BusinessMagazin

Tag: americane

  • Ce produse ale chinezilor de la Huawei nu sunt acoperite de decizia lui Donald Trump de a permite companiilor americane să facă business cu gigantul chinez

    Preşedintele Consiliului Economic Naţional al Casei Albe, Larry Kudlow, a declarat în cadrul unui interviu pentru Fox News că decizia preşedintelui Trump de a permite vânzările de produse americane către Huawei se aplică doar produselor disponibile la scară largă la nivel mondial, potrivit Reuters.

    Astfel, această decizie nu se aplică şi în cazul echipamentelor considerate sensibile. „Departamentul pentru Comerţ va acorda unele licenţe suplimentare acolo unde există disponibilitate generală”, a spus acesta. El a adăugat că unele companii americane, în special cele care produc microcipuri „vând produse care sunt disponibile din alte ţări. Aceasta nu este o amnistie generală. Problemele privind siguranţa naţională rămân de importanţă maximă”.

    Ridicarea parţială a restricţiilor impuse gigantului telecom Huawei a fost un element-cheie în cadrul acordului încheiat săptămâna trecută între Donald Trump şi omologul său chinez, Xi Jinping, pentru reluarea negocierilor privitoare la comerţul dintre cele două ţări. Decizia a fost criticată de mai mulţi senatori americani, atât democraţi, cât şi republicani, care susţin că Huawei are legături puternice cu agenţiile chineze de spionaj. Senatorii sunt îngrijoraţi că aceste agenţii ar putea face uz de distribuirea globală a tehnologiilor Huawei pentru acţiuni de spionaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii rămân pe poziţie: Companiile americane au găsit moduri legale prin care să evite interdicţia lui Donald Trump şi să vândă în continuare produse către Huawei

    Mai multe companii americane de tehnologie au reînceput să îşi vândă produsele către chinezi de la Huawei Technologies după ce au găsit metode legale prin care să lucreze cu gigantul din China, în ciuda interdicţiei impuse de preşedintele american Donald Trump odată cu includerea companiei pe „lista neagră”.

    Potrivit Bloomberg, Micron Technology, cel mai mare producător american de chipuri de memorie, a anunţat că reia livrările către Huawei pentru anumite componente după ce avocaţii săi au studiat restricţiile de export.

    Mai mult, şi Intel Corp, cel ai mare producător de microprocesoare, a reînceput vânzările către Huawei, potrivit unei surse citate de publicaţia americană. În prezent nu este clar câte dintre companiile americane au găsit aceste metode legale.

    Departamentul american de Comerţ a inclus luna trecută Huawei pe ceea aşa-numita „listă neagră”, interzicând astfel companiilor americane să facă afaceri cu gigantul chinez – o mişcare gândită în special pentru a împiedica Huawei să cumpere componente şi software de la americani.

    Administraţia Trump a spus că Huawei ajută Beijingul în acţiuni de spionaj şi reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale – acuzaţii pe care compania le respinge.

    Oficialii Departamentului de Comerţ din Casa Albă sunt enervaţi de faptul că anumite companii au găsit aceste metode legale de a evita interdicţia, potrivit surei citate.

    Practic, producătorii de chipuri profită de anumite excepţii pe restricţiile de export. Chiar dacă o companie americană are sediul central în SUA, ea poate utiliza subsidiare şi operaţiuni peste hotare pentru a clasifica tehnologia produsă drept străină, nu americană, explică analistul Steven Fox de la firma Cross Research.

    Spre exemplu, dacă mai puţin de 25% din componentele unui chip nu au originea în SUA, acestea ar putea să evite actuala interdicţie.

     

     

  • Investitori fericiţi: Bursele americane deschid şedinţa de tranzacţionare la maxime istorice după şedinţa de politică monetară a băncii centrale

    Indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au atins maxime istorice astăzi după ce şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, potrivit Financial Times.

    Performanţa burselor vine după o evoluţie de tip raliu a obligaţiunilor guvernamentale, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani ajungând la randamente de sub 2% pentru prima dată înultimii trei ani.

    La scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 1% până la un maxim istoric de 2.954,20 puncte, depăşind nivelul de 2.945,83 puncte din 30 aprilie. Astfel indicele este în creştere cu 17,8% de la începutul anului.

    Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 0,9%, depăşind maximul record din 23 aprilie, ajungând astfel la un nou maxim de 26.761,01 puncte.

    Indicele Nasdaq, al companiilor din tehnologie, a crescut cu 1% – dar rămâne totuşi cu 1,2% sub maximul record din data de 3 mai.

    „S&P deschide la maxim record”, a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de Twitter.

    Miercuri, banca centrală americană (Fed) a prezentat o poziţie favorabilă pentru investitori, anunţând că are loc de măsuri de politică monetară dacă acestea vor fi necesare.

    Astfel, decizia se aseamănă cu poziţia Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară – încât Mario Draghi, preşedintele BCE a dat de înţeles că ar putea relansa programul de achiziţie de titluri de stat dacă inflaţia şi creşterea economică nu se îmbunătăţesc.

     

     

     

  • Mari companii din tehnologie limitează interacţiunile angajaţilor cu Huawei

    Fabricaţii Intel Corp şi Qualcomm Inc, compania de telefonie mobilă InterDigital Wireless Inc. şi operatorul sud-coreean LG Uplus au limitat convorbirile angajaţilor cu Huawei.

    Astfel de discuţii reprezintă o parte de rutină a întâlnirilor internaţionale în care inginerii stabilesc standarde tehnice pentru tehnologiile de comunicaţii, inclusiv următoarea generaţie de reţele mobile 5G.

    Departamentul de Comerţ al Statelor Unite nu a interzis contactul între companii şi Huawei. Pe data de 16 mai, agenţia a pus Huawei pe o listă neagră, împiedicând-o să facă afaceri cu companiile americane fără aprobarea guvernului, apoi câteva zile mai târziu a autorizat companiile americane să interacţioneze cu Huawei în materrie de standardizare, până în august, în vederea dezvoltării standardelor 5G. Departamentul de Comerţ a reiterat această poziţie vineri la solicitarea Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul suprem: „Arhitecţii” crizei din 2008, printre care cele mai mari bănci americane, avertizează că recesiunea globală va veni în 2019

    Cele mai mari bănci de pe Wall Steet au început să îşi avertizeze clienţii cu privire la riscul din ce în ce mai ridicat al unei recesiuni în urma escaladării din conflictul comerical SUA-China, potrivit Bloomberg.

    O recesiune globală ar putea începe în următoarele nouă luni dacă preşedintele Donald Trump impune tarife de 25% pe încă o suită de bunuri importate din China, în valoare de 300 miliarde dolari, pentru că Beijingul va răspunde pe măsură, avertizează analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley.

    Într-un avertisment paralel, cea mai mare bancă american JPMorgan Chase susţine că probabilitatea ca economia americană să intre în recesiune în a doua parte a anului s-a ridicat la 40% de la 25% în urmă cu o lună.

    „Conversaţiile recente cu investitorii ne-au reîntărit covingerea că pieţele subestimează impactul tensiunilor comerciale. Investitorii sunt de părere în general că disputa comercială s-ar putea lungi pentru mai muilt timp, dar trec cu vederea impactul potenţial asupra perspectivelor macroeconomice la nivel global”, avertizează Chetan Ahya, economist şef al Morgan Stanley.

    Astfel de avertismente ar putea da tonul conversaţiei în pieţele financiare încât săptămâna aceasta miniştrii de Finanţe din G20 se întâlnesc în Japonia.

    Încetinirea economiei globale a fost semnalată luni prin datele slabe din sectorul de producţie din economiile mari ale Asiei.

    Randamentele pe obligaţiunile guvernamentale au scăzut anul acesta, iar startegii JPMorgan şi Citigroup cred că acestea ar putea scădea în continuare. Unul dintre indicatorii cheie ai recesiunii – ecartul dintre titlurile de stat americane la trei luni şi cele la 10 ani, transmite unul dintre cele mai puternice semnale de recesiune din 2007 şi pâmă în prezent.

    „Creşterea economică globală alunecă uşor sub aşteptări pentru restul anului”, notează economistul şef al JPMorgan Bruce Kasman.

    Mai mult, şi gigantul bancar american Goldman Sachs atrage atenţia prin economiştii săi că se aşteaptă ca SUA să impună tarife de 10% pe suita de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari din China, cât şi pe toate bunurile importate din Mexic.

    Banca şi-a redus estimările de creştere economic pentru a doua jumătate a anului cu circa jumătate de punct procentual, la 2% şi susţine că ar putea fi văzute noi reduceri a ratei de dobândă din partea FED (n.r: banca centrală americană).

     

     

     

  • BREAKING Donald Trump: Statele Unite vor riposta puternic dacă Iranul atacă obiective americane

    “Cred că Iranul ar face o foarte mare greşeală dacă face ceva”, a declarat Donald Trump, citat de agenţia de presă Reuters.
    “Dacă fac ceva, vor fi întâmpinaţi cu forţă majoră, dar nu avem indicii că vor face”, a subliniat preşedintele SUA.

    Donald Trump a făcut aceste declaraţii în contextul în care serviciile secrete americane suspectează că miliţii şiite care au legături cu Iranul ar fi comis atacul cu rachete produs duminică în Zona Verde din Bagdad.Statele Unite vor riposta militar în mod determinat în cazul în care Iranul va ataca obiective americane, a avertizat, luni, ministrul britanic de Externe, Jeremy Hunt, în contextul în care preşedintele american, Donald Trump, a ameninţat dur Teheranul. “Eu le-aş spune iranienilor: nu subestimaţi determinarea Statelor Unite. Statele Unite nu vor război cu Iranul, dar dacă vor fi atacate obiective americane, vor riposta. Iar iranienii trebuie să se gândească foarte, foarte atent la acest lucru”, a declarat Jeremy Hunt, ministrul britanic de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump avertizează “cu forţă majoră” dacă Iranul atacă obiective americane

    “Cred că Iranul ar face o foarte mare greşeală dacă face ceva”, a declarat Donald Trump, citat de agenţia de presă Reuters.
     
    “Dacă fac ceva, vor fi întâmpinaţi cu forţă majoră, dar nu avem indicii că vor face”, a subliniat preşedintele SUA.
     
    Donald Trump a făcut aceste declaraţii în contextul în care serviciile secrete americane suspectează că miliţii şiite care au legături cu Iranul ar fi comis atacul cu rachete produs duminică în Zona Verde din Bagdad.
     

  • China răspunde la acţiunile preşdintelui american Donald Trump şi anunţă tarife suplimentare pe bunuri de 60 miliarde dolari. Conflictul escaladează

    China a anunţat că va creşte tarifele aplicate pe o serie de bunuri americane în valoare de aproximativ 60 miliarde dolari, începând cu 1 iunie, sfidându-l pe preşedintele Donald Trump într-un conflict comercial care escaladează de la o zi la alta, potrivit Bloomberg.

    La mai puţin de două ore după ce Donald Trump a postat pe contul său de Twitter un mesaj în care avrtiza că „China nu ar trebui să retalieze – va deveni doar mai rău!”, ministrul Finanţelor din Beijing anunţă detaliat noile tarife.

    Noile tarife de 25% vor fi aplicate pe 2.493 de bunuri americane, în timp ce pe altă suită de bunuri tarifele vor varia de la 5% la 20%.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu 2% astăzi.

    Mutarea chinezilor vine ca răspuns la decizia lui Donald Trump de săptămâna trecută, când preşedintele american a crescut tarifele pe o suită de bunuri chinezeşti de 200 miliarde dolari, de la 10% la 25%.

    Trump a acuzat luni China că dă înapoi în cadrul negocierilor comericale şi a acuzat Beijingul că nu a respectat o serie din termenii discutaţi.

    „O spun deschis către Preşedintele Xi şi către toţi prietenii mei din China, China va fi afectată foarte dur dacă nu ajunge la un acord deoarece companiile vor fi forţate să părăsească China pentru alte ţări”, a scris Trump pe Twitter.

     

     

  • Povestea omului care a creat două dintre cele mai iubite mărci auto din lume

    Henry Martyn Leland s-a născut pe 16 februarie 1843 în Vermont, SUA, fiind cel mai tânăr dintre cei opt copii ai lui Leander şi ai Zilphei. Antreprenorul a crescut în oraşul Barton; o perioadă a fost ucenic în compania Brown & Sharpe din Providence, Rhode Island, iar apoi a intrat în industria armelor de foc, obţinând un job în compania Colt.

    Leland a luat contact cu industria auto în 1870, când a pus bazele atelierului auto Leland & Faulconer; aici, el a produs motoare pentru Ranson E. Old’s Motor Vehicle Company, cunoscută ulterior ca Oldsmobile.

    În 1902, William Murphy şi partenerii săi de la Henry Ford Company l-au angajat pe Leland pentru a realiza un audit al fabricii, compania aflându-se în pragul lichidării. Henry Leland a finalizat auditul şi le-a recomandat partenerilor să-şi revizuiască planurile, sugerând o reorganizare în locul lichidării.

    Mai mult, el a venit cu ideea de a dezvolta un autovehicul care să folosească un motor cu un singur cilindru, similar cu cel pe care îl dezvoltase anterior pentru Oldsmobile. Murphy a acceptat şi a decis schimbarea numelui în Cadillac; Leland a părăsit compania după ce pachetul majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de General Motors. În timpul primului război mondial, antreprenorul a pus bazele unei noi companii, numită Lincoln. El a obţinut un contract de 10 milioane de dolari şi a început să producă motorul V12 Liberty Engine, folosit în principal pentru vehicule de uz militar. După încheierea războiului, compania a fost reorganizată în Lincoln Motor Company Plant, iar Leland a trecut la producerea automobilelor de lux.

    Patru ani mai târziu, Lincoln a intrat în insolvenţă şi a fost cumpărată de Ford Motor Company într-o tranzacţie de 8 milioane de dolari. Oferta iniţială a lui Ford – singura, de altfel – fusese de 5 milioane de dolari, însă judecătorul cazului a considerat că suma este prea mică pentru o companie cu bunuri evaluate la peste 16 milioane de dolari. Leland şi fiul său, Wilfred, au rămas la conducerea companiei după tranzacţie, dar deciziile lor au continuat să producă pierderi financiare; la mai puţin de jumătate de an, ambii au fost obligaţi să se retragă.

    Henry Leland a fost căsătorit cu Ellen Rhoda Hull, împreună cu care a avut trei copii: Martha Gertrude, Wilfred Chester şi Miriam Edith. Henry Leland a murit pe 26 martie 1932, la Detroit. Cadillac şi Lincoln, în prezent mărcile de lux ale General Motors şi respectiv Ford, au fost preferate de generaţii de preşedinţi americani. Cadillac a devenit divizia de lux a General Motors, destinată producţiei de vehicule de lux de mari dimensiuni. A fost, de asemenea, brandul General Motors pentru vehicule comerciale şi instituţionale, cum ar fi limuzine, ambulanţe sau maşini funerare, ultimele două nefiind, însă, produse în uzinele proprii, ci modificate de producători independenţi după cumpărare. În 2017, Cadillac a vândut aproape 356.000 de maşini în pieţele pe care brandul activează. Anul trecut, grupul Ford a înregistrat venituri de peste 160 de miliarde de dolari.

    Lincoln a rămas singurul brand de lux din portofoliul Ford Motor Company după ce producătorul american a vândut Jaguar, Land Rover şi Aston Martin. În prezent, sub marca Lincoln se produc sedanuri, SUV-uri şi chiar limuzine. În 2017, Lincoln a comercializat peste 188.000 de maşini la nivel global. Compania General Motors a înregistrat în 2018 venituri de 147 de miliarde de dolari.

  • Cum apără şeful celei mai mari bănci americane capitalismul: Socialismul produce inevitabil stagnare, corupţie sau chiar mai rău

    Jamie Dimon, CEO-ul JP Morgan Chase, a lansat scrisoarea anuală către acţionari săptămâna aceasta, în care loveşte puternic în socialism, apără răscumpărările de acţiuni şi prezintă o serie de potenţiale pericole viitoare, potrivit CNBC.

    „Când guvernele controlează companii, activele economice (companii, creditori şi aşa mai departe) sunt utilizate de-a lungul timpului în scopuri politice – ceea ce duce la pieţe şi companii ineficiente, favoritisme enorme şi corupţie”, scrie şeful JP Morgan Chase.

    Cel mai bine plătit bancher atacă curentele socialiste, populiste şi corupţia, şi îndeamnă „capitaliştii” să-şi apere capitalismul.  

    „Socialismul produce inevitabil stagnare, corupţie şi câteodată chiar mai rău – cum ar fi oficialii guvernelor autoritare care au de cele mai multe ori abilitatea de a interveni atât cu economia cât şi cu vieţile individuale, ceea ce ajung să facă de cele mai multe ori pentru a-şi menţine puterea. Asta va fi un dezastru şi pentru ţara noastră aşa cum s-a dovedit un dezastru şi în alte ţări unde s-a încercat”, adaugă el.

    Scrisoarea anuală a lui Dimon este o lectură extrem de necesară pentru Warren Buffet şi alţi giganţi de pe Wall Street. În cea de anul acesta, Dimon a recunoscut că există erori în capitalismul actual şi că acesta ar trebui combinat cu o plasă de siguranţă socială puternică.