre­darea şi învăţarea în fiecare oră“, a concluzionat Diana Segărceanu.

    Ruxandra Mercea, directorul executiv al şcolii private Transylvania College, spune şi ea că această nouă modificare a fost mult aşteptată întrucât este benefică atât pentru copii, pentru profesori, cât şi pentru părinţi.

    „Noi funcţionăm de peste 10 ani urmând această structură şi am putut identifica avantajele concrete pe care le aduce. Astfel, copiii se ajută de ritmul acesta de şase – şapte săptămâni de lucru, fiind mult mai uşor să îşi ofere timp pentru a se concentra pe obiective şi a-şi stabili o perspectivă de viitor. Cadrele didactice intră într-un ritm natural, având timp atât pentru evaluarea elevilor, pentru a crea concepte noi, dar şi pentru a reflecta în perioadele mai dese de pauză“, a spus ea pentru ZF.

    În plus, reprezentantă Transylvania College spune că, totodată, părinţii au ocazia să petreacă mai mult timp cu copiii lor, în timp ce elevii au şi timp de odihnă, aceste vacanţe dese fiind foarte benefice pentru repaos şi reconectare cu familia.

    „De asemenea, sunt avantajaţi în mod special elevii ciclului gimnazial şi liceal, ei fiind cei care nu se bucurau până acum de vacanţe mai dese“, a concluzionat ea.

    Grant Gillies, headmaster al British School of Bucharest, spune că noua structură a anului şcolar din România va reflecta forma anului şcolar pe care o avem deja în vigoare.

    „Şcolile britanice urmează acest format de zeci de ani şi suntem încântaţi că şcolile româneşti vor urma un model similar. Vacanţele scurte, de o săptămână, din octombrie şi februarie oferă un răgaz pentru elevi în timpul trimestrelor lungi, ajutându-i pe aceştia să se odihnească şi să revină cu forţe noi pentru a învăţa. Noi le numim vacanţe „de la jumătatea trimestrului“, având în vedere că se află în mijlocul unor „trimestre“ mai lungi; pe scurt, ele îmbunătăţesc atât predarea, cât şi învăţarea“, a declarat el.

    Şcolile din Marea Britanie au o vacanţă suplimentară la mijlocul trimestrului al treilea, oferind şase module, în timp ce British School of Bucharest (BSB)  s-a abţinut întotdeauna de la a adopta această vacanţă la jumătatea trimestrului al treilea (vara), pentru a se alinia la modelele locale şi la alte modele europene care oferă un sfârşit de an şcolar similar, în mod particular, afirmă el.

    „Considerăm că acest lucru funcţionează foarte bine pentru familiile şcolii noastre, păstrându-se o vacanţă de vară tradiţională, mai lungă, care marchează tranziţia către următorul an şcolar şi oferă timp suficient pentru relaxare, distracţie şi o multitudine de experienţe petrecute împreună cu familia.“ 

    Anul academic britanic se desfăşoară din septembrie până în august şi este împărţit în trei trimestre: trimestrul de toamnă, de primăvară şi de vară. Între trimestre avem vacanţa de iarnă, respectiv vacanţa de Paşte. British School of Bucharest are această structură, cu cinci perioade şcolare pe parcursul unui an academic.

    La American International School (AISB), calendarul anului şcolar a fost întotdeauna diferit de cel al învăţământului de stat, afirmă Cătălina Gardescu, director de de admiteri şi relaţii externe al şcolii.

    „Avem 180 de zile de şcoală, din mijlocul lunii august până în mijlocul lunii iunie cu o vacanţă de o săptămână în octombrie, trei săptămâni în decembrie, o săptămână în februarie şi o săptămână între sărbătorile pascale catolice şi cele ortodoxe. Având în vedere că noi nu suntem obligaţi să respectăm ordinele Ministerului Educaţiei, calendarul AISB nu se va modifica.  Noi le oferim părinţilor calendarul cu un an înainte, astfel încât să îşi poată plănui vacanţele“, a spus ea pentru ZF.

     

    Cum arată noua structură a anului şcolar 2022 – 2023:

    * Cursuri de pe 5 septembrie 2022 până pe 21 octombrie 2022;

    * Vacanţă între 22 octombrie şi 30 octombrie;

    * Cursuri de pe 31 octombrie până pe 22 decembrie;

    *  Vacanţă de pe 23 decembrie până pe 8 ianuarie 2023;

    * Cursuri de pe 9 ianuarie 2023 până pe 3 februarie 2023;

    * Vacanţă – o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene, în perioada 6 – 26 februarie;

    * Cursuri de pe 13 februarie, respectiv luni, 20 februarie sau luni, 27 februarie, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene, până pe 6 aprilie;

    * Vacanţă de pe 7 aprilie până pe 18 aprilie;

    * Cursuri de pe 19 aprilie până pe 16 iunie;

    * Vacanţă de 17 iunie până pe 3 septembrie 2023.

  • Schimbări uriaşe ale structurii anului şcolar. Dispar semestrele şi trimestrele şi apare un altfel de an scolar

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, miercuri după-amiază, noua structură a anului şcolar. Se renunţă la semestre şi trimestre şi se introduce anul şcolar cu 5 module de învăţare. O altă premieră este săptămâna „mobilă” de vacanţă, în luna februarie. 

    Propunerea agreată, spune Cîmpeanu, după consultări, a fost ca şcoala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prim modul de învăţare.

    După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă, spune ministrul. Săptămâna 24 – 30 octombrie va fi prima vacanţă, acordată tuturor elevilor şi preşcolarilor.

    După această vacanţă, de la finele lunii octombrie, urmează modulul al doilea de învăţare, care se va derula până în preajma Sărbătorilor de Iarnă. Urmează cea de-a doua vacanţă, din 23 decembrie până pe 8 ianuarie.

    Apoi urmează modulul al treilea, cu începere din 9 ianuarie.

    Sorin Cîmpeanu vorbeşte aici despre o premieră: modulul al treilea se va derula până în luna februarie, când vine cea de-a treia vacanţă, în a doua săptămână, a treia săptămână sau a patra săptămână. Decizia aparţine fiecărui inspectorat şcolar judeţean.

    După vacanţa din februarie începe cel de-al patrulea modul, care se va derula până în preajma Sărbătorilor Pascale, atât catolice, cât şi ortodoxe. Mai exact, vacanţa va fi organizată în perioada 8 – 23 aprilie.

    După această vacanţă urmează modulul 5, până pe 16 iunie.

    Cea de-a cincea vacanţă este cea de vară, care a rămas să înceapă în data de 17 iunie şi va dura până în prima zi de luni din septembrie, când ar urma să înceapă anul şcolar 2023 – 2024.

  • Sorin Cîmpeanu anunţă că viitorul an şcolar va avea o perioadă de cursuri mai lungă decât actualul

    Ministrul Sorin Cîmpeanu a făcut anunţul marţi seara.

    „Ar putea începe mai devreme, posibil între 3 şi 11 septembrie şi ar putea să se termine mai târziu… va fi o perioadă de cursuri mai lungă, nu vă pot spune acum”, a dezvăluit ministrul Cîmpeanu, la Digi24.

    Propunerea ministrului va fi analizată de specialişti în perioada următoare şi apoi vor fi anunţate datele de începere şi de încheiere ale viitorului an şcolar.

    Structura acestui an şcolar nu va fi modificată, a precizat Sorin Cîmpeanu.

  • Numărul de cazuri de Covid-19 creşte constant în rândurile copiilor din Statele Unite, unde şcolile sunt deschise deja de câteva săptămâni: De la începutul anului şcolar, au fost închise peste 1.000 de instituţii americane de învăţământ

    Răspândirea contagioasei variante Delta a generat haos în ceea ce priveşte planurile de reîntoarcere la şcoală din Statele Unite, zeci de mii de elevi revenind temporar la modelul digital de învăţare, relatează The Wall Street Journal.

    De la sfârşitul lunii iulie, care a marcat începutul anului şcolar din SUA, au fost închise din cauza coronavirusului cel puţin 1.000 de şcoli din 31 de state , conform Burbio, un serviciu de date care monitorizează închiderea instituţiilor de învăţământ din 1.200 de districte americane.

    Deciziile au afectat în mod special şcolile din sudul Statelor Unite, unde şcolile s-au deschis mai devreme prin comparaţie cu alte regiuni ale ţării.

    În Mississippi, 13.715 elevi au fost diagnosticaţi pozitiv cu Covid-19 de la începutul lui august încoace, 20.000 de elevi intrând în carantină în ultimele trei săptămâni ale lunii. În New Mexico, aproape 10% din cei 317.000 de elevi au petrecut timp în carantină. Iar în Georgia, peste jumătate din focarele înregistrate în săptămâna 20-27 august au fost asociate cu instituţiile de învăţământ ale statului.

    Majoritatea şcolilor refuză să lanseze planuri de urgenţă şi se concentrează în schimb asupra unor soluţii care încearcă să ţină clasele deschise în ciuda focarelor, perioadelor de carantină şi lipsei de personal. Administratorii instituţiilor răspund în faţa sporadicelor focare prin măsuri precum obligativitatea purtării măştii faciale şi testarea frecventă a elevilor, încurajându-şi între timp angajaţii să se vaccineze împotriva virusului.

    WSJ scrie că este extrem de dificil să evaluezi precis gradul în care şcolile au fost lovite de coronavirus, în mare parte din cauza diferenţelor de raportare a datelor. Însă potrivit unei analize citate de publicaţia americană, numărul infecţiilor din rândurile elevilor a urcat rapid în statele în care copiii s-au întors de câteva săptămâni la şcoală.

    Un studiu publicat săptămâna trecută de Centrul pentru Controlarea şi Prevenirea Bolilor (CDC) arată cât de uşor se poate răspândi varianta Delta în situaţiile de învăţământ în care nu sunt urmate protocoalele de siguranţă. Într-o şcoală primară din California, un profesor infectat – care nu purta mască de protecţie şi nu se vaccinase anti-Covid – a răspândit virusul către jumătate din elevii prezenţi în clasa alăturată la sfârşitul lunii mai.

    Studiu: Oamenii care au contractat coronavirusul la începutul pandemiei au şanse mai mici de infectare cu varianta Delta prin comparaţie cu persoanele vaccinate cu Pfizer

    În total, contactul cu un singur profesor infectat a produs încă 26 de cazuri în interiorul şcolii. În acest context, CDC recomandă folosirea măştilor faciale în interior pentru toţi studenţii şi angajaţii şcolilor, indiferent dacă s-au vaccinat sau nu.

    Potrivit Worldometers, SUA au numărat peste 96.000 de cazuri în ultimele două zile, la care se adaugă aproape 1.000 de decese cauzate de SARS-CoV-2. Autorităţile americane au administrat până acum peste 374 de milioane de doze, suficient pentru 58% din populaţia ţării, conform Bloomberg.

     

     

  • Evenimentele care contează

    Toate semnalele arată că venirea toamnei poate genera dificultăţi economice mari.

    Pe lângă creşterea iminentă a facturilor la energie, dar şi într-un context în care autorităţile susţin că numărul de cazuri COVID-19 va creşte odată cu începerea şcolilor, România fiind deja în valul patru al pandemiei, septembrie mai vine cu un semnal prost pentru finalul anului 2021: istoric este cea mai slabă lună din an pentru Bursa de la Bucureşti.

    Astfel prin prisma indicelui principal BET, Bursa de la Bucureşti s-a depreciat cu 0,29% în medie în fiecare lună septembrie din 1997 încoace, adică de la înfiinţarea indicelui, cel mai probabil pe fondul continuării perioadei de vacanţă care duce la un nivel ridicat de volatilitate, dar şi ca urmare a sezonului de raportări financiare aferente primului semestru al anului.

    Becurile roşii clipesc toate, dar le vede cineva?

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Iohannis: Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală

    Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală, spune preşedintele Klaus Iohannis, care menţionează că este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităţilor să intre în scenariul verde.

    „Este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităţilor să intre în scenariul verde şi în acest fel majoritatea elevilor se vor întoarce fizic în şcoli”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că sunt păstrate normele care ţin de rata de incidenţă, cu cele trei scenarii.

    „Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală şi este foarte de dorit ca anul şcolar să se încheie cu majoritatea românilor vaccinaţi”, conchide şeful statului.

  • Noi decizii ale Ministerul Educaţiei cu privire la organizarea examenelor naţionale şi a structurii anului şcolar

    Ministerul Educaţiei a transmis o nouă serie de decizii cu privire la organizarea examenelor naţionale şi a structurii anului şcolar. Astfel, ministrul Sorin Cîmpeanua declarat că examenele naţionale se vor desfăşura la datele stabilite, iar semestrul al doilea va fi redus cu o săptămână pentru toate clasele, cu excepţia claselor terminale.

    Mai jos sunt cele 10 puncte pe care ministrul Sorin Cîmpeanu le-a transmis la finalul discuţiilor din Comisia de Dialog Social.

    În urma consultărilor, au rezultate următoarele 10 concluzii:

     

    1.      Examenele naţionale se vor desfăşura la datele stabilite, conform calendarului deja aprobat şi cunoscut:  22 – 25 iunie pentru probele scrise ale examenului de Evaluare Naţională şi 28 iunie – 1 iulie pentru probele scrise ale examenului de Bacalaureat. La examenul de Bacalaureat, probele de competenţe vor fi echivalate conform unor proceduri elaborate de către Ministerul Educaţiei. Se vor susţine competenţele digitale pentru promoţiile anterioare.

    2.      Cu excepţia claselor terminale, pentru care structura anului şcolar nu va nicio modificare, nici din perspectiva activităţilor didactice, nici din perspectiva vacanţei, nici din cea a examenelor naţionale, vacanţa de primăvară va începe pe data de 2 aprilie şi se va termina pe 4 mai. Clasele terminale rămân pe programul stabilit: adică vacanţă pentru sărbătorile pascale catolice între data de 2 aprilie şi 11 aprilie, iar vacanţa pentru sărbătorile pascale ortodoxe va fi între 30 aprilie şi 9 mai. Se va face o punte între finalul vacanţei pentru sărbătorile pascale catolice şi începutul vacanţei pentru cele ortodoxe.

    3.      Pentru clasele terminale, structura anului şcolar nu va mai suferi nicio modificare. Vacanţele de primăvară rămân la datele planificate 2 aprilie – 11 mai, 30 aprilie – 9 mai pentru sărbătorile ortodoxe. În intervalul 12-29 aprilie, clasele terminale vor participa online la toate activităţile didactice.

    4.      Semestrul al doilea va fi redus cu o săptămână pentru toate clasele, cu excepţia claselor terminale la care nu avem niciun fel de modificare. A fost o solicitare a sindicatelor şi asociaţiilor de a nu intra în luna iulie, deci toate clasele în afară de cele din anii terminali finalizează anul şcolar pe 25 iunie.

    5.      Având în vederea reducerea semestrului al doilea cu o săptămână, în un an şcolar atipic în care tezele semestriale nu se mai susţin, numărul notelor necesare încheierii situaţiei şcolare a fost redus, cu sprijinul cadrelor didactice se pot comprima acele activităţi de evaluare, de încheiere a situaţiei şcolare în aşa fel încât nu vor fi necesare activităţi de recuperare a materiei pentru că nu se pierde materie.

    6.      Pentru filiara tehnologică şi învăţământul profesional şi tehnic, finalul semestrului al doilea va rămâne la datele stabilite şi cunoscute.

    7.      Calendarul activităţilor aferente definitivării şi titularizării rămân neschimbate.

    8.      Evaluările pentru clasele a doua, a patra şi a şasea, precum şi pretestările PISA rămân în continuare programate cu prezenţă fizică în toate şcolile care funcţionează în localităţi necarantinate. Evaluarea naţională pentru elevii de clasa a doua se reprogramează din perioada 20-23 aprilie pentru perioada 25-28 mai.

    9.      Pentru a reduce inechitatea determinată de condiţiile speciale în şcolile aflate în localităţi carantinate, simulările pentru clasele terminale, evaluările pentru clasele a doua, a patra şi a şasea vor putea fi organizate după ieşirea din carantină.

    10.  Programul naţional de acţiuni remediale se va derula în întreaga perioadă în care sunt organizate acţiuni didactice, în toate şcolile aflate în localităţi în care rata de infectare este mai mică de şase la o mie de locuitori.