BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Cioloş anunţă că PLUS îl susţine în continuare pe Vlad Voiculescu pentru Primăria Capitalei

    Dacian Cioloş a declarat, sâmbătă, că PLUS va merge la alegerile pentru Primăria Capitalei cu Vlad Voiculescu şi că va negocia cu USR şi PNL în vederea susţinerii acestuia. Reacţia vine în contextul în care USR Bucureşti la desemnat pe Nicuşor Dan drept candidatul la Primăria Capitalei.

    „Înţelegerea noastră a fost că vom avea candidaţi comuni ai alianţei. Luni vom avea ocazia să discutăm cu colegii de la USR, sda vedem care e aborades lor, ce au discutat şi decis astăzi. Dacă mergem cu un candidat comun al alianţei, am decis că fiecare partid îşi stabileşte un candidat din cadrul partidului, apii alegem un candidat comun al alianţei. Înţeleg că USR a decis să susţină un candidat independent, Nicuşor Dan nu mai e membru al partidului. Nu vrem să mai facem greşeală pe care a făcut-o opoziţia în 2016 să prezinte mai mulţi candidaţi şi să piardă alegerile la Bucureşti. Suntem convinşi că avem o şansa mare să câştigăm alegerile locale la Primăria Capitalei şi suntem gata să facem tot ce ţine de noi pentru a avea un candidat comun cu susţinere solidă. Noi credem că Vlad Voiculescu poate fi acest candidat care să aibă susţinerea alianţei, e din alianţă Voiculescu. Suntem gata să negociem şi cu cei de la PNL”, a spus Dacian Cioloş, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Liderul PLUS a precizat că luni va avea loc o discuţie cu reprezentanţii USR, deoarece înţelegerea alianţei a fost ca fiecare partid să vină cu un candidat din partid, iar Nicuşor Dan este independent. „O să vedem în ce mpsurp suntem dispuşi să susţinem un candidat independent. Vom ajunge la un numitor comun. Vom avea un candidat unic, comun, care va fi susţinut de alianţă”, a spus Cioloş.

    Reacţia vine în contextul în care deputatul independent Nicuşor Dan a fost validat, sâmbătă, pentru a candida din partea filialei USR Bucureşti la Primăria Capitalei.

    Potrivit liderului USR Bucureşti, Nicuşor Dan a obţinut 57 de voturi, Mihnea Bărbulescu 20 de voturi şi Dragoş Dragoteanu a obţinut doar două voturi.

    Dumitru Dobrev a precizat pentru MEDIAFAX că în perioada următoare vor exisra negocieri cu PLUS şi cu PNL în vederea susţinerii unui candidat comun al partidelor de dreapta pentru Primăria Capitalei.

  • BEC a anunţat rezultatele finale: Klaus Iohannis 66,09% şi Viorica Dăncilă 33,91%

    Klaus Iohannis a obţinut 66,09% din voturile valabil exprimate, 6.509.135 de voturi valabil exprimate, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 33.91% din voturi, mai exact 3.339.922 de voturi, potrivit rezultatelor finale ale BEC. Autoritatea precizează că sunt 9.849.057 de voturi valabile exprimate.

    Klaus Iohannis, candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, a primit în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale 6.509.135 voturi, adică 66.09%.

    Viorica Dăncilă (PSD) a obţinut 3.339.922 voturi, reprezentând 33.91 % din totalul voturilor valabil exprimate

    Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54.86 % din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost 9.849.057, reprezentând 98.18 % din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

    Totalul voturilor nule a fost 182.648, reprezentând 1.82 % din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

  • Fifor, despre PSD: Este nevoie de o schimbare şi de o nouă echipă de conducere. Trebuie o analiză

    Mihai Fifor a afirmat, marţi, că PSD are nevoie de o schimbare şi de o nouă echipă de conducere, care să ducă proiectul partidului mai departe. El a adăugat că, pentru ca PSD să fie reconstruit, e nevoie de o analiză a ultimelor două rânduri de alegeri electorale.

    „Cu certitudine este nevoie de o schimbare! Sunt alături de cei care susţin acest lucru. Este nevoie de o nouă echipă care să ducă proiectul mai departe. Cu sublinierea necesară că, pentru a asigură un viitor sigur partidului nostru, e nevoie de profesionalism, corectitudine, transparentă şi mai ales unitate şi spirit de echipă. Asta asteaptă cetăţenii de la noi”, a spus Fifor, pe Facebook.

    El a adăugat că pentru a reconstrui PSD e nevoie de o analiză a ultimelor două rânduri de alegeri, respectiv cele europarlamentare şi cele prezidenţiale.

    „ Dacă vrem să reconstruim partidul, atunci ar trebuie să începem cu o analiză profundă, onestă şi transparentă a ultimelor două scrutine electorale. Atât la centru, cât şi la nivel teritorial. Să vedem unde am greşit şi care sunt soluţiile pentru următoarele bătălii electorale.
    Avem cu toţii o răspundere pentru rezultatele de la europarlamentare şi prezidenţiale. Am participat cu toţii la deciziile luate de partid. Unii le-au propus, alţii au tăcut, dar le-am susţinut cu toţii, aproape de fiecare dată în unanimitate.
    Nu vom rezolvă nimic dacă acum vom începe astăzi să ne acuzăm unii pe alţii. Ar însemna să mergem mai departe cu aceleaşi neajunsuri care ne-au adus în punctul în care ne aflăm. Dacă vrem cu adevărat să reconstruim partidul, trebuie să spunem lucrurilor pe nume cu onestitate şi colegialitate, în forurile statutare ale partidului. De prea multe ori am lăsat lucrurile importante nerostite sau le-am transferat la categoria -şi altele-”, a completat Fifor.

    Secretarul general al PSD a subliniat că actuala echipă de conducere a fost aleasă într-un moment dificil pentru partid.

    „Actuală echipă de conducere a fost aleasă în cadrul Congresului din 29 iunie, într-un moment dificil pentru partidul nostru. Nu a fost deloc o misiune usoară. În acel moment sondajele ne plasau la 17% şi mulţi din partid nu dădeau nicio sansă să intrăm în turul 2. Iar că şi cum dezastrul din 26 mai nu ar fi fost de-ajuns, a urmat -cazul Caracal-, revenirea subiectului „10 august”, blocajele asupra Guvernului prin incălcarea Constituţiei, moţiunea de cenzură prin care PSD a fost inlăturat de la guvernare, investirea guvernului PNL. Cu toate astea, am intrat în turul 2, iar în final candidatul nostru a obţinut 34%, dublu fată de punctul de la care am pornit. E mult? E puţin? Se putea mai mult? Ce trebuie făcut pentru a reveni la intervalul nostru tradiţional? Toate acestea sunt intrebări la care trebuie să răspundem cu sinceritate în cadrul forurilor statutare, pe bază unei analize profesioniste”, a mai spus Fifor.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a discutat, marţi dimineaţă, cu lideri din PSD, iar acesta urmează să preia conducerea interimară a partidului alături de o echipă de coordonare formată din opt lideri regionali din ţară, au declarat surse social-democrate pentru MEDIAFAX.

    Social-democraţii au luat în discuţie posibilitatea ca Marcel Ciolacu să coordoneze la conducerea partidului o echipă formată din opt lideri care să reprezinte regiunile de dezvoltare din România iar vicepreşedinţii actuali să demisioneze, potrivit surselor.

    De altfel, fostul ministru al Dezvoltării Daniel Suciu a declarat, marţi dimineaţă, înainte de a intra în biroul lui Marcel Ciolacu, că este de acord cu demisia în bloc a vicepreşedinţilor de partid.

    Potrivit surselor, secretar general în PSD ar putea fi Paul Stănescu, urmând ca Mihai Fifor să demisioneze împreună cu liderul actual al partidului, Viorica Dăncilă. Totodată, funcţia de preşedinte executiv ar putea dispărea. Actualul preşedinte executiv al social-democraţilor, Eugen Teodorovici, a declarat, luni seară, că s-a văzut cu Marcel Ciolacu la Parlament şi i-a comunicat că Viorica Dăncilă nu merită „să iasă pe uşa din dos” de la şefia PSD, fiindcă CEx a votat-o să fie candidat la prezidenţiale. El a mai spus că nu va demisiona din funcţia de preşedinte executiv al PSD.

    Partidul va organiza, cel mai probabil, un congres statutar în ianuarie sau februarie 2020, au declarat sursele social-democrate, pentru MEDIAFAX.

    Viorica Dăncilă ar urma să îşi anunţe demisia din funcţia de preşedinte al PSD la şedinţa Comitetului Executiv al partidului de marţi, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. Reuniunea CEx va avea loc de la ora 18.30, la sediul formaţiunii din Kiseleff.

  • Barna, după discuţiile cu Orban: Am spus trebuie candidat unic pe Bucureşti. Vom purta negocieri

    Liderul USR Dan Barna a afirmat, marţi, că i-a spus premierului Ludovic Orban că e necesar ca partidele de dreapta să aibă candidat unic la alegerile locale, pentru a o putea învinge pe Gabriela Firea. El a anunţat că se vor purta negocieri în perioada următoare în acest context.

    „Au fost şi subiecte legate de pregătirea alegerilor locale şi perspectivele de colaborare în acele locuri unde sunt primari PSD de care România trebuie să scape cât mai repede. E important ca în marile oraşe unde avem primari PSD să avem un candidat unic al opoziţiei, am discutat despre el astăzi. Am spus şi în această întâlnire că Gabriela Firea poate fi înfrântă, însă e nevoie să avem candidat unic pe Bucureşti. În perioada următoare vom purta negocieri pentru a găsi cele mai bune mecanisme pentru a găsi acel candidat care să aibă suprot în Bucureşti”, a spus Barna, după întrevederea cu Orban.

    Liderul USR a precizat că a mai discutat cu Ludovic Orban şi despre alegerea primarilor în două tururi şi reprezentarea diasporei în Parlament.

    „A fost o întâlnire de lucru, în care am vorbit de agenda parlamentară din perioada următoare. Am vorbit despre prioritatea zero pentru alianţa USR-PLUS, modificarea legislaţiei electorale pentru a putea avea primari în două tururi. Premierul susţine această iniţiativă. Am discutat despre peprspectiva anticipatelor şi despre realismul acestei alternative. Am vorbit de asemenea despre corecta prezentare a diasporei. Premierul a promis că va susţine această iniţiativă, de a creşte numărul de senatori şi deputaţi pentru diaspora”, a conchis Barna.

    Deputatul independent Nicuşor Dan a declarat, marţi, că nu va candida pentru funcţia de primar general al Capitalei dacă toate partidele de Opoziţie vor susţine un alt candidat. ”În alte variante, mai vorbim”, a continuat el.

    Nicuşor Dan şi-a lansat marţi siteul de campanie, alături de Cosette Chichirău şi Stelian Ion.

    USR Bucureşti a decis susţinerea candidaturii lui Nicuşor Dan, candidat independent, la alegerile locale din 2020 pentru Primăria Capitalei.

  • PSD acuză PNL că ar fi implicat în diferite incidente la secţiile de votare din mai multe judeţe

    PSD a transmis că PNL ar fi implicat într-o serie de incidente la al doilea tur de scrutin în mai multe judeţe, precum şi în sectoarele 1,3, 5 şi 6 din Bucureşti. Şeful IPJ Dâmboviţa este acuzat că ar fi făcut campanie în favoarea liberalilor, mai susţin social-democraţii.

    „În mai multe judeţe din ţară au fost semnalate o serie de incidente privind desfăşurarea scrutinului electoral. Astfel, în judeţele Vaslui, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Dâmboviţa, Argeş, precum şi în sectoarele 1, 3, 5, 6 din Bucureşti, mai mulţi preşedinţi de secţii de votare refuză să primească cererile pentru eliberarea copiilor de pe listele electorale suplimentare”, arată reprezentanţii PSD, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Sursa citată mai spune că la Dâmboviţa, „şeful IPJ se implică în campania electorală în favoarea PNL şi, abuzând de funcţia deţinută, a solicitat şefilor de post din cadrul IPJ Dâmboviţa să întocmească dosare penale primarilor şi reprezentanţilor PSD cu intenţia de a-i intimida”.

    Social-democraţii precizează că Biroul Electoral Sector 3 din Bucureşti a emis o decizie prin care respinge contestaţiile PSD referitoare la refuzul unor preşedinţi de secţii de votare de a primi cererile pentru obţinerea listelor electorale suplimentare.

    „În Ilfov, la mai multe secţii de votare au fost afişate buletine de vot cu menţiunea ANULAT, ştampila Biroului Electoral Judeţean Ilfov şi semnătura preşedintelui BEJ Ilfov fiind deja aplicate în patrulaterul candidatului PNL”, conchide sursa menţionată.

  • Firea, despre eventuale demiteri în PSD: Tradiţia mai poate fi şi stricată, dacă este neproductivă

    Gabriela Firea a declarat, duminică, despre eventualele demiteri din PSD după rezultatul alegerilor prezidenţiale, că această tradiţie a partidului „uneori poate fi stricată”, dacă a fost o tradiţie care s-a dovenit a fi neproductivă.

    “Tradiţia uneori mai poate fi şi stricată, cum se spune, dacă a fost o tradiţie care s-a dovedit a fi nu tocmai productivă pentru rezultatele partidului, cred că ar trebui schimbat ceva, şi dacă este să analizăm cel puţin ultimii ani din istoria noastră recentă, cel puţin noi, să spunem mai tineri în politică, am regretat anumite momente politice care nu prea ne-au adus cinste, şi anume că dacă un lider politic nu obţinea un scor extraordinar sau pierdea anumite alegeri, noi în loc să vedem din ce cauza s-a obţinut acel scor, să îmbunătăţim relaţia noastră cu românii, să corectăm ceea ce se consideră a fi greşit, am venit să ne luptăm între noi, şi nu cred că a fost de fiecare dată o atitudine corectă, ba aş spune dimpotrivă, am dat mare satisfacţie adversarilor noştri, pentru că eu nu-i consider duşmani pe ceilalţi politicieni, sunt adversarii noştri”, a declarat Gabriela Firea, duminică, după afişarea rezultatelor exit-pollurilor.

    Primarul general al Capitalei l-a criticat pe Klaus Iohannis pentru mesajul ” O Românie fără PSD”, precizând că martirii revoluţiei din 1989 s-au sacrificat pentru a avea pluripartidism.

    “Felicităm câştigătorul, dar după rezultatele oficiale. La ce am de făcut un mic comentariu, că deşi cu un scor, din ceea ce arată cifrele exit poll, mare, în continuare se merge pe această idee, o Românie fără PSD, câtă vreme oameni şi-au sacrificat viaţă la revoluţie pentru a avea pluripartidism, pentru a avea libertate de expresie, libertate de opinie, iar cetăţenii să se poată asocia liberi în orice formaţiune politică. Şi câtă vreme PSD a fost ales de fiecare dată în alegeri de un număr mare de români, nu cred că trebuie să mergem în continuare cu acest mesaj de a izola PSD. Aşa cum spuneam puţin mai devreme, un om politic şi un partid pot să aibă valoare atât la putere, cât şi în opoziţie, şi este normal să fie aşa, nu mai este vremea partidului unic sau vrem să ne întoarcem la acel partid unic care menţinea la putere pe toţi politicienii acelor vremuri”, a mai spus primarul Capitalei.

    Datele provizorii, furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, după numărarea a 94,4% din voturi (8.582.275) arată că actualul preşedinte Klaus Iohannis a obţinut 62,8% din voturi, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 37,1%.

    Datele furnizate de AEP sunt după numărarea voturilor din 18.163 de secţii.

    Potrivit datelor provizorii Klaus Iohannis a obţinut 62,8% din voturi, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 37,1%.

  • Care este povestea lui Klaus Iohannis, reales preşedinte şi care continuă linia de două mandate, după Iliescu şi Băsescu

    Klaus Iohannis (60 de ani), ales al patrulea preşedinte al României după 1989, continuă seria de şefi de stat ai României care au obţinut al doilea mandat la Cotroceni. El i-a urmat în funcţie în 2014 lui Traian Băsescu, aflat la al doilea mandat, de asemenea succesorul lui Ion Iliescu (2 mandate). 

    Singurul preşedinte al României care nu a avut două mandate a fost Emil Constantinescu, care a abandonat şi nu a mai candidat.

    Iohannis obţine al doilea mandat de preşedinte, potrivit estimărilor la ieşirea de la urne de la turul al doilea la preşedinţie din 24 noiembrie 2019.

    Primul mandat de preşedinte l-a obţinut în 2014 când a câştigat cu 54,43%, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcţie Victor Ponta (45,57), pe fondul unei campanii negative privind obstrucţionarea votului din diaspora, lucru care i-a impulsionat pe românii din străinătate şi în 2019, când diaspora a beneficiat de o legislaţie nouă şi condiţii net îmbunătăţite de vot.

    Patru mandate la Primăria Sibiului

    Prima funcţie de demnitar pe care o obţinea Klaus Iohannis, fost profesor de fizică, era în urmă cu 19 ani când devenea primar la Sibiu, oraş unde a fost reales pentru patru mandate. Din punct de vedere electoral, Iohannis a reuşit performanţa să obţină mandatele de la prima candidatură, atât la Sibiu şi la Cotroceni în 2014. Mai puţin succes a avut la funcţiile în care era desemnat, nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014.

    De etinie sas şi de religie creştin-protestant (evanghelic-luteran), Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

    Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. Ajuns întâmplător în acestă postură de candidat şi ulterior primar, după cum avea să recunoască el însuşi, Iohannis l-a învins pe social-democratul Ioan Cindrea, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. Sibienii l-au votat masiv pentru că îşi doreau o schimbare în administraţia locală.

    În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

    Patru Guverne s-au succedat în mandatului de preşedinte al lui Iohannis. Referendumul pe justiţie din 25 mai 2019

    În timpul primului său mandat s-au aflat la putere patru guverne: Executivul de tehnocraţi al lui Dacian Cioloş, iar după ce social-democraţii au câştigat alegerile parlamentare din 2016 au urmat trei guverne PSD, conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă. În octombrie 2019, premierul Viorca Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, iar ulterior a fost învestit Cabinetul lui Ludovic Orban, premier din partea PNL care conduce un guvern minoritar, cu sprijin fragil în Parlament.

    În timpul primului mandat de preşedinte şi după o reformă netransparentă în justiţie pe care a făcut-o PSD, condus de Liviu Dragnea, contestat pentru dosarul de corupţie pentru care era judecat în instanţă, Iohannis a organizat referendumul pe justiţie din 25 mai.

    Consultarea populară a pornit de la protestele după adoptarea OUG 13 şi a fost validat după ce 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Votul favorabil s-a dat celor două întrebări: dacă există acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională.

    În timpul mandatului său, Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut în 9 iulie 2018 de către purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi.

    Pe 30 mai 2018, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Curtea a anunţat, în comunicatul ce a urmat, ce trebuie să facă preşedintele pentru a înceta acest conflict. Mai precis, pentru prima dată, a indicat clar o măsură: emiterea decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

    Preşedintele a semnat, de asemenea, şi decretul prin care procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează. Augustin Lazăr înceta să mai fie procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la data de 27 aprilie 2019, după un scandal privind rolul său la penitenciarul Aiud.

    Ce avere are Klaus Iohannis: Cinci case, un cont de 250.000 lei şi venituri din chirii

    Klaus Iohannis deţine confor ultimii declaraţii de avere, cinci case şi un cont bancar în valoare de 250.000 lei. Totodată, şeful statului şi soţia lui au obţinut venituri în valoare de 61.658 lei prin închirierea unui imobil din Sibiu, potrivit declaraţiei de avere publicată de BEC.

    Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis deţine în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obţinut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obţinut prin donaţie în 1992 de 377 mp. Totodată, şeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.

    Klaus Iohannis deţine şi un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.

    Potrivit declaraţiei de avere, şeful statului a realizat un venit de la Administraţia Prezidenţială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de preşedinte, de 165.100 lei.

    Soţia lui, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei. Preşedintele a obţinut, totodată, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu. Şi Carmen Iohannis a obţinut acelaşi venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.

     

    Scandalurile din jurul caselor

    Scandalurile în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis a fost legat de faptul că ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

    Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, care se va pronunţa cu privire la admisibilitatea cererii marţi, 18 noiembrie.

    Iohannis a susţinut că şi-a cumpărat cele şase case prin “muncă cinstită” şi că banii pentru achiziţionarea acestora au provenit din salarii, meditaţii, chirii, din bani primiţi de la părinţii săi şi ai soţiei şi din împrumuturi de la prieteni.

    Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafă şi pentru care ulterior şi-a cerut scuze. Rugat să se pună în poziţia unui profesor care nu a reuşit să-şi cumpere şase case prin muncă cinstită şi meditaţii, Iohannis a răspuns: “Ghinion”, iar când moderatorul a întrebat “Ghinion pentru cine?”, el a completat: “Ghinion pentru mine”.

    Ulterior, el şi-a cerut scuze pentru această afirmaţie, spunând că a fost făcută într-o zi proastă. “A fost un răspuns foarte neinspirat şi… chiar cred că e momentul, dacă cineva s-a simţit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastă şi dacă acea afirmaţie nefericită a supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însă, ghinionul există la dascăli”, a spus el

     

    Ascensiunea rapidă în PNL

    Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. După trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

    În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne, însă USL s-a rupt, PNL ieşind de la guvernare. Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însă prima.

    În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus premier, în schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru. După anunţarea rezultatelor alegerilor din 2009, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, “acest parcurs de posibil premier” s-a terminat. Ulterior, după ce s-au încheiat cele două mandate legale de preşedinte ale lui Băsescu, Iohannis avea să devină noul preşedinte al României.

    În urma demisiei preşedintelui PNL, Crin Antonescu, după o înfrângere la alegerile europarlamentare din 2014, liberalii a decis conform statutului ca Iohannis să asigure interimatul funcţiei eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou preşedinte. Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales preşedinte al PNL. Iohannis a obţinut 95% din voturile delegaţilor la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghişe – 144 de voturi.

    Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcţia de preşedinte a ţării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul preşedinte PNL, Crin Antonescu.

  • Presa internaţională relatează despre victoria lui Klaus Iohannis

    Presa internaţională a relatat, duminică seară, despre scrutinul prezidenţial din România, notând că preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, a obţinut un nou mandat.

    “Preşedintele României, Klaus Iohannis, un politician de centru, a câştigat uşor al doilea tur al scrutinului prezidenţial, după cum era de aşteptat, învingând-o pe adversara socialistă prin angajamentul de relansare a reformelor judiciare încetinite de succesivele guverne social-democrate (PSD)”, relatează agenţia de presă Reuters.

    “Liberalul Klaus Iohannis a obţinut duminică al doilea mandat prezidenţial, în faţa social-democratei Viorica Dăncilă, în cursul unui scrutin care confirmă ancorarea europeană a ţării, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne”, scrie Agenţia France-Presse, citată de cotidianul Le Figaro.

    “Iohannis câştigă scrutinul prezidenţial din România”, titrează publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    “Sondaje la ieşirea de la urne: Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost reales”, notează cotidianul Die Zeit.

    “Klaus Iohannis rămâne, conform prognozelor, preşedinte al României”, titrează publicaţia Süddeutsche Zeitung.

    “Preşedintele Klaus Iohannis se clasează pe primul loc în scrutinul prezidenţial din România, devansând-o clar pe Viorica Dăncilă, liderul Partidului Social-Democrat (PSD)”, notează publicaţia DiePresse.

    “România îşi alege preşedintele. Proeuropeanul Klaus Iohannis obţine al doilea mandat”, titrează cotidianul italian La Repubblica.

    “Exit-poll în România: Klaus Iohannis a fost reales preşedinte”, relatează postul RAI News.

  • Iohannis: Este o victorie importantă. Cea mai categorică victorie împotriva PSD

    Klaus Iohannis, cel care va avea un nou mandat la Cotroceni în următorii 5 ani, spune că aceasta este cea mai categorică victorie împotriva PSD. “Voi fi şi preşedintele celor care nu m-au votat”, a spus Iohannis.

    “Am câştigat astăzi, dragi români. România a câştigat, România modernă, România europeană, România normală a câştigat astăzi. Românii au fost eroii zilei de astăzi, au mers într-un număr impresionant să voteze şi acesta este cel mai important câştig de azi, faptul că au mers la vot. Şi aici o menţiune despre românii din Diaspora care au mers în număr extraordinar de mare la vot. E cea mai categorică victorie obţinută vreodată împotriva PSD”, a declarat Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a vorbit despre crearea unei noi majorităţi.

    “Primesc această victorie cu bucurie, cu mulţumire, cu modestie şi cu încredere în România. Vă promit azi, aici, în această seară că voi fi preşedintele tuturor românilor şi acelora care m-au votat în mod expres şi acelora care nu m-am votat. Voi fi şi preşedintele celor care nu au votat deloc, cu speranţa că data viitoare vor merge totuşi la vot. După această victorie sunt multe lucruri de făcut, de reperat. Mă voi implica pentru a crea o nouă majoritate, compusă din partidele democratice, care vor duce România spre modernizare, spre România normală. Vă promit încă un lucru. Voi fi un preşedinte total implicat pentru România”, a mai spus Iohannis.

    Exit poll-ul Curs-Avangarde, pentru ora 19.30, arată că în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis a obţinut 64,8%, în timp ce Viorica Dăncilă a primit 35,2%.

  • Dăncilă: Am recuperat voturile pe care le-am pierdut la europarlamentare

    Viorica Dăncilă, cea care a pierdut în faţa lui Klaus Iohannis în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, a mulţumit, după închiderea urnelor, celor care au votat “cu inima, pentru unitate”, spunând că PSD a recâştigat alegătorii pe care i-a pierdut la europarlamentare.

    “Mulţumesc colegilor mei din teritoriu, vreau să le mulţumesc simpatizanţilor şi militanţilor PSD, tuturor celor care au vrut să înlocuiască ura şi dezbinarea cu unitatea şi încrederea. PSD astăzi a recâştigat încrederea cetăţenilor români care ne-au votat în 2016. Am recuperat voturile pe care le-am pierdut la europarlamentare, iar astăzi avem peste 3 milioane de voturi, ceea ce înseamnă că avem numărul de voturi pe care l-am avut la parlamentarele din 2016 pentru a intra la guvernare”, a spus Viorica Dăncilă.

    “Am toată convingerea că numărul de astăzi ne ajută, ne obligă şi în acest sens vom face tot ce este posibilă să câştigăm alegerile locale şi parlamentare. Avem în acest moment un rezultat exit poll. Vom sta până vom prelua toate procesele verbale din teritoriu. Vom face numărătoare paralelă, pentru că atunci vom şti cu adevărat rezultatul votului de astăzi. Alte declaraţii vom face după ce vom avea rezultatul final al votului”, a mai spus Dăncilă.

    Exit poll-ul Curs-Avangarde, pentru ora 19.30, arată că în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis a obţinut 64,8%, în timp ce Viorica Dăncilă a primit 35,2%.