BusinessMagazin

Tag: Alro

  • 79 milioane de lei profit net pentru Alro în primele nouă luni din 2012

    “Rezultatele financiare pentru primele nouă luni au fost afectate de deteriorarea pieţei internaţionale a aluminiului, ceea ce a condus la scăderea comenzilor şi a preţurilor”, a declarat Marian Năstase, vice preşedinte al consiliului de administraţie al Alro. “În acest context dificil, Alro şi-a implementat, în continuare, strategia pe termen lung, axându-se pe produsele cu valoare adăugată mare şi adaptându-şi producţia la situaţia actuală a pieţei. De asemenea, am continuat programul de investiţii, pentru a îmbunătăţi portofoliul de produse şi calitatea acestora.”

    Preţul aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (LME) a debutat anul acesta în scădere, ajungând la la 1.800 USD/tonă, în comparaţie cu minima de 2.200 USD/tonă, din aceeaşi perioadă din 2011. În primele nouă luni ale lui 2012, preţul maxim pe tona de aluminiu la Bursa Metalelor de la Londra a fost cu 500 de dolari mai mic în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2011.
    Rezultatele financiare ale companiei au fost afectate şi de scăderea cantităţii de electricitate livrată de principalul furnizor. Ca urmare, pentru o perioadă din prima jumatate a anului 2012, Alro a cumpărat o cantitate semnificativă de energie de pe PZU şi de pe Piaţa de Echilibrare, ceea ce implică, în general, costuri mai mari.

    De asemenea, Alro s-a confruntat cu declararea insolvenţei din partea principalului său furnizor de energie, Hidroelectrica. în acest context cele două părţi au negociat clauzele contractuale şi au ajuns la un acord pentru 3 TWh/an de energie verde, până în 2018, utilizând o nouă formulă de preţ.În primele nouă luni ale lui 2012, Alro a continuat programul de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi gamei de produse, crescând competitivitatea combinatului. Compania a avut un buget de 17,2 milioane de lei pentru investiţii, în primele nouă luni ale acestui an.

    În ciuda contextului economic dificil, Compania şi-a păstrat numărul de angajaţi, la 2.513, în primele nouă luni din 2012, în comparaţie cu 2.510, în perioada similară din 2011.
    Principalele pieţe de desfacere pentru produsele Alro sunt Uniunea Europeană (Ungaria, Polonia, Grecia, Germania şi România). Compania are exporturi în Statele Unite şi Asia. Combinatul este certificat cu ISO 9001 pentru managementul calităţii şi are certificatele NADCAP şi EN 9100 pentru unităţile de producţie pentru industria aerospaţială, produsele sale respectând standardele de calitate pentru aluminiul primar ale Bursei de Metale din Londra (London Metals Exchange – LME), cât şi standardele internaţionale pentru produsele laminate plate.

  • Alro asteapta (probabil) toamna ca sa revina la Bursa

    Anticiparea unei reticente mai mari fata de risc a
    investitorilor, inevitabila intr-un context international marcat de
    criza greceasca, i-a facut insa pe proprietarii rusi ai
    producatorului de aluminiu Alro sa amane oferta, “probabil” pentru
    toamna. Compania Vimetco, care detine pachetul majoritar al Alro,
    avea in plan sa vanda un pachet de 20,96% din actiunile
    combinatului din Slatina.

    “Oferta publica secundara a Alro va fi lansata cel mai devreme
    in ultimul trimestru al anului, depinzand de succesul ofertei
    Petrom, programata pentru iulie. Perceptia in general a
    investitorilor fata de viitoarele lansari la BVB va fi influentata
    de rezultatele ofertei Petrom, in valoare de cel putin 500 de
    milioane de euro”, a comentat Mihai Caruntu, analist al BCR.

  • Franklin Templeton: Bursa din Romania este “ridicol de subreprezentata”

    Polonia si Cehia sunt exemple pozitive pentru procese de
    privatizare prin bursa care au initiat un “ciclu favorabil” in
    economie, a afirmat Smart pentru publicatia Investments &
    Pensions Europe (IPE).

    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv al Franklin Templeton
    Investment Management si manager al activelor de 4 miliarde de euro
    ale Fondului Proprietatea, spune ca este optimist in privinta
    viitorului: “Noi promovam privatizarea companiilor de stat din
    portofoliul Fondului, intrucat stim ca succesul viitor al Fondului
    Proprietatea este foarte strans legat de cel al bursei de
    valori”.

    In viitorul apropiat sunt de asteptat cateva evenimente importante
    la bursa, intre care oferta publica secundara a Petrom, la
    sfarsitul lui iulie, prin care compania isi propune sa atraga 500
    de milioane de euro. Cel mai mare producator de aluminiu din
    Romania, Alro, are programata o oferta secundara estimata la 200
    milioane de euro in cursul lunii iunie. La randul lor,
    Transelectrica si Transgaz mizeaza pe 100 de milioane
    fiecare.

    “Oferte de asemenea dimenisiuni nu au avut loc pana acum. Daca vor
    fi de succes, vor urma si altele la care vor participa si mai multi
    investitori”, a declarat Konieczny.

    Recent, Mircea Oancea, seful Comisiei de Supraveghere a
    Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – organizatia care
    supraveheaza sistemul de pensii – a criticat faptul ca investitorii
    institutionali au prea putine oportunitati de a investi in Romania.
    “Declaratia a fost corecta, intrucat o tara ca Romania, la nivelul
    prezent de dezvoltare ar trebui sa aiba o piata bursiera mult mai
    mare”, considera Konieczny.

    El a adaugat ca Fondul Proprietatea isi propune sa fie un principal
    factor in stabilirea standardelor de guvernanta corporativa,
    raportare si transparenta, dar si in redresarea
    disfunctionalitatilor pietei.

    Fondul Proprietatea are investitii in proportie de 95% in Romania
    si asigura in jur de 50% din rulajul zilnic al bursei.
    Capitalizarea bursiera totala a Bursei de Valori Bucuresti era in
    jur de 111,7 miliarde de lei (27,3 miliarde de euro) la mijlocul
    lui iunie.

  • Alro: Exista un roman care detine o mina de diamante in Sierra Leone

    Sierra Leone este un stat din vestul Africii recunoscut pentru
    resursele de diamante, oxid de titan si bauxita.
    “Pentru informatiile dumneavostra exista o mina de diamante in
    Sierra Leone detinuta de un roman. Nu stiu cine este proprietarul,
    mi-au spus si mie colegii de acolo care au aflat de la localnicii
    din zona. Mina de diamante este situata la 30 km de noi, dar
    accesul este foarte greu pentru ca trebuie sa treci printr-o zona
    muntoasa si prin jungla”, a declarat Gheorghe Dobra, directorul
    general al Alro Slatina.

    Cititit mai multe pe www.zf.ro

  • DIICOT cere CNA obligarea postului Realitatea la rectificarea informatiilor privind cazul ALRO

    “Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
    Organizata si Terorism solicita in mod public Consiliului National
    al Audiovizualului obligarea postului Realitatea TV la rectificarea
    informatiilor nereale difuzate in cadrul unui program de
    televiziune”, se arata intr-un comunicat de luni al DIICOT,
    precizand ca aceasta televiziune “nu a solicitat informatii sau un
    punct de vedere cu privire la aspectele supuse dezbaterii in cadrul
    emisiunii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Merita sa va refinantati? Calculele facute de Evenimentul
    zilei     arata ca un credit luat in prezent care sa-l acopere pe
    cel contractat in urma cu trei ani va aduce o rata lunara mai redusa cu 10 euro. De ce
    politistul din Chicago e altfel decat cel din Romania: daca
    politistii romani abia au bani de benzina, doar departamentul
    antidrog din Chicago are un buget anual de 5,4 milioane de
    dolari.

    Vanzarile produselor de lux au scazut cu 25% in primul
    trimestru, ca urmare a crizei economice, dar si pentru ca Romania
    este mai scumpa decat destinatiile celebre de shopping ale lumii,
    considera Adevarul. BERD a aprobat un imprumut pentru Alro
    Slatina de pana la 180 de milioane de dolari pentru refinantarea
    celei mai mari parti a datoriilor companiei.

    Bancile locale percep unele dintre cele mai mari comisioane din
    Europa pentru retragerile de numerar de la bancomat, insa clientii
    romani nu sunt instiintati direct cu privire la comisionul de
    retragere, scrie Romania Libera. Aflat la Mamaia, comisarul
    european pentru politica regio­nala, Johannes Hahn, anunta o
    finantare de 100 mld. euro destinata strategiei UE pentru regiunea Dunarii.

    Restaurantele de tip familial sau cele de tip pensiune vor putea
    lua, incepand din iulie, fonduri europene nerambursabile, anunta
    Gandul. Conform aceluiasi ziar, Protectia Consumatorilor se
    teme de lobbyul bancherilor in Parlament: ordonanta de
    urgenta privind contractele de credit ar putea fi modificata de
    deputati si de senatori, in urma presiunilor exercitate de
    banci.

    Ovidiu Tender vrea sa lanseze o oferta publica
    de obligatiuni la bursa si cauta finantare europeana pentru fabrica
    Vulcan, anunta Ziarul Financiar. Deocamdata, la bursa nu se
    prevede nici o crestere notabila de volume sau de preturi, fiindca
    investitorii asteapta sa vada ce se intampla cu motiunea de cenzura
    introdusa contra Guvernului.

  • Fara cere pentru industrie

    Doua miliarde de euro vor reprezenta anul acesta exporturile de
    masini Dacia, evolutia fabricii de la Pitesti fiind, probabil,
    singurul element pozitiv dintr-o industrie puternic afectata de
    scaderea comenzilor din Europa de Vest, principalul partener de
    export.

    Siderurgia, componentele auto, textilele – aproape toate
    domeniile cu pondere importanta in Produsul Intern Brut (PIB) au
    fost lovite in plin, iar companii care pana acum inregistrau anual
    profituri de zeci de milioane de euro sau chiar mai mult s-au vazut
    nevoite sa disponibilizeze angajati sau chiar sa isi puna problema
    renuntarii la o parte din activele din Romania.

    Cel mai bun exemplu este ArcelorMittal Galati, pentru care 2009
    a fost cel mai prost an de la privatizarea combinatului in 2000. In
    anii trecuti, cand se afla printre cele mai mari cinci afaceri din
    Romania, Sidex sustinea 2% din PIB-ul Romaniei, iar in 2009 si-a
    redus afacerile cu o medie de 50%. Prima parte a anului a fost cea
    mai nefavorabila pentru companie – productia s-a redus cu 60%, au
    fost inchise bateriile de cocsificare, angajatii au intrat, prin
    rotatie, in somaj tehnic sau concedii fara plata, iar pierderile au
    atins 500 de milioane de euro.

    Si celelalte afaceri ale Mittal in Romania au avut de suferit:
    combinatul de la Hunedoara a inchis jumatate din capacitatea de
    productie, iar la Roman lipsa comenzilor si stocurile crescute au
    determinat oprirea productiei si intrarea tuturor angajatilor in
    somaj tehnic pentru trei luni. Si afacerile Alro, un alt nume
    relevant in industria romaneasca, au inceput sa scada din
    primavara, iar din vara si pana la sfarsitul anului combinatul a
    lucrat la 75% din capacitate.

    In ansamblu, productia industriala a scazut cu aproape 8% in
    primele zece luni ale anului, potrivit datelor Institutului
    National de Statistica, cele mai afectate fiind industria
    extractiva si cea prelucratoare. Asa cum era de asteptat, s-au
    inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri, de la cele de
    folosinta indelungata (cel mai afectat segment) pana la cele de uz
    curent si cele de capital.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Cei care ne vand aerul

    Valentin Ghius nu a mai mers in vacanta de aproape patru ani. Nu
    e vina nimanui, ci poate doar a lui insusi pentru ca nu a mers la
    mare in vacantele din facultate, ci a preferat sa mearga la diverse
    seminarii sau internshipuri. Nu numai pentru a castiga experienta,
    cat mai ales pentru a incerca sa se orienteze in vederea viitoarei
    cariere. Nu stia exact ce i-ar placea sa faca – studia finante si
    administrarea afacerilor la Universitatea Romano-Americana si il
    atragea bursa, cand l-a vazut si l-a ascultat pe Al Gore tinand o
    prelegere despre problemele mediului. Se afla la Boston, in cadrul
    unei conferinte despre schimbarile climatice; a ajuns acolo
    deoarece interesul pentru problemele mediului i se starnise deja
    din al doilea an de facultate, cand a mers la o bursa in Finlanda
    si a locuit foarte aproape de cercul polar, vazand de aproape
    topirea ghetarilor si modul in care industrializarea afecteaza
    mediul.

    L-a impresionat Al Gore, dar nu avea nicio idee clara despre cum
    ar putea combina pasiunea pentru mediu cu pasiunea pentru finante
    si bursa pana la inceputul anului 2008, cand i-a cunoscut la
    Bratislava pe reprezentantii Pravda Capital, care l-au angajat
    pentru a deschide piata tranzactiilor cu certificate de carbon din
    Romania – tara in care tocmai intrasera primele astfel de
    certificate. Pravda Capital detine o companie specializata in
    tranzactionarea certificatelor de carbon, Carbon Warehouse, care
    controleaza – conform propriilor estimari – o cota de piata de 50%
    din tranzactiile pe piata spot din Europa Centrala si de Est.
    Compania are patru manageri de tara – cate unul si de obicei
    localnic din Romania, Slovacia, Cehia, Polonia, dar si un al
    cincilea care se ocupa de tranzactiile din alte piete.

    Romania a intrat pentru prima data in discutia pentru alocarea
    certificatelor de carbon in 2005, odata cu schema EU25 – lansata
    pentru tarile care aderau la UE in 2007. Creditele de carbon
    alocate pentru perioada 2005-2007 nu au putut fi vandute, iar
    Romania a primit primele credite transferabile in 2008. “Numarul
    total de certificate alocate companiilor din Romania a fost de
    349.671.593 de certificate, reprezentand aproximativ 69.934.319
    certificate anual in perioada 2008-2012”, dupa cum arata datele
    Ministerului Mediului. Certificatele sunt alocate companiilor in
    mod gratuit pana in 2012, dupa care acestea vor trebui cumparate de
    pe piata. Companiile care doresc sa vanda certficatele in surplus
    pot fie sa apeleze la serviciile unui broker de la o companie
    specializata in domeniu, fie se poate inregistra pe bursa Bluenext
    de la Paris (membru al NYSE).

    Intrarea Romaniei pe aceasta piata in 2008 a picat intr-un
    moment destul de dificil: in 2006, pretul certificatelor crescuse
    foarte mult pe bursa, pana la 35 de euro (fata de 25, media
    ultimului an), iar mai multe voci din pietele europene au inceput
    sa vorbeasca despre o crestere continua a pretului, care ar putea
    ajunge si la 75 de euro in mai putin de un an. Atunci a devenit mai
    cunoscut Carbon Warehouse, spune Valentin Ghius, deoarece compania
    a facut o analiza si a aratat ca nu se intrevad schimbari climatice
    sau alte cauze pentru cresterea abrupta si rapida a pretului si a
    estimat ca, dimpotriva, pretul va scadea pana la 15 euro sau chiar
    va tinde spre zero.

  • Profit de sase ori mai mic la Alro

    Veniturile companiei au coborat cu 32,5%, la 780 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au diminuat cu 17,5%, la 744,7 milioane lei. Cifra de afaceri a producatorului a scazut cu 28% la 999,5 milioane lei.

  • Profit de opt cifre pentru Alro

    Alro SA (BVB:ALR) a inregistrat, anul trecut, un profit net preliminat de 244 milioane RON (aproximativ 97 de milioane USD) si o cifra de afaceri de 1,968 miliarde RON (781,3 milioane USD), in conformitate cu Standardele Românesti de Contabilitate, dupa cum arata un comunicat al companiei. Compania a realizat o productie totala de aluminiu primar de peste 288.000 de tone, care a beneficiat de o cerere importanta pe pietele internationale in primul semestru al lui 2008; cererea mare s-a reflectat si in cotatii ridicate, pâna la preturi record de 3.200 USD/tona. In aceeasi perioada, preturile la materii prime au crescut, la rândul lor, semnificativ. In ultima parte a anului trecut, cotatia aluminiului a cunoscut o scadere dramatica, cu pâna la 56%.

    Desi pretul materiilor prime a inceput si el sa scada, efectele se resimt in rezultatele financiare dupa 3-6 luni, arata comunicatul Alro. Din cauza deteriorarii conditiilor de pe piata internationala, Alro a implementat un plan de reducere a costurilor, concentrându-se strict pe activitatile si serviciile de baza, pe activele esentiale si pe asigurarea unui nivel optim de calitate, precum si pe reducerea timpului de livrare. De asemenea, compania a diminuat numarul de angajati. La finele lui 2008, la Alro lucrau 3.392 de persoane, cu 936 mai putine decât la sfârsitul lui 2007. Comunicatul Alro arata ca investitiile din aceasta perioada au fost de aproximativ 50 de milioane de dolari, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de productie, precum si in proiecte de protectie a mediului. 

    Planul Alro este de a continua programul de scadere a costurilor si in acest an, printr-o reducere totala a productiei cu 65.000 de tone. Se evalueaza, de asemenea, o noua diminuare a numarului de angajati. Alro ia masuri de reducere a costurilor cu materia prima si renegociaza o parte din contractele cu furnizorii.  Totodata, Alro isi consolideaza divizia de vânzari, numindu-l pe William Berger ca nou director de vânzari. Berger are peste 20 de ani de experienta in industria aluminiului, fiind coordonatorul grupului de implementare la nivel global a managementului relatiilor cu clientii la Alcan Business Group „Engineered Products” si managing director al Pechiney Handelsges.m.b.H., in Austria si Europa de Est, respectiv Alcan International Network Ges.m.b.H Austria.