Preşedintele Klaus Iohannis a organizat la Palatul Cotroceni o recepţie cu ocazia Zilei Europei, la care a invitat oficiali din Parlament, Guvern, dar şi aleşi locali. La eveniment au participat liderul PSD Liviu Dragnea, dar şi premierul Viorica Dăncilă.
“Nu cred că a existat dupa Revolutie atâta prostie în guvern. Cum să pui premier profesoară de lucru manual, ministrul de Interne-măcar o punea pe cealaltă că aia a fost secretară la şcoala din Videle, ministrul Economiei să te uiţi ce diferenţă are între scoală si facultate, i se spunea Debilul, asta era porecla lui, să îl pui la Econmie, este ceva de noaptea minţii.
Dragnea este paranoic, nu suportă decât oameni mai proşti decaâ el. Dacă îi spune unul la ureche ca Fifor vrea să îi ia locul, îl execută instant. A distrus orice logica de numire. Nu mai conează criteriile de competenţă, cât de prost să fii, dacă asculţi poruncile lui Dragnea, eşti bun pentru orice poziţie în România. Să nu ne mirăm, dacă o fie, Doamne fereste, să desemneze comisarul european, o desemnează pe Dăncilă.
Oricum au trimis-o la Parlamentul European, unde nu a deschis gura că nu a avut cine sa îi scrie textele, acum vedem ca are cine, dar nu ştie să le citească (…) Acest guvern e condus de Dragnea, Vâlcov, Sheidehh, Stănescu”, a declarat Ludovic Orban, la Tulcea.
Liderul PNL a criticat şi ultima intervenţie televizată a premierului
“Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii – precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială”, se arată în sesizarea preşedintelui.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Probabil dacă parlamentarii români s-ar trezi peste noapte în Suedia, de exemplu, probabil ar considera că trăiesc un adevărat coşmar. Ţara nordică nu oferă bani suplimentari pentru chirie, asistenţi personali sau maşină cu şofer, iar deputaţii de acolo nu beneficiază nici de imunitate. În schimb, ei trebuie să îşi declare toate cheltuielile, iar informaţiile pot fi accesate de orice cetăţean.
O poveste de la mijlocul anilor ’80 exemplifică cel mai bine cum funcţionează modelul suedez. După moartea premierului ţării, văduva acestuia s-a prezentat la birouri cu o cutie plină cu pixuri marcate cu cuvintele “Proprietatea Trezoreriei”. Pentru că acestea nu mai aveau cum să fie folosite de soţul ei, femeia a considerat corect să le restituie.
Venind spre vremurile actuale, aflăm că sistemul nu s-a schimbat deloc. Corupţia şi folosirea incorectă a fondurilor publice sunt extrem de rare, iar privilegiile politicienilor, puţine.
Miniştrii folosesc şoferul şi secretara instituţiei pe care o reprezintă, nu au personal alocat lor în mod special. Doar premierul suedez are dreptul la o locuinţă de serviciu. Parlamentarii care locuiesc la peste 50 de kilometri pot închiria o proprietate a statului de până în 40 de metri pătraţi şi care costă până la 900 de euro. Ei nu primesc bani pentru secretare sau consilieri şi nici sume suplimentare pentru deplasări. Beneficiază doar de transport public gratuit.
“Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd niciun motiv ca banii contribuabililor să fie folosiţi pentru a le asigura o viaţă de lux”, spune un plătitor de taxe suedez.
În total, un parlamentar suedez costă contribuabilii doar o sumă de două ori mai mare decât salariul mediu pe economie. În România, sumele totale cheltuite pentru un ales al poporului se ridică la 19 salarii medii pe economie.
Contribuabilii suedezi pot supraveghea personal activităţile şi cheltuielile aleşilor. Centrul documentelor oficiale ale guvernului pune la dispoziţia oricărui cetăţean mailuri oficiale, declaraţiile de avere şi chiar informaţii despre licitaţiile publice. Detaliile merg până acolo încât se poate găsi chitanţa de la masa de prânz a premierului cu preşedintele Băncii Centrale, document care arată ce au mâncat sau au băut cei doi, scrie realitatea.net
„S-a spus că nu trebuie să existe un război pentru că percepţia publică a fost că există un război între Parlament şi sistemul judiciar. În luările de cuvânt ale mele şi ale colegilor mei s-a precizat foarte clar că atât timp cât cele mai importante modificări la cele trei legi (ale justiţiei-n.r.) au venit fie din partea CSM, fie din partea asociaţiilor profesionale, nu ne dorim în niciun caz un război între Parlament şi sistemul judiciar”, a declarat deputatul PSD Florin Iordache, solicitat să comenteze afirmaţia pe care oficialul european a făcut-o în cadrul întâlnirii, potrivit căreia nu trebuie să existe un război între Parlament şi sistemul judiciar.
Florin Iordache a afirmat că prin modificările aduse legilor justiţiei s-au creat premisele pentru „o independenţă reală a sistemului judiciar”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pacientul poate oferi donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu repectarea legii”, potrivit proiectului de lege depus la Senat, care modifică articolul nr. 34 din Legea drepturilor pacienţilor nr. 46/2003.
Donaţiile făcute de pacienţi vor fi incluse în situaţia privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, care se afişează luna pe pagina de web creată în acest scop de Ministerul Sănătăţii, prin grija ordonatorilor de credite ai unităţilor sanitare, potrivit iniţiativei legislative.
Deşi conform actualului articol 34 din Legea drepturilor pacientului, acesta poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii, ÎCCJ a statuat că „fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege”, urmând a fi angajată răspunderea penală a acestuia, susţin iniţiatorii, în expunerea de motive a actului normativ, semnată de deputatul USR Matei Adrian Dobrovie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Poate aţi observat că e un lucru de care nu mă plâng niciodată: politicienii. Toată lumea se plânge de politicieni, toată lumea spune că nu sunt buni de nimic. Păi de unde credeţi că vin politicienii? Nu cad din cer, nu ajung aici dintr-o realitate paralelă; vin din părinţi americani, din şcoli americane, din biserici americane şi sunt aleşi de americanii de rând. Asta e tot ce putem face, asta avem de oferit. Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.
Dacă spunem că e doar vina politicienilor, unde sunt atunci ceilalţi cetăţeni cinstiţi, gata să intervină şi să salveze ţara? Nu avem aşa ceva. Toţi sunt la mall, ridicând cardul dintr-un portofel scump ca să cumpere tenişi cu luminiţe. Aşa că am găsit cea mai bună soluţie: nu mă mai duc la vot.
Lumea spune că cei care nu votează nu au dreptul să se plângă, dar eu nu sunt de acord. Eu cred că e exact pe dos. Dacă tu ai mers la vot şi ai ales nişte incompetenţi, care nu sunt în stare să facă nimic, nu mai ai drepul să zici nimic. Eu, în schimb, am tot dreptul să fiu nervos, pentru că am stat acasă.
În 1831, studenţii de la universitatea Yale, inclusiv tatăl fostului preşedinte american William Howard Taft, au înfiinţat una dintre cele mai faimoase societăţi secrete din America, conform Business Insider.
De atunci, grupul a ajuns să stârnească publicului atât fascinaţie, cât şi repulsie faţă de elită. În fiecare an 15 tineri sunt aleşi să fie membri ai socităţii secrete, pe viaţă.
Sediul societăţii secrete se află într-o clădire fără geamuri de pe Strada High, nr. 64, din New Haven, Connecticut, şi este denumită în cercul lor restrâns: „Mormântul ”.
Vedeţi AICI Cea mai controversată societate secretă din lume. Membrii sunt aleşi pe viaţă