Tag: ambasada sua

  • Una dintre cele mai cunoscute clădiri din Bucureşti, fostul sediu al Ambasadei SUA, de vânzare cu 7,5 mil. euro. Cum arată interiorul secret al palatului urban

    Regatta Real Estate, una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară cu capital românesc, a scos la vânzare două clădiri emblematice din Bucureşti, cea mai scumpă dintre ele având un preţ de vânzare de 7,5 milioane de euro.

    “Vila Vintilă Brătianu, situată în zona Grădina Icoanei, este una din cele mai sobre şi impunătoare construcţii din Bucureşti. Realizată de arhitectul Petre Antonescu, vila a fost construită pentru a fi reşedinţa lui Vintilă Brătianu, fiul omului politic Ion C. Brătianu”, spun reprezentanţii companiei.

    Reşedinţa se compune dintr-un corp principal şi un corp secundar ce comunică între ele, ambele alcătuite din subsol, parter, etaj, mansardă şi pod.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Nu-l împrumutaţi pe Victor Ponta. Ajutaţi-l să scrie un CV pentru reangajare!

    În fiecare lună, Ambasada SUA la Bucureşti îmi trimite un email în care mă anunţă că îl va premia pe antreprenorul lunii. În ianuarie, de exemplu, a fost premiat proprietarul unei podgorii. În lunile următoare, diplomaţii americani au acordat titlul de „Antreprenorul lunii” patronului unui restaurant care a câştigat contractul de catering pentru trupele americane de la Deveselu, unei doamne care produce clătite franţuzeşti, la Satu Mare, iar o parte din profit îl donează copiilor săraci şi, bineînţeles, unui IT-ist.

    Sunt afaceri relativ mici, dar curate: fără sprijinul statului, fără pile politice, toxice. Mesajul Ambasadei SUA este cel pe care încerc să-l transmit şi eu de câte ori am ocazia: se poate! Se pot face afaceri cinstite în România, fără să intri în circuitul corupţiei de stat,  instituţionalizate.

    Mi-am adus aminte de aceste exemple de succes observându-l pe premierul Victor Ponta care, într-un efort disperat de a se salva, se autodefineşte drept „tehnocrat” şi cere „să acumuleze deficite pentru dezvoltare”. Mai în glumă, mai în serios, dacă acest personaj ar fi fost manager într-o companie privată de tipul celor premiate de Ambasada SUA, cred că ar fi dus-o în faliment. Acum, ceea ce doreşte actualul premier este să se împrumute „pentru dezvoltare”, susţine dânsul. Minte. Să fi făcut măcar efortul să ne prezinte un proiect „pentru dezvoltare”.

    Unul singur, nu că ar fi crezut cineva în finalizarea sa. Dar ceea ce face guvernul PSD-UNPR-ALDE de câteva săptămâni încoace nu este decât să promită noi creşteri salariale. Complet haotic, deşi ne ţine lecţii despre legea unică a salarizării. Au protestat medicii, s-a anunţat imediat o ordonanţă prin care să primească un plus de 25% la salarii. Au ameninţat profesorii cu greva, s-a cedat şi în faţa acestora. Vor ieşi în stradă poliţiştii şi li se va promite şi lor ceva. Moral, îi înţeleg: când un grup de 70 de demnitari şi-au majorat peste noapte, prin ordonanţă, indemnizaţiile cu 350%, cum poţi să le spui acestor oameni că pentru ei nu se poate?

    Dar cel mai bun exemplu despre cât de goale sunt cuvintele acestui premier când vorbeşte despre „dezvoltare” este istoria accizei de 7 eurocenţi la litrul de carburant. „Prin această măsură se doreşte o finanţare pe termen lung pentru cofinanţarea proiectelor de autostrăzi”, spunea Victor Ponta, în februarie 2014. La acel moment, PNL, prin Crin Antonescu, a anunţat că susţine această taxă. Cred că este inutil să mai precizez câţi kilometri de autostradă s-au deschis în regimul Ponta. Nu vreau decât să amintesc că unul dintre puţinele tronsoane finalizate, cel care face legătura între Sibiu şi Orăştie, în zona dealului Aciliu, se duce la vale şi, potrivit unui director din CNADNR, toată construcţia ar trebui reluată de la zero, la un cost de 250 de milioane de euro.

    Acest tronson a fost inaugurat în forţă, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, deşi mai mulţi experţi au avertizat că lucrările de consolidare a dealului Aciliu nu sunt finalizate.
    Aceasta este dezvoltarea pe care ne-o promite guvernul Ponta, contra unor împrumuturi costisitoare şi abandonând un tratat cu UE, tratat votat de Parlamentul României, inclusiv de deputatul Victor Ponta.

    Să nu fiu înţeles greşit: România are nevoie de mari proiecte şi, din păcate, ele nu pot fi făcute decât de stat. Dar avem bani europeni pentru autostrăzi, modernizarea căii ferate, extinderea metroului sau ecologizare. Guvernul Ponta a fost însă complet incapabil să-i cheltuiască. La 30 martie, când ofiţerul M.Ap.N., instruit de către SRI, Marius Nica a fost numit ministru al fondurilor europene, rata absorbţiei fondurilor de coeziune era de 48,91%.

    La 31 iulie, ajunsese la 51,26%. Mai puţin de un procent pe lună, în condiţiile în care la 31 decembrie 2015 ar trebui să finalizăm absorbţia acestor bani. Deşi poluarea este una din cele mai grave probleme ale ţării – cu efecte asupra sănătăţii, cu toate costurile care decurg de aici – s-au cheltuit doar 44,37% din sumele alocate proiectelor de mediu. Dacă politicienii erau preocupaţi de mersul economiei, nu doar de micile intrigi de partid, s-ar fi cerut demisia ministrului Nica. În România, subiectul nici măcar nu există pe agenda publică.

    În consecinţă, orice împrumut pe care actualul guvern îl face în numele României înseamnă doar bani pentru sponsorizarea carierei politice a lui Victor Ponta. Dânsul nu înţelege că s-a terminat, propriul partid vrea să scape de el. Într-o ţară normală, având în spate un plagiat care a ajuns în toată presa internaţională, un personaj ca Victor Ponta şi-ar căuta din timp un job la clătităria din Satu Mare.


    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Nu-l împrumutaţi pe Victor Ponta. Ajutaţi-l să scrie un CV pentru reangajare!

    În fiecare lună, Ambasada SUA la Bucureşti îmi trimite un email în care mă anunţă că îl va premia pe antreprenorul lunii. În ianuarie, de exemplu, a fost premiat proprietarul unei podgorii. În lunile următoare, diplomaţii americani au acordat titlul de „Antreprenorul lunii” patronului unui restaurant care a câştigat contractul de catering pentru trupele americane de la Deveselu, unei doamne care produce clătite franţuzeşti, la Satu Mare, iar o parte din profit îl donează copiilor săraci şi, bineînţeles, unui IT-ist.

    Sunt afaceri relativ mici, dar curate: fără sprijinul statului, fără pile politice, toxice. Mesajul Ambasadei SUA este cel pe care încerc să-l transmit şi eu de câte ori am ocazia: se poate! Se pot face afaceri cinstite în România, fără să intri în circuitul corupţiei de stat,  instituţionalizate.

    Mi-am adus aminte de aceste exemple de succes observându-l pe premierul Victor Ponta care, într-un efort disperat de a se salva, se autodefineşte drept „tehnocrat” şi cere „să acumuleze deficite pentru dezvoltare”. Mai în glumă, mai în serios, dacă acest personaj ar fi fost manager într-o companie privată de tipul celor premiate de Ambasada SUA, cred că ar fi dus-o în faliment. Acum, ceea ce doreşte actualul premier este să se împrumute „pentru dezvoltare”, susţine dânsul. Minte. Să fi făcut măcar efortul să ne prezinte un proiect „pentru dezvoltare”.

    Unul singur, nu că ar fi crezut cineva în finalizarea sa. Dar ceea ce face guvernul PSD-UNPR-ALDE de câteva săptămâni încoace nu este decât să promită noi creşteri salariale. Complet haotic, deşi ne ţine lecţii despre legea unică a salarizării. Au protestat medicii, s-a anunţat imediat o ordonanţă prin care să primească un plus de 25% la salarii. Au ameninţat profesorii cu greva, s-a cedat şi în faţa acestora. Vor ieşi în stradă poliţiştii şi li se va promite şi lor ceva. Moral, îi înţeleg: când un grup de 70 de demnitari şi-au majorat peste noapte, prin ordonanţă, indemnizaţiile cu 350%, cum poţi să le spui acestor oameni că pentru ei nu se poate?

    Dar cel mai bun exemplu despre cât de goale sunt cuvintele acestui premier când vorbeşte despre „dezvoltare” este istoria accizei de 7 eurocenţi la litrul de carburant. „Prin această măsură se doreşte o finanţare pe termen lung pentru cofinanţarea proiectelor de autostrăzi”, spunea Victor Ponta, în februarie 2014. La acel moment, PNL, prin Crin Antonescu, a anunţat că susţine această taxă. Cred că este inutil să mai precizez câţi kilometri de autostradă s-au deschis în regimul Ponta. Nu vreau decât să amintesc că unul dintre puţinele tronsoane finalizate, cel care face legătura între Sibiu şi Orăştie, în zona dealului Aciliu, se duce la vale şi, potrivit unui director din CNADNR, toată construcţia ar trebui reluată de la zero, la un cost de 250 de milioane de euro.

    Acest tronson a fost inaugurat în forţă, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, deşi mai mulţi experţi au avertizat că lucrările de consolidare a dealului Aciliu nu sunt finalizate.
    Aceasta este dezvoltarea pe care ne-o promite guvernul Ponta, contra unor împrumuturi costisitoare şi abandonând un tratat cu UE, tratat votat de Parlamentul României, inclusiv de deputatul Victor Ponta.

    Să nu fiu înţeles greşit: România are nevoie de mari proiecte şi, din păcate, ele nu pot fi făcute decât de stat. Dar avem bani europeni pentru autostrăzi, modernizarea căii ferate, extinderea metroului sau ecologizare. Guvernul Ponta a fost însă complet incapabil să-i cheltuiască. La 30 martie, când ofiţerul M.Ap.N., instruit de către SRI, Marius Nica a fost numit ministru al fondurilor europene, rata absorbţiei fondurilor de coeziune era de 48,91%.

    La 31 iulie, ajunsese la 51,26%. Mai puţin de un procent pe lună, în condiţiile în care la 31 decembrie 2015 ar trebui să finalizăm absorbţia acestor bani. Deşi poluarea este una din cele mai grave probleme ale ţării – cu efecte asupra sănătăţii, cu toate costurile care decurg de aici – s-au cheltuit doar 44,37% din sumele alocate proiectelor de mediu. Dacă politicienii erau preocupaţi de mersul economiei, nu doar de micile intrigi de partid, s-ar fi cerut demisia ministrului Nica. În România, subiectul nici măcar nu există pe agenda publică.

    În consecinţă, orice împrumut pe care actualul guvern îl face în numele României înseamnă doar bani pentru sponsorizarea carierei politice a lui Victor Ponta. Dânsul nu înţelege că s-a terminat, propriul partid vrea să scape de el. Într-o ţară normală, având în spate un plagiat care a ajuns în toată presa internaţională, un personaj ca Victor Ponta şi-ar căuta din timp un job la clătităria din Satu Mare.


    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Ambasada SUA recomandă românilor să nu cumpere bilete de avion înainte de a primi paşaportul cu viza

    “Din cauza problemelor tehnice, ne găsim în imposibilitatea de a tipări vize temporare sau de imigrare. Dacă viza v-a fost aprobată, vor fi întârzieri semnificative până când vă vom putea returna paşaportul. Vă recomandăm să NU cumpăraţi bilete de avion sau să plătiţi rezervarea la hotel înainte de a primi paşaportul cu viza. Aceste probleme tehnice afectează toate posturile consulare la nivel global, nu doar România. Lucrăm la rezolvarea acestor probleme”, se arată într-un mesaj postat joi pe site de Secţia Consulară a Ambasadei SUA la Bucureşti.

    Marţi, pe site-ul Ambasadei SUA a fost postat un mesaj referitor la problemele tehnice la nivel global cu care se confruntă Biroul pentru Afaceri Consulare al Departamentului de Stat în procesarea paşapoartelor şi vizelor, indiferent de ţară, categorie de viză sau paşaport.

    “Biroul pentru Afaceri Consulare al Departamentului de Stat se confruntă în prezent cu probleme tehnice la nivel global în procesarea paşapoartelor şi vizelor, indiferent de ţară, categorie de viză sau paşaport. Ne cerem scuze pentru inconvenienţele create şi vă asigurăm că se lucrează asiduu la restabilirea funcţionalitaţii întregului sistem”, se arată într-un anunţ postat, marţi, pe site-ul Ambasadei SUA la Bucureşti.

    Secţia Consulară precizează că, la momentul actual, nu poate tipări vize (de imigrare şi temporare) aprobate după data de 8 iunie 2015.

    “Suplimentar, Ambasadele şi Consulatele SUA nu pot procesa formularele DS-160 completate după data de 9 iunie 2015”, se mai arată în anunţ.

    “Persoanele care au interviuri programate în perioada 14-20 iunie 2015 trebuie să efectueze o reporgramare, dacă au completat formularul DS-160 după data de 9 iunie 2015. Interviurile pot fi reprogramate urmând instrucţiunile de pe acest site. Solicitanţii de viză care au completat formularul DS-160 înainte de 9 iunie 2015 pot susţine interviul deja programat”, precizează Secţia Consulară a Ambasadei SUA.

  • Ambasada SUA: Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare

    ”Nu comentăm cazuri individuale. Legea trebuie să se aplice egal pentru toţi. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare”, transmite Ambasada SUA într-un nou comunicat de presă difuzat marţi seară.

    Ambasada SUA a transmis şi în cursul dimineţii, înaintea începerii şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, că ”orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe”.

    ”Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor. Instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să îşi poată desfăşura activitatea complet independent şi trebuie să se respecte întru totul atât legislaţia românească, cât şi principiul unui proces echitabil”, se preciza în comunicatul de presă transmis marţi dimineaţă de Ambasada SUA.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.

    Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru “proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost “împotrivă”.

    Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.

    După votul din Parlament, mai multe ambasade au reacţionat, arătând ”necesitatea ca instituţiile sistemului judiciar să poată acţiona cu imparţialitate şi în spiritul unei independenţe depline”.

    Ambasada Marii Britanii a transmis că Guvernul britanic recunoaşte importanţa luptei împotriva corupţiei în România şi necesitatea ca instituţiile sistemului judiciar să poată acţiona cu imparţialitate şi în spiritul unei independenţe depline.

    “Acest principiu este de altfel menţionat şi în rapoartele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, documente ce subliniază rolul important al Parlamentului în acest efort conjugat”, se precizează într-un comunicat al Ambasadei Marii Britanii.

    Ambasada Olandei la Bucureşti a arătat, la rândul său, că Olanda crede cu tărie că toţi oamenii sunt egali în faţa legii, apreciind că ”evoluţiile recente din Parlament pun în lumină probleme mai largi legate de atitudinile faţă de justiţie şi corupţie din România”.
     

  • Ambasada SUA: Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari trebuie cercetate pe deplin

    ”Aşa cum am spus anterior, nu comentăm cazuri individuale. Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor. Instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să îşi poată desfăşura activitatea complet independent şi trebuie să se respecte întru totul atât legislaţia românească, cât şi principiul unui proces echitabil”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de către Ambasada SUA.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Ponta, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere.

    Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor este dezbătut marţi,la ora transmiterii acestei ştiri, în şedinţa de plen a Camerei.

     

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • Ambasada SUA, despre ambasadorul pentru România: Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat

    “Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat. Aşteptăm un anunţ oficial”, a precizat, vineri dimineaţa, Ambasada SUA la Bucureşti.

    Reacţia Ambasadei SUA vine după ce presa a vehiculat informaţia că SUA vor numi în curând un ambasador la Bucureşti.

    Mark Gitenstein a declarat, pe 14 decembrie 2014, exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la încheierea mandatului său de ambasador la Bucureşti, că este “foarte descurajat” de faptul că numirea unui nou ambasador în România durează atât de mult, dar a subliniat că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Sunt foarte descurajat de faptul că numirea unui nou ambasador durează atât de mult. România merită un nou ambasador cât de curând posibil”, a declarat pentru MEDIAFAX Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA la Bucureşti.

    Gitenstein a precizat că în cei doi ani de când şi-a încheiat mandatul în România a făcut presiuni pe lângă Administraţia Obama pentru ca aceasta să acţioneze în vederea unei nominalizări.

    “Am vorbit cu oficialii implicaţi în procesul de selecţie şi ştiu că se fac progrese pentru a propune pe cineva. Cred că această întârziere este provocată în special de presiunile cauzate de alte activităţi de aici, de la Washington, şi nimic mai mult”, a afirmat Mark Gitenstein.

    “Odată ce Administraţia va face o nominalizare, SUA vor trimite acest nume preşedintelui român pentru agrement. Dacă preşedintele îşi dă agrementul, Administraţia americană va propune numele pentru confirmare Senatului SUA, un proces care va dura câteva luni. E greu de spus cât de mult va dura”, a spus Gitenstein.

    Fostul ambasador susţine că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Din ce ştiu, cel nominalizat va fi un diplomat de carieră, ceea ce am şi recomandat. Acest lucru ar trebui să faciliteze obţinerea confirmării din partea Senatului”, a precizat el.

    Chestiunea a fost abordată şi în cadrul discuţiilor dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, aflată la Bucureşti pe 14 ianuarie.

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul român a reiterat importanţa numirii unui nou ambasador al SUA la Bucureşti.

  • Ambasada SUA, despre ambasadorul pentru România: Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat

    “Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat. Aşteptăm un anunţ oficial”, a precizat, vineri dimineaţa, Ambasada SUA la Bucureşti.

    Reacţia Ambasadei SUA vine după ce presa a vehiculat informaţia că SUA vor numi în curând un ambasador la Bucureşti.

    Mark Gitenstein a declarat, pe 14 decembrie 2014, exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la încheierea mandatului său de ambasador la Bucureşti, că este “foarte descurajat” de faptul că numirea unui nou ambasador în România durează atât de mult, dar a subliniat că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Sunt foarte descurajat de faptul că numirea unui nou ambasador durează atât de mult. România merită un nou ambasador cât de curând posibil”, a declarat pentru MEDIAFAX Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA la Bucureşti.

    Gitenstein a precizat că în cei doi ani de când şi-a încheiat mandatul în România a făcut presiuni pe lângă Administraţia Obama pentru ca aceasta să acţioneze în vederea unei nominalizări.

    “Am vorbit cu oficialii implicaţi în procesul de selecţie şi ştiu că se fac progrese pentru a propune pe cineva. Cred că această întârziere este provocată în special de presiunile cauzate de alte activităţi de aici, de la Washington, şi nimic mai mult”, a afirmat Mark Gitenstein.

    “Odată ce Administraţia va face o nominalizare, SUA vor trimite acest nume preşedintelui român pentru agrement. Dacă preşedintele îşi dă agrementul, Administraţia americană va propune numele pentru confirmare Senatului SUA, un proces care va dura câteva luni. E greu de spus cât de mult va dura”, a spus Gitenstein.

    Fostul ambasador susţine că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Din ce ştiu, cel nominalizat va fi un diplomat de carieră, ceea ce am şi recomandat. Acest lucru ar trebui să faciliteze obţinerea confirmării din partea Senatului”, a precizat el.

    Chestiunea a fost abordată şi în cadrul discuţiilor dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, aflată la Bucureşti pe 14 ianuarie.

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul român a reiterat importanţa numirii unui nou ambasador al SUA la Bucureşti.

  • Mesajul Ambasadei SUA de 1 Decembrie: România, aliat şi prieten al Americii (VIDEO)

    “În numele preşedintelui Obama, al secretarului de stat Kerry şi al poporului american, daţi-mi voie să vă felicit de ziua Marii Uniri. Acum 96 de ani, românii s-au unit pentru a crea un stat democratic ce garanta egalitatea tuturor naţionalităţilor şi religiilor şi proteja libertatea presei, libertatea de asociere şi libertatea de exprimare. În această zi îi cinstim pe acei lideri vizionari şi îi aplaudăm pe cei care continuă să apere aceste libertăţi fundamentale, să consolideze democraţia şi să celebreze diversitatea din România”, spune Dean Thompson, în mesajul video transmis în limba română.

    Diplomatul american afirmă că SUA sunt “recunoscătoare pentru contribuţiile semnificative ale României la securitatea regională şi mondială”.

    “În calitate de aliaţi NATO, stăm alături în Afganistan, desfăşurăm antrenamente militare comune şi colaborăm la bazele militare din Deveselu şi Mihail Kogălniceanu. Împreună îi protejăm pe cetăţenii noştri de criminalitatea internaţională şi de terorişti prin intermediul cooperării dintre instituţiile noastre de apărare a legii”, precizează Thompson.

    Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti afirmă că este “mândru” să numească România “aliat şi prieten al Statelor Unite”. “La sărbătorirea acestei zile alături de familie şi prieteni, trebuie să ştiţi că aşteptăm cu interes să continuăm parteneriatul strategic mulţi ani de acum înainte. La mulţi ani, România!”