La rândul său, preşedintele ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.
Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.
Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.
Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.
Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.