BusinessMagazin

Tag: alzheimer

  • Viviana Grădinaru a revoluţionat lumea ştiinţifică. Românca va primi din partea preşedintelui Barack Obama cea mai înaltă distincţie acordată cercetătorilor sub 40 de ani

    Viviana Gradinaru, românca din Vaslui, care va primi din partea preşedintelui Statelor Unite Barak Obama cea mai înaltă distincţie acordată cercetătorilor sub 40 de ani, a revoluţionat lumea ştiinţifică, informează stirileprotv.ro

    Ea a reusit sa obtina pentru prima dată în istorie transparenţa totală a corpului unui şoarece. Importanţa acestei tehnici inventate este uriaşă. Ea va putea fi aplicată creierului uman, astfel încât specialiştii să obţină o scanare totală a moleculelor. Concret, tehnica va ajuta în cercetarea unor boli precum Parkinson, Alzheimer sau autism.

    Tehnica inventată de doctor Viviana Gradinaru se numeşte “Clarity”. Alături de o echipă de tineri cercetatori, pe care românca noastră o conduce la California Institute of Tehnology, Viviana a injectat in corpul unui şoarece un hidrogel special care a facut ca rinichii, inima, plămânii şi intestinele să devină transparente în 3 zile şi întreg corpul în două săptămâni. Tehnica este considerată o premieră absolută în lume.

    Citiţi mai multe pe www.ştirileprotv.ro

  • CAUZA probabilă a maladiei Alzheimer, descoperită. Un medicament anticancer ar putea preveni boala

    Cercetarea savanţilor americani a fost catalogată ca oferind speranţă pentru descoperirea de noi tratamente contra demenţei,  informează theguardian.com.

    Studiul, realizat de oameni de ştiinţă de la Duke University din Statele Unite ale Americii şi publicat în Journal of Neuroscience, a ajuns la nişte concluzii surprinzătoare, potrivit unuia dintre autorii cercetării, pentru că acestea contrazic teoria actuală referitoare la această maladie.

    Cercetarea sugerează că, în cazul şoarecilor care suferă de Alzheimer, anumite celule ale sistemului imunitar, care de obicei protejează creierul, încep să consume un nutrient important numit arginină.

    Blocând acest proces prin folosirea medicamentului difluorometilornitină (DFMO), pierderile de memorie şi acumularea în creier de proteine cunoscute sub numele de placă au fost prevenite.

    Cercetarea a fost efectuată pe mai mulţi şoareci, în cazul cărora un număr de gene importante a fost modificat pentru a face sistemul imunitar al animalelor cât mai asemănător celui uman.

    “Dacă într-adevăr consumul de arginină este atât de important în procesul de instalare a maladiei, poate putem bloca acest consum şi putem vindeca boala”, a declarat Carol Colton, profesoară de neurologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Duke şi membră a Institutului Duke pentru ştiinţe ale creierului.

    Anterior se credea că creierul eliberează o serie de molecule care “accelerează” sistemul imunitar, afectând aparent creierul, dar acest studiu a descoperit o exprimare mai intensă a unor gene asociate cu suprimarea sistemului imunitar.

    “Este surprinzător, pentru că suprimarea sistemului imunitar nu este un lucru la care experţii în domeniu să se fi gândit că are loc în cazul maladiei Alzheimer”, a spus Matthew Kan, autor al studiului.

    Şoarecii cărora li s-a administrat medicamentul DFMO pentru a bloca arginaza, o enzimă care descompune arginina, au avut rezultate mai bune le testele de memorie la care au fost supuşi ulterior.

    “Toate acestea sugerează că, dacă putem bloca acest proces local de sărăcire în aminoacizi, atunci putem proteja şoarecele, cel puţin, de maladia Alzheimer”, a mai spus Kan.

    “Acest studiu deschide calea către o nouă abordare, total diferită, referitoare la cauza maladiei Alzheimer, oferind noi idei în ceea ce priveşte tratarea”, a spus, la rândul său, Carol Colton.

     

  • Zece alimente care înjumătăţesc riscul de instalare a maladiei Alzheimer

    O nouă dietă creată de specialiştii în sănătatea creierului poate scădea cu peste 50% riscul de a dezvolta maladia Alzheimer, potrivit unui nou studiu. Specialiştii spun că această dietă are efecte benefice chiar şi dacă nu este urmată cu meticulozitate.

    Dieta include trei porţii de cereale integrale consumate zilnic, alături de o salată şi o porţie de legume, ulei de măsline şi un pahar cu vin.

    Potrivit noului studiu, realizat de cercetătorii de la Rush University Medical Centre din Chicago, persoanele care au urmat strict această dietă au prezentat cu 53% mai puţine riscuri de a dezvolta maladia Alzheimer, iar cei care nu au respectat-o în totalitate au prezentat cu 35% mai puţine riscuri de a se îmbolnăvi.

    Lista celor zece alimente care protejează creierul: legume cu frunze verzi, alte legume, nuci, fructe de pădure, leguminoase (fasole, năut etc.), cereale integrale, peşte, pui, ulei de măsline, vin.

    De asemenea, topul alimentelor care afectează sănătatea creierului este format din carne roşie, unt şi margarină, brânză, produse de patiserie şi dulciuri, alimente prăjite şi de tip fast-food.

    Gustările ar trebui să se bazeze pe nuci şi seminţe, leguminoasele ar trebui servite o dată la două zile, carnea de pui şi fructele de pădure – de cel puţin două ori pe săptămână, iar peştele – cel puţin o dată pe săptămână.

    Untul şi margarina nu ar trebui să depăşească o lingură pe zi, brânza, produsele de patiserie, dulciurile, carnea roşie şi alimentele prăjite/ fast-food – mai puţin de o dată pe săptămână.

    Studiul a fost finanţat de National Institute on Aging din SUA.

  • STUDIU: Amintirile pierdute pot fi recuperate

    Potrivit autorilor acestui studiu, care a fost realizat pe melci, noua descoperire reprezintă o rază de speranţă pentru pacienţii diagnosticaţi cu maladia Alzheimer într-un stadiu incipient, informează dailymail.co.uk.

    Cercetarea a evidenţiat, de asemenea, felul în care amintirile vechi sunt stocate în creier şi a infirmat cu această ocazie o mai veche teorie populară.

    Timp de decenii, cei mai mulţi dintre experţii în ştiinţe neuronale au crezut că amintirile sunt depozitate în sinapse – conexiunile dintre celulele creierului, denumite neuroni -, iar acestea sunt distruse de maladia Alzheimer.

    “Memoria pe termen lung nu este depozitată în sinapse”, a declarat David Glanzman, autorul studiului, profesor de biologie integrată, fiziologie şi neurobiologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).

    “Aceasta pare o idee radicală, însă noile descoperiri indică această direcţie. Sistemul nervos pare să fie capabil să regenereze conexiunile sinaptice pierdute. Dacă poţi să restaurezi conexiunile sinaptice, memoria îţi va reveni. Nu va fi uşor, dar eu cred că acest lucru este posibil”, a adăugat savantul american.

    Profesorul Glanzman consideră că studiul său are semnificaţii importante pentru persoanele care suferă de Alzheimer.

    Deşi boala este cunoscută pentru faptul că distruge sinapsele din creier, acest lucru nu înseamnă că amintirile sunt distruse.

    “Atât timp cât neuronii sunt încă vii, memoria va rămâne acolo, iar acest fapt înseamnă că oamenii vor putea să recupereze unele dintre amintirile pierdute, dacă se află în primele stadii ale maladiei Alzheimer”, a adăugat cercetătorul american.

    În stadiile avansate ale bolii, neuronii mor, iar acest fapt înseamnă cel mai probabil că amintirile nu vor mai putea să fie recuperate.

    Cercetătorii coordonaţi de profesorul Glanzman au realizat acest studiu pe o specie marină de melci, denumită Aplysia, pentru a analiza procesele de învăţare şi de memorare ale acestor vieţuitoare.

    Melcii marini din specia Aplysia prezintă o reacţie defensivă pentru a-şi proteja branhiile de o potenţială vătămare, iar oamenii de ştiinţă au fost interesaţi de reflexul de retragere şi de neuronii senzitivi şi motorii care produc acest reflex.

    Ei au îmbunătăţit reflexul de retrage al melcului prin aplicarea mai multor şocuri electrice de intensitate slabă în coada animalului marin.

    Îmbunătăţirea a durat mai multe zile, după administrarea unei serii de şocuri electrice, fapt care indică existenţa unei memorii pe termen lung în cazul acestor vieţuitoare.

    Profesorul Glanzman consideră că electroşocurile au determinat eliberarea unui hormon, serotonină, în sistemul nervos central al melcilor.

    După ce le-a fost ştearsă memoria, cercetătorii au repetat experimentul pe acei melci şi le-au aplicat apoi un număr mic de şocuri electrice la nivelul cozii. Spre surprinderea lor, amintirile acestora, pe care savanţii le credeau complet şterse, au reapărut.

    Acest fapt înseamnă că acele conexiuni sinaptice care fuseseră pierdute au fost recuperate.

    “Fenomenul sugerează că memoria nu se află în sinapse, ci în altă parte. Noi credem că se află în nuclee de neuroni. Însă nu am dovedit deocamdată acest lucru”, a precizat profesorul american.

    Studiul a apărut în eLife, o prestigioasă publicaţie ştiinţifică online care poate fi consultată gratuit de utilizatorii din lumea întreagă.

  • Persoanele infectate cu virusul Herpes simplex de tip 1 au un risc dublu de a suferi de Alzheimer

    Infecţia cu virusul Herpex simplex de tip 1, care cauzează leziuni în zona gurii, mai ales pe buze, este foarte comună, circa 90% dintre adulţi fiind purtători. Odată ajuns în corp, virusul rămâne în organism pe înteaga durată a vieţii şi se poate reactiva din când în când, cauzând leziuni şi băşicuţe cu lichid mai ales la colţul gurii.

    Dintre purtătorii virusului, doar circa un sfert vor experimenta, de-a lungul vieţii, leziuni dese provocate de reactivarea virusului.

    Potrivit cercetătorilor, virusul ar putea creşte riscul de a suferi de Alzheimer din cauză că bătrânii au un sistem imunitar slăbit, care crează oportunităţi pentru ca virusul să ajungă la creier.

    Odată ajuns în creier, virusul poate declanşa procesul care în cele din urmă duce la apariţia bolii Alzheimer: formarea de plăci care duc la întreruperea conexiunilor neuronale şi, în cele din urmă, la moartea celulelor nervoase. Acest proces provoacă pierderi de memorie şi o micşorare a capacităţii intelectuale, simptome caracteristice bolii Alzheimer.

    Cercetări anterioare au arătat că oamenii care nu se îmbolnăvesc de Alzheimer produc mai puţin dintr-o substanţă care formează plăcile senile sau organismul lor este mai bine pregătit pentru a curăţa această substanţă de pe suprafaţa celulelor.

    “Studiul nostru arată în mod clar că există o legătură între infecţia cu Herpes simplex de tip 1 şi riscul de Alzheimer, ceea ce înseamnă, pentru noi, apariţia de noi oportunităţi pentru dezvoltarea unui tratament care să stopeze boala. Ce este foarte interesant legat de această ipoteză este că în prezent acest virus poate fi combătut cu medicamente antivirale”, a spus Hugo Lövheim, de la Universitatea Umea din Suedia, care susţine că este posibil ca în câţiva ani s-ar putea începe tratarea pacienţilor pentru a preveni instalarea maladiei Alzheimer.

    Studiul a fost realizat pe 3.432 de participanţi a căror stare de sănătate a fost urmărită timp de 11 ani şi trei luni, în medie. Savanţii au descoperit că reactivarea virusului dublează riscul de Alzheimer.

  • Un nou test de sânge poate depista dacă o persoană va avea Alzheimer

    Studiile au început cu recoltarea de sânge de la 525 de voluntari sănătoşi, cu vârste de peste 70 de ani. Trei ani mai târziu, oamenii de ştiinţă au comparat un grup de 53 de voluntari care dezvoltaseră simptomele bolii Alzheimer cu un alt grup de 53 de voluntari sănătoşi. În urma acestei analize, cercetătorii au descoperit zece markere aflate în celulele bolnave, relatează Businessinsider.com.

    Testul este o premieră absolută, fiind primul care poate să “prezică” dacă boala se va instala în organismul pacientului.  “Acest test oferă posibilitatea de a identifica persoanele cu risc crescut de Alzheimer şi poate schimba modul în care pacienţii, familiile acestora şi doctori vor gândi strategia de combatere a bolii”, a declarat Howard Federoff, profesor de neurologie în cadrul Universităţii Georgetown din Washington.

    Omul de ştiinţă a menţionat că medicamentele produse până în prezent, destinate bolnavilor de Alzheimei, au eşuat deoarece condiţia pacientului era identificată prea târziu.