BusinessMagazin

Tag: alde

  • Este oficial: A intrat în vigoare Legea împotriva lenei. Ce înseamnă asta pentru români

    Liderul filialei ALDE Dâmboviţa, Ionel Petre, a anunţat, luni, intrarea în vigoare a “legii împotriva lenei” iniţiată de parlamentari ai formaţiunii şi care prevede că refuzul unui loc de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social.

    “De astăzi, a intrat în vigoare Legea împotriva lenei. La propunerea Alianţei Liberal Democrate, Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost adoptată şi a intrat în vigoare astăzi 22 octombrie 2018. Conform datelor statistice oferite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care arată că intenţia majorităţii asistaţilor social de a-şi găsi un loc de muncă stabil este aproape de zero”, a transmis preşedintele ALDE Dâmboviţa, Ionel Petre, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.

    Rezervă-ţi locul la Forumul de Francize din 1 Noiembrie şi pleacă acasă cu o idee de business de milioane!

    Acesta a adăugat că nu mai trebuie să dăm bani persoanelor care refuză nejustificiat să muncească.

    “Consider că statul nu trebuie să mai încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci este imperios să se implice în angajarea acestora. Nu mai putem permite să dăm bani unor oameni care nu vor să muncească, unor oameni care refuză nejustificat o ofertă de muncă sau care refuză să participe la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Şi avem suficiente exemple în care primăriile au tăiat din bugetul pentru investiţii pentru a da mai mulţi bani celor care trăiesc din ajutorul statului”, a completat Ionel Petre.

    Potrivit liderului ALDE Dâmboviţa, asistenţa socială nu înseamnă „să iei bani din buzunarul celor care trag pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor comozi”.

    „ALDE a iniţiat această lege întrucât asistenţa socială nu înseamnă să iei bani din buzunarul celor care trag pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor ”comozi”, ci înseamnă să-i ajuţi cu adevărat pe cei marginalizaţi care nu au nici o şansă în societate. O altă problemă era reprezentată de cei care lucrează la negru şi care beneficiau, totuşi, de o formă de ajutor social prin legea venitului minim garantat. De aceea, consider pertinentă completarea legii în sensul în care, dacă se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social. Salut acestă primă victorie a ALDE în demontarea unei mentalităţi de asistat din partea statului şi îmi doresc ca salariul minim pe economie să fie mai tentant decât ajutorul social şi la nivelul judeţului Dâmboviţa”, potrivit sursei citate/

    Camera Deputaţilor a modificat, pe 20 mai, în calitate de for decizional, legea privind venitul minim garantat.

    „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, potrivit proiectului.

    De asemenea, noua lege prevede că „refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă în familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere, conduce la încetarea dreptului”.

    „Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii”, mai spune legea.

    Acţiunile sau lucrările de interes local pot fi, dar fără a se limita la acestea, lucrări de salubrizare şi/sau de întreţinere spaţii verzi, de salubrizare/întreţinere obiective publice, inclusiv activităţi de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe baza recomandărilor acestora, precum şi alte activităţi specifice stabilite prin hotărâre a consiliului local.

    Modificările iniţiate de 5 parlamentari ALDE au devenit lege pe 19 iulie 2018, actul normativ precizând că legea intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

  • În sfârşit! ”Drumul” din România pe care se va circula cu 160 km/h

    Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ovidiu Sîrbu (ALDE) a anunţat, joi, că linia de cale ferată Braşov-Simeria, pe care se va circula cu o viteză maximă de 160 km/h, va fi finalizată până la sfârşitul acestui an.

    Afirmaţia lui Ovidiu Sîrbu a fost făcută în contextul în care acesta se afla în vizită de lucru pe şantierul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componenă a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”, potrivit unui comunicat de presă al ALDE remis, joi, MEDIAFAX.

    “Dacă pe insfrastructura rutieră lucrurile nu se desfăşoară întotdeauna aşa cum ne-am dori, am avut supriza ca pe cei aproape 100 de kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Coşlariu, să văd o mobilizare exemplară. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean prevede ca circulaţia trenurilor să fie cu o viteză maximă de 160 km/h, pe porţiunea mai sus menţionată”, a declarat Ovidiu Sîrbu, conform sursei citate.

    Acesta a adăugat că a primit asigurări de la directorul general al CFR, Ion Gavrilă, că vor fi făcute eforturi ca până la finalul anului să se poată circula pe această porţiune de cale ferată.

    “Desigur, mulţi ar putea spune că nu e mare lucru în condiţiile în care trenurile din ţările occidentale circulă şi cu 300 km/h, însă trebuie să se facă diferenţa între trenurile de mare viteză şi cele convenţionale. Cele convenţionale au un standard european impus şi anume viteza maximă de 160 km/h, care este valabilă, spre exemplu şi în Franţa sau Germania. Mă bucur că domnul director general CFR Ion Gavrilă mi-a fost alături şi totodată că mi-au fost date asigurări că se fac eforturi ca până la sfârşitul anului să se poată circula pe această porţiune de cale ferată. În perioada următoare se va urmări evoluţia lucrărilor şi se vor efectua şi alte vizite pe şantiere”, a completat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.

    Potrivit sursei citate, în cadrul lucrărilor au fost proiectate şi executate lucrări de terasamente, suprastructură, lucrări civile în staţii şi lucrări energoalimentare. Printre cele mai importante lucrări finalizate sunt podul în formă de arc peste râul Târnava Mare, cu o deschidere de 125 m; Tunelul Sighişoara în lungime de 401 m şi Tunelul Daneş în lungime de 969 m, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989, care vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighişoara; Atel şi podurile de peste Târnavă, aferente intervalului Mediaş- Copşa Mică.

  • Un parlamentar vrea ELIMINAREA etichetelor înşelătoare de pe mezeluri şi brânzeturi

    “Articolul 1: Denumirile asociate produselor de origine animală nu pot fi utilizate pentru comercializarea produselor alimentare care conţin o proporţie mai mică de 95% de origine animală. Articolul 2: Orice încălcare a prevederilor art. 1 din prezenta lege intră sub incidenţa Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA)”, se arată în textul iniţiativei legislative depusă de deputatul sucevean, Alexandru Băişanu.

    În schimb, proiectul nu are specificaţii cu privire la sancţiuni pentru cei care încalcă prevederile legale, iniţiatorul lăsând la latitudinea ANSVSA aplicarea măsurilor în acest sens.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu: ”Trădarea lui Daniel Constantin este un episod trist, dar, în acelaşi timp, încheiat”

    ”În 2015 i-am avut alături pe o serie de colegi care au ales să atace şi chiar să dea în judecată partidul. Cei care atacă acum ALDE din interior nu sunt mulţi, dar vă spun sincer mă doare faptul că Daniel Constantin se află printre ei. Pentru mine această trădare reprezintă un episod trist, dar este în acelaşi timp şi un episod încheiat. Acum este timpul să privim înainte, învăţând însă, evident, din trecut. De aceea, vă sfătuiesc pe toţi: bazaţi-vă ambiţiile pe idealuri şi pe valori şi nu pe funcţii”, a spus Tăriceanu în cadrul discursului susţinut în faţa membrilor ALDE.

    “Voi candida la funcţia de preşedinte ALDE. (…) Am stabilit să existe două moduri de prezentare a candidaturilor. Aceste candidaturi se vor trimite pe mail, CV-ul profesional şi politic şi vor fi urcate pe site-ul ALDE Bucureşti. Toţi cei care sunt candidaţi şi vor să se prezinte vor avea posibilitatea să o facă mâine (sâmbătă-n.r.) în timpul Congresului, la tribună”, a declarat copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

    ALDE va alege sâmbătă conducerea formaţiunii– un preşedinte şi 33 de membri ai Biroului Politic Executiv, dintre care 17 sunt vicepreşedinţi, iar 16 membri, cărora li se alătură 12 membri supleanţi, a spus Tăriceanu.

    “Alegerea se va face în mod liber, nu există listă. Se depun candidaturile şi în ordinea descrescătoare a voturilor vor fi stabiliţi cei care devin membri în Biroull Politic Executiv. Primii 17 vor deţine funcţia de vicepreşedinte şi următorii 16 funcţia de membru”, a spus Tăriceanu.

     

  • Un vicepreşedinte ALDE îl atacă dur pe Daniel Constantin: A adunat în juru-i o mână de rebeli servili

    “Sub aparenţa unei persoane de bună credinţă, copreşedintele ALDE Daniel Constantin a pornit o veritabilă campanie a dezinformării opiniei publice, în speranţa că mai poate câştiga de partea sa doi-trei acoliţi care să i se alăture până la congresul extraordinar al partidului. Opiniile lansate periodic, la interval de câteva zile, par a fi calculate după o teorie securistică a manipulării. Dar nu cred că este un avantaj de partea domnului Constantin. Ci dimpotrivă. Iar raţionamentul este foarte simplu. De când şi-a lipit Partidul Conservator de imaginea puternică a domnului Călin Popescu-Tăriceanu, a evitat să aibă ieşiri publice. Chiar şi în campaniile electorale de la locale şi de la parlamentare. (…) Până să îi fie retras sprijinul politic, ieşirile sale publice au fost atât de rare. Acum, că şi-a pierdut funcţiile, iar scaunul de copreşedinte i se zgâlţîie din toate încheieturile, face turul televiziunilor şi acordă interviuri pe bandă rulantă. În disperare de cauză, când a văzut că inclusiv cei din fostul Partid Conservator au votat împotriva sa, căci aşa i s-a retras sprijinul politic, aruncă cu minciuni în dreapta şi-n stânga”, transmite Octavian Popa, vicepreşedinte ALDE.

    Acesta mai afirmă că, deşi Daniel Constantin a dat asigurări că nu va pune în pericol coaliţia de guvernare, acum încearcă “să bage zâzanie în rândul conducerii coaliţiei PSD-ALDE, invocând presupuse negocieri cu PNL . Acum, pentru cine nu a apucat să cunoască adevărata faţă a domului Constantin, cred că ieşirea publică de ieri a dânsului, a dovedit cu vârf şi îndesat de ce este în stare: sforării machiavelice, mascate de propriul interes. Sub plasa intrigilor aruncate în ultimele săptămâni, Daniel Constantin a adunat în juru-i o mână de rebeli servili, care probabil vor pieri până la urmă sufocaţi într-o angoasă patologică întreţinută de setea de putere şi de spaima dispariţiei de pe scena politică”, mai spune Octavian Popa.

    Biroului Politic Central al ALDE a votat, în 26 martie, retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele Daniel Constantin, cu 86 de voturi “pentru” şi 12 “împotrivă”, propunerea fiind făcută de vicepreşedintele Andrei Gerea. Ulterior, Constantin a fost schimbat din Guvernul Grindeanu, postul de vicepremier fiind preluat de Graţiela Gavrilescu.

     

  • Cine este Sorin Grindeanu, noul premier al României. Ce avere are

    Sorin Grindeanu este noul premier al României, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în cursul zilei de vineri. Sorin Grindeanu are 43 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică, Secţia informatică, a fost viceprimar al Timişoarei.

    BIOGRAFIE 

    Sorin Grindeanu este născut în 5 decembrie 1973, la Caransebeş, este absolvent al Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia Informatică (1992 – 1997), apoi, timp de un an, a urmat studii aprofundate, specializarea Baze de Date, Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia înformatică.

    În 1999 a avut o bursă Tempus pe o perioadă de 3 luni la Universitatea Bologna – Italia, în domeniul statistică socială, iar în 2001 a făcut specializări în domeniul : Educaţia adulţilor la Institutul für Erwahscnenbildung din Frankfurt – Germania, Universidade de Aveiro, Portugalia, Metropolitan Leeds University, Marea Britanie.

    În perioada octombrie 1998 – octombrie 2000 a fost preparator la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, apoi timp de un an a fost asistent la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, din noiembrie 2001până în ianuarie 2004 a fost director la Direcţia pentru Tineret şi Sport Jud. Timiş, în următorii trei ani a deţinut funcţia de director general adjunct la Delpack Invest SRL, timp de câteva luni, în 2008, a fost director SC Ahm Smart SRL, iar din iunie 2008 până la alegerea ca deputat a fost viceprimar la Primăria Timişoara.

    Este membru PDSR din noiembrie 1996, a deţinut mai multe funcţii în organizaţia judeţeană de tineret, iar în decembrie 2003 a devenit preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş, până în prezent fiind prim-vicepreşedinte de filială, lider al PSD Timişoara, iar duminică a fost desemnat preşedinte interimar al PSD Timiş.

    În perioada 2004-2008 a fost consilier local la Timişoara.

    Grindeanu deţine împreună cu soţia un teren intravilan de 500 de metri pătraţi la Giroc, în judeţul Timiş, achiziţionat în 2005 şi unul de 270 de metri pătraţi în Timişoara, achiziţionat în 2011. De asemenea mai deţine o casă de 200 de metri pătraţi în Giroc, construită în 2007, şi un apartament de 41 de metri pătraţi moştenit în 2009.

    El a făcut parte din Comisia de apărare a Camerei şi din cea pentru tehnologia informaţiei.

    Sorin Grindeanu a avut patru interpelări vizând siguranţa zborurilor Carpatair, situaţia Clinicii de ginecologie din Timişoara, situaţia cinematografului “Studio” din Timişoara şi una privind partida de rugby între RCM Timişoara şi Farul Constanţa.

    A fost deputat din 2012 până la sfârşitul lunii iunie 2016, când a devenit preşedinte al CJ Timişoara. Grindeanu a activat în cadrul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

    Grindeanu a fost ministru al Comunicaţiilor şi societăţii informaţionale în perioada decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015.

    Premierul propus de PSD-ALDE, Sorin Grindeanu, a  absolvit în anul 2013 un program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică – Academia Naţională de Informaţii.

    Informaţia apare în cv-ul făcut public atunci când a fost membru al Guvernului, nu şi în cel de pe site-ul Camerei Deputaţilor, Grindeanu devenind parlamentar la sfârşitul anului 2012.

    De altfel, Grindeanu a făcut parte din Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI în perioada februarie 2013 – decembrie 2014.

    El a mai absolvit în 2012 un curs de perfecţionare în securitate, diplomaţie şi politică externă în cadrul Institutului Diplomatic Român.

    Grindeanu vorbeşte engleza şi italiana, potrivit cv-ului.

    DECLARAŢIA DE AVERE 

    Sorin Grindeanu, propunerea PSD- ALDE pentru funcţia de premier, are, potrivit declaraţiei de avere, un teren intravilan în comuna Giroc, judeţul Timiş, care se întinde pe o suprafaţă de 503 mp. Terenul a fost cumpărat de familia Grindeanu în anul 2005, iar şase ani mai târziu a achiziţionat un alt teren de 270 mp în Timişoara.

    Potrivit sursei citate, familia Grindeanu mai are un teren intravilan moştenit de soţia lui Sorin Grindeanu, Mihaela Grindeanu, în anul 2014 şi care are o suprafaţă de două hectare şi 800 mp.

    Sorin Grindeanu deţine o casă de locuit în localitatea timişeană Giroc, dobândită în 2007, în suprafaţă de 205 mp, un ATW Linhai din anul 2009, dar nu posedă obiecte sau colecţii de artă de peste 5.000 de euro.

    În martie 2016, Sorin Grindeanu a vândut un apartament pentru suma de 30.000 de euro şi a creditat firma DuoFarm, la care lucrează soţia sa ca farmacist-diriginte, cu 83.500 de lei şi 20.000 de euro. Totodată, familia Grindeanu a primit o donaţie, din partea lui Nicolae Grinndeanu, de 10.000 de euro.

    Potrivit declaraţiei de pe site-ul CJ Timiş, Grindeanu are un credit de 44.868 de euro din anul 2007 şi care este scandent în 2035.

    În ultimul an fiscal, calculat la data depunerii declaraţiei de avere, Sorin Grindeanu a obţinut 86.228 lei din salariul de ministru şi 7.610 lei din indemnizaţia de deputat.

     

     

  • Numele lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR este vehiculat ca premier PSD-ALDE

    Numele prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu este vehiculat ca prezumtivă propunere de premier din partea coaliţiei PSD-ALDE, el fiind una dintre “variantele” de lucru luate în calcul de preşedintele PSD Liviu Dragnea, au menţionat, miercuri, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Liderul PSD Liviu Dragnea, a creionat, anterior, portretul premierului pe care îl va propune preşedintelui Klaus Iohannis, el menţionând că acesta va fi “bărbat”, dar şi membru PSD, cu carnet de partid.

    Dragnea a mai spus că niciuna dintre variantele vehiculate până acum în presă nu va fi premier.

    Florin Georgescu nu are carnet de partid şi nu este membru PSD, el fiind membru al conducerii BNR, iar numele său a mai fost vehiculat în cursul săptămânii trecute de presă pentru poziţia de premier.

  • Numele lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR este vehiculat ca premier PSD-ALDE

    Numele prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu este vehiculat ca prezumtivă propunere de premier din partea coaliţiei PSD-ALDE, el fiind una dintre “variantele” de lucru luate în calcul de preşedintele PSD Liviu Dragnea, au menţionat, miercuri, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Liderul PSD Liviu Dragnea, a creionat, anterior, portretul premierului pe care îl va propune preşedintelui Klaus Iohannis, el menţionând că acesta va fi “bărbat”, dar şi membru PSD, cu carnet de partid.

    Dragnea a mai spus că niciuna dintre variantele vehiculate până acum în presă nu va fi premier.

    Florin Georgescu nu are carnet de partid şi nu este membru PSD, el fiind membru al conducerii BNR, iar numele său a mai fost vehiculat în cursul săptămânii trecute de presă pentru poziţia de premier.

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.