BusinessMagazin

Tag: amenintare

  • Lukaşenko pregăteşte armata pentru luptă: „Ameninţarea unui nou conflict global nu a fost niciodată atât de aproape ca astăzi”

    Alexander Lukaşenko a apărut ca un beneficiar al răzvrătirii grupului Wagner asupra Moscovei, dar aceste beneficii s-ar putea să nu fie pe perioadă lungă.

    Lukaşenko îl va găzdui pe Evgheni Prigojin în Belarus.

    Lukaşenko a ţinut să menţioneze că ameninţarea unui nou conflict global nu a fost niciodată atât de aproape ca astăzi.
    Preşedintele Belarusului, Alexander Lukaşenko, îl va găzdui pe Evgheni Prigojin. Marţi dimineaţă, şeful mercenarilor ar fi ajuns în Belarus cu avionul.

    „Pe fondul evenimentelor din Federaţia Rusă, armata, poliţia şi forţele speciale au fost puse pe deplină pregătire pentru luptă în ţară. Patria este una, aşa că a fost dureros pentru belaruşi să urmărească evenimentele din sudul Rusiei. Belarus are capacităţile tehnice de a contracara ameninţarea din Occident”, a precizat Alexander Lukaşenko.

    Alexander Lukaşenko susţine că viaţa bieloruşilor fără război este rezultatul muncii de zi cu zi, astfel că opoziţia străină din Belarus în situaţia cu PMC Wagner a încercat să arate Occidentului rezultatele activităţilor lor.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Putin se confruntă cu o ameninţare istorică la adresa controlului absolut al puterii în Rusia

    Vladimir Putin a reuşit să evite un atac asupra Moscovei printr-un acord în ultima clipă cu comandantul său mercenar răzvrătit. Dar revolta i-a străpuns aura de control politic total asupra Rusiei, spre deosebire de orice alt eveniment în aproape un sfert de secol de când se află la putere, conform Bloomberg.

    Persoanele din interiorul Moscovei au fost uimite de faptul că a ignorat avertismentele repetate că şeful Wagner, Evgheni Prigojin, se pregătea să aducă convoaie de luptători puternic înarmaţi în capitală. În schimb, liderul rus le-a permis să se apropie atât de mult încât autorităţile au fost nevoite să desfăşoare tancuri şi trupe în apărare. Acest lucru a alimentat îndoieli altădată de neconceput cu privire la legendara sa comandă a ţării.

    Oficialii americani şi europeni au descris în privat revolta de 24 de ore ca o provocare fără precedent la adresa controlului preşedintelui în vârstă de 70 de ani. Este puţin probabil ca acordul neclar care le-a permis lui Prigozhin şi oamenilor săi să plece fără consecinţe să marcheze sfârşitul tensiunilor, au avertizat aceştia.

    După şaptesprezece luni de un război care ar fi trebuit să dureze câteva zile, tulburările au scos la iveală modul în care invazia care se zbate a distrus aparenţa de stabilitate pe care Putin s-a străduit ani de zile să o creeze. Un protejat de mult timp care a ajuns la proeminenţă în cateringul evenimentelor de la Kremlin, Prigozhin a organizat prima provocare militară la adresa unui preşedinte rus din 1993, un semn rău într-o ţară în care războaiele eşuate au dus în mod repetat la sfârşituri sângeroase pentru liderii care le-au început.

    “Acesta este cel mai mare eşec public din întreaga carieră politică a lui Putin”, a declarat Ekaterina Schulmann, un expert rus în ştiinţe politice stabilit în prezent la Berlin. “Revolta lui Prigozhin arată cât de fragil este cu adevărat regimul politic rusesc”.

    Atât Putin, cât şi Rusia vor ieşi probabil mai slabe din criză, potrivit unei evaluări confidenţiale a serviciilor de informaţii europene, împărtăşind opinia că aceasta va fi văzută ca un eşec personal al acestuia.

    Ucraina, care se străduieşte să străpungă liniile ruseşti cu o contraofensivă care este cea mai bună speranţă a sa de a recuceri teritoriile ocupate, s-a bucurat de haosul de la Moscova. Kievul a declarat că trupele sale au înaintat în jurul Bakhmut, unde forţele lui Wagner au luptat timp de luni de zile, precum şi mai la sud. “Există progrese pe toate fronturile”, a declarat sâmbătă ministrul adjunct al apărării, Hanna Malyar.

    Slăbiciunea percepută a lui Putin i-ar putea încuraja pe aliaţii Kievului care cer un răspuns şi mai puternic la agresiunea Rusiei, în special la summitul NATO de luna viitoare de la Vilnius, unde Ucraina caută angajamente mai puternice din partea alianţei, potrivit unui oficial occidental de rang înalt.

    Dar alţii dintre partenerii Kievului au fost mai precauţi. Aceştia s-au temut că această revoltă ar putea întări mâna adepţilor liniei dure, care doresc să intensifice efortul de război, sau că Putin ar putea deveni mai imprevizibil, deoarece va lua mai multe măsuri de reprimare acasă împotriva celor consideraţi neloiali. Capitalele americane şi europene au cerut oficialilor să fie prudenţi în declaraţiile publice, pe fondul incertitudinii.

    Putin a vorbit la telefon în weekend pentru a-şi linişti aliaţii. Rusia a trimis un diplomat în China, care a fost alături de Putin în timpul războiului, pentru a explica “evenimentele din 24 iunie”. Relatarea Beijingului despre întâlnire nici măcar nu a menţionat revolta.

    Cu siguranţă, Putin a supravieţuit ameninţărilor din trecut la adresa autorităţii sale, înfruntând proteste publice, crize economice şi presiuni din străinătate. Pentru moment, nu există nici-un semn de provocare imediată a controlului său. Dar, pe măsură ce Kremlinul se pregăteşte pentru alegerile de anul viitor, care îl vor menţine pe Putin în funcţie până în 2030, cresc îndoielile cu privire la invincibilitatea sa politică.

    Tensiunile din cadrul elitei ruseşti din cauza eşecului efortului de război au crescut de luni de zile, potrivit unor persoane familiare cu situaţia. Au apărut tabere rivale, au spus aceştia, unii făcând presiuni pentru o urmărire mult mai agresivă a campaniei, în timp ce alţii speră într-o soluţionare rapidă pentru a limita daunele aduse Rusiei. Eforturile lui Putin de a găsi un echilibru între cele două sunt din ce în ce mai dificile, au spus persoanele respective.

    Preşedintele rus a fost încrezător că poate gestiona ambiţiile unui om care i-a servit cândva supa, potrivit unor persoane apropiate conducerii. Trupele călite în luptă ale lui Prigozhin ar putea da rezultate pe câmpurile de luptă unde armata lui Putin a eşuat, iar atacurile sale publice pline de înjurături la adresa comandanţilor de vârf au menţinut presiunea asupra şefilor militari neperformanţi.

    Dar, pe măsură ce efortul de război se zbătea, raza de acţiune a lui Prigozhin a crescut datorită unei avalanşe de fonduri şi sprijin din partea Kremlinului. Discursul său aparent direct în reţelele de socializare i-a cucerit pe mulţi ruşi obişnuiţi, obosiţi de propaganda oficială. Mai important, el a exploatat un val profund de susţinere în rândul adepţilor liniei dure influente din elita securităţii şi a guvernului. Aceştia se temeau că Putin şi mulţi alţi oficiali de top nu erau suficient de angajaţi în obţinerea victoriei în Ucraina şi s-ar putea mulţumi cu o încetare a focului, au spus oamenii.

    Criticile lui Prigozhin nu s-au răspândit niciodată de pe reţelele de socializare în instituţiile de stat care determină opiniile publice mai largi. “În societate, există o dorinţă ca acest lucru să se termine mai repede”, a declarat Denis Volkov, sociolog la Centrul independent Levada.

    În interiorul Kremlinului, temerile legate de extinderea influenţei lui Prigozhin au crescut, dar Putin a respins avertismentele că se pregăteşte să organizeze o provocare armată, au spus oamenii.

    Efortul tardiv al lui Putin de a-l ţine în frâu pe Prigozhin a fost cel care a declanşat criza, au spus aceste persoane, când oficialii, la începutul acestei luni au ordonat luptătorilor săi din Wagner să se înscrie în Ministerul Apărării până la 1 iulie. Obişnuit să rezolve conflictele de la om la om, Prigozhin şi-a dus luptătorii să ceară o audienţă la Kremlin.

    “Au vrut să desfiinţeze Wagner”, a declarat Prigozhin sâmbătă pe Telegram.

    În cadrul acordului pentru a pune capăt revoltei, negociat de preşedintele belarus Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al Rusiei, Putin a fost de acord să garanteze personal că mercenarul poate părăsi ţara şi a ridicat toate acuzaţiile penale împotriva luptătorilor săi. Mulţimile au aplaudat când Prigojin a părăsit oraşul Rostov, sâmbătă târziu, împreună cu luptătorii săi, potrivit unei înregistrări video de la faţa locului.

    “Trebuiau să facă o înţelegere”, a declarat Serghei Markov, un consultant politic cu legături strânse cu guvernul.

    Un loialist de rang înalt al lui Putin a glumit duminică spunând că el şi personalul său se pregătiseră cu o zi înainte să îşi apere birourile din centrul Moscovei, dar au fost şocaţi de faptul că lui Prigozhin şi oamenilor săi li s-a permis să plece fără consecinţe. Acest lucru, a spus el, l-a lăsat să se întrebe dacă preşedintele ştie cu adevărat ce face.

    În timp ce vehiculele blindate continuau să părăsească străzile Moscovei şi ale altor oraşe în weekend, Kremlinul a încercat să pară calm. Un minister guvernamental a recomandat ca jurnaliştilor să li se acorde o zi liberă luni, după weekendul “emoţionant şi tensionat”.

    Dar Putin a părut să se adreseze celor care, precum Prigozhin, care au pus la îndoială angajamentul său faţă de efortul de război, în comentariile prezentate duminică la televiziunea de stat. El i-a spus reporterului, într-un interviu înregistrat înainte de revoltă, că invazia îi atrage toată atenţia. “Ziua începe cu ea şi se termină cu ea”, a spus el. “În permanenţă”.

     

  • Premierul Ciolacu, despre ameninţarea guvernatorului din Herson

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, despre ameninţarea guvernatorului din Herson, cum că armata rusa va lovi podul de la Giurgiuleşti, că a fost una „de testare” şi era obligatoriu ca statul român să aibă o reacţie.

    Întrebat de jurnalişti dacă ameninţarea guvernatorul Hersonului este una reală şi dacă are România de ce să îşi facă griji, premierul Marcel Ciolacu a spus că acum se vede cât de importnată este apartenenţa României la NATO.

    „Acum vedem cât de importantă este apartenenţa noastră la NATO. Mai vedem anumiţi lideri politici care vin şi propun românilor să ieşim din Uniunea Europeană, uitând că de la Uniunea Europeană am avut peste 54 de miliarde de euro până acum, care se regăsesc în infrastructura şi dezvoltarea acestei ţări, uităm cât de important este NATO şi umbrela NATO în acest moment, mai ales într-o criză de securitate regională majoră în întreaga Europă, având un conflict în Europa în anul 2023. Poate când îi mai vedeţi că exprimă astfel de păreri îi întrebaţi ce vor pune în loc, poate au ei alte concepte”, a spus Ciolacu.

    Premierul consideră că a fost vorba doar de o ameninţare „de testare”.

    „O ameninţare care cred că e doar de testare şi era obligatoriu ca statul român să aibă o reacţie. Am văzut că a avut şi Ministerul de Externe, am avut şi eu în calitate de premier, dar şi ca român. Avem obligaţia de a oferi securitate şi Republicii Moldova. Vă reamintesc că în Republica Moldova trăiesc români, la fel ca şi mine şi la fel ca şi dumneavoastră”, a mai spus Ciolacu.

    Guvernatorul Hersonului, Vladimir Saldo, a ameninţat că armata rusa va lovi podul de la Giurgiuleşti ca răspuns la atacul ucrainenilor asupra unui pod care leagă regiunea ucraineana Herson de Crimeea.

    „Coordonatele podurilor din regiunea Odesa, din Giurgiuleşti în Moldova, care a fost în componenta Ucrainei, dar a fost transmisă pe Dunăre de regimul Iuşcenko, toate aceste coordonate sunt cunoscute şi în curând va fi un răspuns destul de serios”, a spus Saldo.

     

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru cea mai mare economie a lumii: Guvernul american are nevoie de un împrumut-mamut de aproape 1.000 de miliarde de dolari, care ameninţă să pună şi mai multă presiune pe sistemul bancar

    Guvernul american vrea să împrumute peste un trilion de dolari, sumă care va creşte presiunea asupra sistemului bancar al SUA, în condiţiile în care Washingtonul revine pe pieţe după ce a rezolvat problema plafonării datoriei în urmă cu o săptămână, scrie FT.

    În urma soluţionării acestei dispute – care a împiedicat anterior SUA să îşi majoreze împrumuturile – departamentul Trezoreriei va încerca să îşi refacă soldul de numerar, care săptămâna trecută a atins cel mai scăzut nivel din 2017.

    JPMorgan a estimat că Washingtonul va trebui să împrumute 1,1 mld. dolari în certificate de trezorerie pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2023, cu o emisiune netă 850 miliarde de dolari în următoarele patru luni.

    Una dintre principalele îngrijorări exprimate de analişti a fost că volumul mare de noi emisiuni va duce la creşterea randamentelor datoriei guvernamentale, care va absorbi rapid banii din depozitele bancare.

    „Toată lumea ştie că vine potopul. Randamentele vor creşte puternic. Certificatele de trezorerie se vor ieftini şi mai mult, iar acest lucru va pune şi mai multă presiune pe bănci”, a declarat Gennadiy Goldberg, strateg la TD Securities.

    Analiştii se aşteaptă la cea mai mare creştere a emisiunilor certificatelor de trezorerie din istorie, cu excepţia perioadelor de criză, cum ar fi criza financiară din 2008 şi pandemia din 2020. Analiştii au spus că acestea vor avea scadenţe cuprinse între câteva zile şi un an.

    Această schimbare sporeşte presiunea asupra depozitelor bancare din SUA, care au scăzut deja în acest an, deoarece creşterea ratelor dobânzilor şi falimentul creditorilor regionali au determinat clienţii să scoată banii din bănci şi caute alternative cu randament mai ridicat.

    Retragerea în masă a depozitelor bancare şi creşterea randamentelor ar putea determina băncile să ofere dobânzi mai mari pentru conturile de economii, însă această decizie s-ar putea transforma într-o lovitură foarte grea pentru creditorii mai mici care nu vor putea concura cu ofertele băncilor gigant.

    „Creşterea randamentelor ar putea forţa băncile să-şi majoreze dobânzile la depozite” a spus Gregory Peters, co-chief investment officer, în cadrul PGIM Fixed Income.

    Şocul ofertei vine în condiţiile în care Fed face eforturi pentru a-şi reduce deţinerile de obligaţiuni, într-un contrast absolut comparativ cu anul trecut atunci când era cel mai mare cumpărător de datorie guvernamentală.

    „Avem un deficit bugetar semnificativ şi ne confruntăm şi cu o politică monetară destul de dură. Dacă la acestea se mai adaugă şi o avalanşă a certificatelor de trezorerie, cel mai probabil ne vom confrunta cu turbulenţe economice şi financiare” a concluzionat Trosten Slok, economist-şef la Apollo Global Management.

  • Dezastru în Ucraina: Explozia de la barajul Kakhovka ameninţă aprovizionarea cu apă a centralei nucleare Zaporojia

    Barajul Kakhovka, care traversează râul Dnipro în sudul Ucrainei, a fost rupt marţi, inundând zone întinse de teritoriu, aspect care ameninţâ aprovizionarea cu apă a unei centrale nucleare, raportează Financial Times.

    Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc pentru dezastrul de la baraj, despre care Kievul a avertizat că va avea „consecinţe catastrofale” şi va afecta zeci de aşezări, precum şi centrala nucleară Zaporizhzhia, care se bazează pe fluxul de apă din rezervorul din amonte de baraj pentru a răci reactoarele.

    Oleksandr Prokudyn, guvernatorul regiunii ucrainene Kherson, a declarat că forţele ruse care controlează zona au aruncat în aer barajul şi au ordonat evacuarea mai multor sate de-a lungul malului vestic al râului Dnipro, controlat de Ucraina.

    Nivelul apei în zona aflată în pericol, care, potrivit lui Prokudyn, include o parte din capitala regională Kherson, ar putea deveni critic încă de la ora 11.00, a adăugat el. Cartierele riverane din Kherson erau deja inundate marţi dimineaţă, potrivit rapoartelor presei locale.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat o reuniune de urgenţă a consiliului de securitate şi a dat vina pe „teroriştii ruşi” pentru explozie.

    „Distrugerea centralei hidroelectrice Kakhovka ar putea avea consecinţe catastrofale pentru centrala nucleară Zaporizhzhia, care foloseşte apa din rezervorul Kakhovka pentru răcirea reactoarelor nucleare”, a declarat Mustafa Nayyem, şeful Agenţiei de Stat pentru Restaurare din Ucraina.

    Energoatom, operatorul de energie nucleară din Ucraina, a declarat că nivelul apei din rezervorul Kakhovka este în scădere, însă nivelul din iazul de răcire al centralei se află la 16,6 metri – „suficient pentru nevoile centralei”.

    Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat că nu există „niciun risc imediat de securitate nucleară la centrală”, dar că va monitoriza în continuare situaţia.

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • S-a umplut paharul: Inflaţia atrage guvernele Europei într-o luptă pentru mâncare, în timp ce oamenii furioşi care nu se mai pot descurca până la finalul lunii ameninţă cu proteste

    Reducerile de taxe, plafonările de preţuri şi controalele mai stricte se numără printre principalele „arme” cu care guvernele Europei au început să lupte împotriva inflaţiei care macină continentul. Creşterea costului vieţii este departe de a se fi terminat, iar alimentele sunt primele care au intrat în vizorul guvernelor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni care nu se mai descurcă cu banii au început să ameninţe cu proteste, scrie Bloomberg.

    Chiar dacă inflaţia globală începe să scadă, presiunea asupra preţurilor la alimente rămâne o bătaie de cap pentru guvernele din regiune. Acest lucru înseamnă că o mare parte din cheltuielile gospodăriilor, adică mersul săptămânal la supermarket, devin din ce în ce mai scump. Pentru a lua doar un exemplu, zahărul, utilizat într-o multitudine de produse, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

    Pentru guverne, este urgent să acţioneze, având în vedere faptul că, din cauza inflaţiei, multe familii se luptă deja să ajungă cu bine până la sfârşitul lunii, declanşând greve şi proteste în întreaga Europă, în timp ce muncitorii cer salarii mai mari.

    În unele părţi ale zonei euro, preţurile la alimente cresc într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria postbelică, potrivit economistului senior al Rabobank Group, Maartje Wijffelaars. Datele de săptămâna trecută au arătat că inflaţia din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franţa, aceasta a încetinit la 6,6%. Însă creşterea preţurilor la alimente s-a accelerat la aproximativ 16%. Germania se confruntă cu un scenariu similar , unde inflaţia alimentelor depăşeşte 20%.

    Acest lucru determină mai multe guverne europene să intensifice măsurile de limitare a ritmului de creştere, aici fiind vorba politici aplicate de obicei de ţările mai puţin dezvoltate. Portugalia a eliminat taxele pe produsele esenţiale, în timp ce Franţa a forţat supermarketurile să îşi reducă marjele de profit, iar Suedia a intensificat controalele asupra magazinelor alimentare.

    „Nimeni nu s-a aşteptat ca inflaţia să afecteze în acest fel Europa, dar cu preţurile la alimente care cresc cu 15-20%, pentru anumite produse, guvernele încep să fie din ce în ce mai agitate. Inflaţia alimentară este cu adevărat o problemă, iar oamenii devin foarte furioşi”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics.

    Combaterea inflaţiei alimentare este mai complicată decât intervenţiile pe pieţele energetice care sunt ceva mai reglementate. Factori multipli au dus la creşterea preţurilor, de la secete şi întreruperi ale fluxurilor comerciale la costurile îngrăşămintelor şi boli precum gripa aviară. În plus, costurile mai mari ale energiei şi ale forţei de muncă îi pune o presiune enormă pe producătorii şi cultivatorii de alimente.

    În condiţiile în care consumatorii sunt presaţi şi multe întreprinderi se bucură de profituri solide, există acuzaţii că inflaţia se răsfrânge asupra clienţilor.

    Lanţurile de supermarketuri din Portugalia au fost ţinta unor inspecţii ale preţurilor, iar Spania a iniţiat întâlniri lunare cu magazinele, firmele de transport şi producătorii de alimente pentru a se asigura că reducerile de taxe se traduc în preţuri mai mici pentru consumatori.

    În Suedia, magazinele alimentare s-au confruntat cu un control sporit după ce datele au arătat că preţurile alimentelor cresc în cel mai rapid ritm de la începutul anilor 1950. Acest lucru a determinat apeluri pentru plafonarea preţurilor, iar cei mai mari trei retaileri de produse alimentare au fost convocaţi de ministrul de finanţe al ţării.

    Având în vedere că aproape 90% din sectorul alimentar suedez este dominat de doar trei comercianţi retail, guvernul va creşte finanţarea organismului naţional de supraveghere a concurenţei.

    Norvegia ia măsuri similare şi a declarat că organismul său de supraveghere va primi “mai multă putere” pentru a interveni “mai devreme şi mai puternic acolo unde constată probleme de concurenţă”.

     

     

     

     

  • S-a umplut paharul: Inflaţia atrage guvernele Europei într-o luptă pentru mâncare, în timp ce oamenii furioşi care nu se mai pot descurca până la finalul lunii ameninţă cu proteste

    Reducerile de taxe, plafonările de preţuri şi controalele mai stricte se numără printre principalele „arme” cu care guvernele Europei au început să lupte împotriva inflaţiei care macină continentul. Creşterea costului vieţii este departe de a se fi terminat, iar alimentele sunt primele care au intrat în vizorul guvernelor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni care nu se mai descurcă cu banii au început să ameninţe cu proteste, scrie Bloomberg.

    Chiar dacă inflaţia globală începe să scadă, presiunea asupra preţurilor la alimente rămâne o bătaie de cap pentru guvernele din regiune. Acest lucru înseamnă că o mare parte din cheltuielile gospodăriilor, adică mersul săptămânal la supermarket, devin din ce în ce mai scump. Pentru a lua doar un exemplu, zahărul, utilizat într-o multitudine de produse, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

    Pentru guverne, este urgent să acţioneze, având în vedere faptul că, din cauza inflaţiei, multe familii se luptă deja să ajungă cu bine până la sfârşitul lunii, declanşând greve şi proteste în întreaga Europă, în timp ce muncitorii cer salarii mai mari.

    În unele părţi ale zonei euro, preţurile la alimente cresc într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria postbelică, potrivit economistului senior al Rabobank Group, Maartje Wijffelaars. Datele de săptămâna trecută au arătat că inflaţia din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franţa, aceasta a încetinit la 6,6%. Însă creşterea preţurilor la alimente s-a accelerat la aproximativ 16%. Germania se confruntă cu un scenariu similar , unde inflaţia alimentelor depăşeşte 20%.

    Acest lucru determină mai multe guverne europene să intensifice măsurile de limitare a ritmului de creştere, aici fiind vorba politici aplicate de obicei de ţările mai puţin dezvoltate. Portugalia a eliminat taxele pe produsele esenţiale, în timp ce Franţa a forţat supermarketurile să îşi reducă marjele de profit, iar Suedia a intensificat controalele asupra magazinelor alimentare.

    „Nimeni nu s-a aşteptat ca inflaţia să afecteze în acest fel Europa, dar cu preţurile la alimente care cresc cu 15-20%, pentru anumite produse, guvernele încep să fie din ce în ce mai agitate. Inflaţia alimentară este cu adevărat o problemă, iar oamenii devin foarte furioşi”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics.

    Combaterea inflaţiei alimentare este mai complicată decât intervenţiile pe pieţele energetice care sunt ceva mai reglementate. Factori multipli au dus la creşterea preţurilor, de la secete şi întreruperi ale fluxurilor comerciale la costurile îngrăşămintelor şi boli precum gripa aviară. În plus, costurile mai mari ale energiei şi ale forţei de muncă îi pune o presiune enormă pe producătorii şi cultivatorii de alimente.

    În condiţiile în care consumatorii sunt presaţi şi multe întreprinderi se bucură de profituri solide, există acuzaţii că inflaţia se răsfrânge asupra clienţilor.

    Lanţurile de supermarketuri din Portugalia au fost ţinta unor inspecţii ale preţurilor, iar Spania a iniţiat întâlniri lunare cu magazinele, firmele de transport şi producătorii de alimente pentru a se asigura că reducerile de taxe se traduc în preţuri mai mici pentru consumatori.

    În Suedia, magazinele alimentare s-au confruntat cu un control sporit după ce datele au arătat că preţurile alimentelor cresc în cel mai rapid ritm de la începutul anilor 1950. Acest lucru a determinat apeluri pentru plafonarea preţurilor, iar cei mai mari trei retaileri de produse alimentare au fost convocaţi de ministrul de finanţe al ţării.

    Având în vedere că aproape 90% din sectorul alimentar suedez este dominat de doar trei comercianţi retail, guvernul va creşte finanţarea organismului naţional de supraveghere a concurenţei.

    Norvegia ia măsuri similare şi a declarat că organismul său de supraveghere va primi “mai multă putere” pentru a interveni “mai devreme şi mai puternic acolo unde constată probleme de concurenţă”.

     

     

     

     

  • Aurescu, despre ameninţările lui Putin: Sunt inadmisibile şi trebuie să fie condamnate cu fermitate

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, la CNN, despre ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la folosirea armei nucleare dacă Rusia ar fi ameninţată. Aurescu a spus că ameninţările sunt inadmisibile şi trebuie să fie condamnate cu fermitate.

    Aurescu a fost întrebat, la CNN, dacă asistăm la o escaladare a ameninţărilor privind folosirea armei nucleare în cazul în care Putin şi-ar simţi ţara ameninţată, Rusia retrăgându-se din Tratatul privind armele New Start şi spunând acum că va consolida triada nucleară a Rusiei.

    „Acestea nu sunt ameninţări noi, pentru că, după cum vă amintiţi, Rusia încă de la începutul războiului din Ucraina menţiona astfel de posibilităţi de utilizare a armelor nucleare. De fiecare dată, au fost întâmpinate cu o condamnare foarte fermă şi asta trebuie să facem şi acum, pentru că Rusia, chiar dacă se află în război împotriva Ucrainei, este membru permanent al Consiliului de Securitate şi are responsabilităţi speciale, ca „proprietar” al armelor nucleare. Aşadar, acest tip de ameninţări sunt inadmisibile şi trebuie să fie condamnate cu fermitate. În acelaşi timp, am mai văzut anterior astfel de ameninţări, care nu au fost urmate de niciun fel de acţiune. Ar trebui să ştim şi suntem capabili să ştim, în calitate de Alianţă, şi vorbesc în numele NATO în acest moment, că putem detecta ori de câte ori există o anumită pregătire pentru utilizarea armelor nucleare. Deci, deocamdată, este vorba de retorică. Cred că acest lucru vine în momentul în care se marchează comemorarea unui an de la începutul războiului din Ucraina şi Rusia nu are niciun fel de rezultate. Dimpotrivă. Şi cred că este un fel de „nevoie” a oficialilor ruşi, inclusiv a preşedintelui Putin şi a altor aliaţi ai domnului Putin, de a menţiona astfel de lucruri, care creează multă emoţie la nivel internaţional”, a spus Aurescu.

    Întrebat, în continuare, cât de îngrijorat este de faptul că relaţia bilaterală dintre China şi Rusia va depăşi simpla cooperare economică şi va trece, poate, la livrări de arme şi muniţii pentru războiul Rusiei, minisstrul român al Afacerilor Externe a spus că este extrem de important ca China şi orice alt actor din lume să rămână neutru în ceea ce priveşte acest conflict şi să nu ajute agresorul, care este Rusia.

    „Dimpotrivă, este responsabilitatea oricărui stat din lume să sprijine Ucraina. Acesta este motivul pentru care mă îndrept spre New York, pentru evenimentele dedicate comemorării unui an de la începutul războiului din Ucraina, pentru dezbaterile din Consiliul de Securitate şi pentru dezbaterea din Adunarea Generală, unde ar trebui să adoptăm, sperăm cu o largă majoritate, o rezoluţie privind pacea cuprinzătoare, durabilă şi dreaptă în Ucraina. Cred că este important ca toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale organizaţiei internaţionale”, a mai spus Aurescu.

  • Elon Musk, cel care a cofondat compania din spatele ChatGPT, avertizează că inteligenţa artificială nereglementată poate reprezenta un mare pericol pentru umanitate

    Miliardarul Elon Musk a avertizat că inteligenţa artificială necontrolată reprezintă o ameninţare pentru societate, potrivit Business Insider.

    Miercuri, Musk, unul dintre cofondatorii OpenAI, compania care a creat instrumentul ChatGPT, a declarat în timpul World Government Summit din Dubai, Emiratele Arabe Unite, că inteligenţa artificială reprezintă „unul dintre cele mai mari riscuri pentru viitorul civilizaţiei noastre”, a relatat CNBC.

    ChatGPT, un chatbot AI viral, a stârnit un discurs aprins despre viitorul AI şi despre modul în care tehnologia va avea un impact asupra oamenilor. 

    „Tehnologia în sine este atât pozitivă, cât şi negativă, în ea regăsindu-se potenţialul de a construi, cât şi a distruge”, a spus Musk despre inteligenţa artificială.

    „Inteligenţa artificială este, de ceva vreme, destul de avansată. Doar că, până recent, nu dispunea de o interfaţă care să fie accesibilă pentru majoritatea oamenilor”, a adăugat el.

    Legiuitorii şi liderii din industria tehnologică au discutat frecvent despre importanţa reglementării AI ca mijloc de a limita discriminarea şi de a împiedica luarea unor decizii eronate, a relatat anterior Insider.

    Chiar şi directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că în tehnologia AI rezidă potenţialul naşterii unei catastrofe uriaşe.

    În calitate de fondator al Neuralink şi de CEO al Tesla, ambele utilizând inteligenţa artificială, Musk a vorbit anterior despre potenţialul acesteia.

    „Până când oamenii nu vor fi martori unor crime realizate de inteligenţa artificială, nu vor înţelege cu adevărat riscul la care ne supunem, deoarece subiectul pare unul fantezist”, a declarat Musk la reuniunea de vară a Asociaţiei Naţionale a Guvernatorilor din 2017, potrivit Futurism.

    În 2018, la SXSW, el a declarat că inteligenţa artificială are potenţialul de a fi mai periculoasă decât armele nucleare. În 2020, multimiliardarul a spus că se teme de proiectul DeepMind, deţinut de Google, şi a insinuat că inteligenţa artificială ar putea cuceri lumea.