De-a lungul anilor, Business Magazin a scris mii de articole despre oameni care aveau sau promiteau cariere excepţionale, atât în paginile revistei, cât şi în cele ale cataloagelor. Mulţi dintre ei şi-au continuat traiectoria ascendentă şi au confirmat fie la nivel naţional, fie internaţional că pariul nostru a fost corect.
Este imposibil să amintim de toţi, aşa că vom alege câteva poveşti.
CĂLIN DRĂGAN este representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată din fuziunea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei. Într-un articol publicat pe 30 septembrie 2016, Bloomberg scria cum „Coca-Cola West Co. a agreat să cumpere Coca-Cola East Japan Co.
Într-un swap de acţiuni cu valoarea de circa 270 de de miliarde de yeni – aproximativ 2,7 miliarde de dolari – pentru a îmbunătăţi eficienţa în competiţia pe piaţa de sucuri a ţării“. Valoarea este mai mare decât întreaga piaţă de sucuri din România, estimată la circa 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume, aşa cum puncta Business Magazin la numirea sa, în urmă cu doi ani. El s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ţinut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Mai mult, a condus organizaţia în perioade de creştere economică, dar şi în criză, iar pentru rezultatele obţinute a primit o funcţie de conducere în Japonia în urmă cu cinci ani; de atunci a fost promovat de trei ori. Într-un material de copertă din 2012, Călin Drăgan povestea despre aventura sa în mediul de afaceri japonez că a fost o provocare nu doar din punctul de vedere al businessului, ci şi al resurselor umane. Dacă până la momentul ajungerii sale în Japonia a reuşit să se bazeze „cu succes pe intuiţie şi puncte comune evidente“, nefiind foarte greu de găsit un numitor comun între italieni, spanioli, greci şi români, „cu japonezii a fost complet diferit“. Mai ales că tot ce ştia despre ei era doar din auzite, iar până în 2011 nu a avut niciun contact direct cu Ţara Soarelui-Răsare. Au trecut peste 20 de ani de când managerul a început să lucreze în sistemul Coca-Cola. Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, îşi aminteşte Călin Drăgan, ţara abia intrase în era postcomunistă, „nici nu visam pe-atunci pe unde mă va duce viaţa“. Nu trecuse mult timp de când preluase conducerea depozitului Coca-Cola din Timişoara şi brusc şi-a dat seama că trebuie să vorbească limba engleză, pe care la acea vreme nu o ştia – „de vorbit aş fi vorbit eu, dar problema era că nu ştiam o boabă din limba lui Shakespeare“, spune Drăgan, care acum îşi începe ziua de lucru cu un meditator de japoneză.
Business Magazin l-a prezentat în 2005 pe GEORGE HABER, cel care a construit de la zero trei companii de succes. Prima afacere a lui George Haber, a fost, potrivit articolului de copertă din Business Magazin, o discotecă improvizată în Oradea anilor ’70 – acum este un nume „de casă“ în Silicon Valley. Acolo, Haber a construit companii, le-a vândut, a ratat o afacere cu Bill Gates şi o listare la bursă. Printre companiile ale cărei baze le-a pus se numără şi CompCore Multimedia, care a dezvoltat tehnologia rulării de filme pe computer şi care a evoluat în aşa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este „Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut“, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimată la o sută de milioane de dolari, care i-a adus reputaţia de cel mai bogat român din Silicon Valley şi, probabil, din întreaga Americă. În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator şi preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, conduce din 2007 instituţia cu active de circa 15 miliarde de lei şi este o prezenţă constantă în topul primelor zece bănci din sistem. În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia bancherilor tineri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani. Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui; nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.
