BusinessMagazin

Tag: Alba Iulia

  • Primarul din Alba Iulia declară război bisericii şi armatei. „De la Sfântu Petru în jos toată lumea plăteşte“

    Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, vrea ca Biserica şi Armata să plătească impozit ca orice alt contribuabil. Acesta vrea, astfel, ca statul să primeascp mai mulţi bani la buget.

    Propunerea primarului din Alba Iulia a fost agreată de edilii din marile oraşe. ”De la Sfântu Petru în jos, toată lumea răspunde. Şi de la Sfântu Petru în jos toată lumea plăteşte impozite. De ce să nu plătească armata impozit, de ce să nu plătească judecătoria impozit? Biserica trebuie să plătească impozit”, a declarat Mircea Hava, primarul oraşului Alba Iulia, conform sursei citate. În legătură cu impozitarea Bisericii, Patriarhul Daniel spunea, în urmă cu trei ani, că Biserica Ortodoxă Română ar accepta impozitarea veniturilor, iar preoţii să nu mai primească salarii de la stat, cu condiţia ca BOR să primească înapoi proprietăţile confiscate.

    Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, susţine că însuşi statul trebuie impozitat. ”Noi trebuie să îi convingem că trebuie impozitat şi proprietatea statului central. Că în acel moment statul va şti exact ce are, va începe să facă ordine, că îşi va da seama că ţine o clădire abandonată şi plăteşte impozit. Că o ţine şi se degradează”, a precizat Gheorghe Falcă. De asemenea, în PNL se discută şi propunerea impozitării diferenţiate, în funcţie de criterii sociale, economice şi geografice.

    „Am putea cere supraimpozitare de 500% pentru imobilele neîngrijite. O majorare pe care fiecare primărie să o poate aplica dacă doreşte sau nu, inclusiv după criterii urbanistice”, a afirmat Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea. În schimb, preşedintele Asociaţiei Municipiilor, Robert Negoiţă, a adus în discuţie problema finanţării proiectelor, în condiţiile în care Guvernul a decis că Primăriile ar trebui să contracteze credite de la bănci. ”Nu avem acea legislaţie care să ne permită să luăm împrumut din trezorerie, cum a fost anul trecut. Anul ăsta aţi făcut o struţo-cămilă. Şi ne-aţi trimis pe toţi la bănci. Întârziem foarte mult proiectele dacă ne lăsaţi pe mâna băncilor”, a afirmat Robert Negoiţă, primar PSD, sectorul 3, citat de Digi24. Primarii au solicitat Guvernului emitarea unei act normativ care să reglementeze această situaţie, scrie ziarulonline.com

     

  • Economie prin shopping

    În momentul scrierii articolului, platforma Beez, care a ajuns în topul celor mai descărcate cinci aplicaţii de shopping din România, avea înregistraţi peste 7.400 de utilizatori, iar fondurile economisite de ei ajungeau la peste 11.500 de lei. În primele două luni de la lansare, reprezentanţii Beez spun că platforma a înregistrat tranzacţii în valoare de peste 300.000 de lei.

    Ideea lansării platformei Beez i-a venit lui Vasile Tămaş, în urma unui proiect de marketing despre educaţia financiară, la care a lucrat pentru unul dintre clienţii agenţiei de marketing pe care o deţine. El a conştientizat atunci că cei care urmează cursuri de educaţie financiară rareori aplică ceea ce au învăţat şi că sunt reticenţi când vine vorba de economisire. A descoperit că una dintre sursele acestei probleme se leagă de conceptul de loss aversion (frica de pierdere); Tamaş explică acest concept ca fiind incapacitatea oamenilor de a economisi deoarece creierul lor anticipează sau percepe economisirea ca pe o pierdere dureroasă. În consecinţă, ideea de economisire, pe care Tamaş o numeşte „baza oricărui drum spre independenţa financiară”, are din start premisele unui eşec. 

    Un alt obstacol care stă în calea economisirii este discountul: „Discountul este un comportament pe care oamenii şi-l doresc, deoarece în mintea lor înseamnă economisire. Asta este de fapt un miraj”, adaugă el.

    Tamaş s-a gândit să creeze un produs care să stimuleze obiceiul de a economisi al utilizatorilor, într-un mod pe care aceştia să nu îl perceapă negativ. Aşa a apărut Beez, platforma online pe prin care utilizatorii pot economisi bani din propriile cheltuieli, la fiecare tranzacţie efectuată. Lucian Cramba, care deţine şi platforma online Fastorder (prin care şi-a propus să îmbunătăţească serviciile din restaurante) s-a alăturat businessului ulterior, însă cei doi nu sunt la prima colaborare, ci povestesc că se cunosc de mulţi ani.

    Cei doi antreprenori spun că întregul proces integrează principiul universal win-win (câştig-câştig), prin care clienţii, platforma, dar şi magazinele partenere obţin anumite beneficii. „E ceea ce se numeşte marketing afiliat”, descriu ei colaborarea. Prin intermediul acesteia, magazinele partenere, care în mod normal alocă bugete de marketing pentru atragerea şi fidelizarea clienţilor, aleg să direcţioneze un procent din valoarea fiecărei comenzi venite prin intermediul aplicaţiei Beez reprezentanţilor platformei, care la rândul lor împart acest procent cu utilizatorii.  

    Sumele acumulate în urma tranzacţiilor se pot retrage când depăşesc valoarea de 50 lei, acesta fiind pragul minim la care se poate completa cererea de retragere a banilor în contul bancar, sau pot fi păstrate pentru investiţii ulterioare sub forma de „sweet deals”, o metodă prin care utilizatorii cu un comportament de economisire exemplar sunt recompensaţi prin reduceri la anumite produse. Comisionul direcţionat înspre platforma Beez diferă în funcţie de magazinul partener, variind între 1 şi 25%. Suma rezultată se împarte între contul de economisire al utilizatorilor şi reprezentanţii platformei Beez (70% din această valoare merge către economiile clienţilor). 

    După încheierea tranzacţiei, clientului i se adaugă noul comision în contul de economisire; acesta va rămâne în aşteptare timp de 30 de zile, până la expirarea perioadei legale de retur. După această perioadă, în cazul în care produsul nu a fost returnat, tranzacţia este validată. În situaţia unui retur, suma înregistrată pe platformă în urma tranzacţiei respective este anulată.

    Potrivit lui Tămaş, jumătate din veniturile românilor sunt destinate achiziţionării produselor alimentare, 15-20% hainelor, 10-15% din bani sunt folosiţi pentru plata asigurărilor şi a utilităţilor şi tot în jurul a 10% călătoriilor. El spune că în momentul de faţă aplicaţia poate fi folosită pentru aproximativ 20% din coşul mediu lunar de cumpărături al clienţilor.

    Pe viitor, planurile celor doi vizează „creşterea procentului mediu lunar pe care îl impactăm din coşul mediu de cumpărături al utilizatorilor noştri, aşa că ne vom întrepta atenţia către piaţa de retail şi food, unde încercăm să stabilim parteneriate cu magazine offline şi online care ar fi dispuse să adopte tehnologia noastră, pentru a-şi fideliza clienţii”. Ei se aşteaptă la o creştere de până la 60-70% odată cu extinderea în zona de food, iar principalii retaileri la care se gândesc pentru încheierea parteneriatelor în această direcţie sunt Carrefour şi Mega Image, care au deja platforme online de cumpărături.

    Anul trecut, comerţul electronic a înregistrat în România o valoare de 2,5 miliarde de euro iar previziunile pentru acest an spun că valoarea acestei pieţe va depăşi 4 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor Beez.

    „În ultimii trei ani, comerţul online a înregistrat salturi exponenţiale cuprinse între 60% şi 80% de la an la altul”, observă Lucian Cramba.
    Dintre utilizatorii aplicaţiei Beez, un procent de circa 70% sunt bărbaţi şi 30% femei. Cramba spune că „deşi în acest segment al cumpărăturilor electronice intuim că femeile realizează un volum mai mare de tranzacţii, aparent bărbaţii sunt mai deschişi să testeze şi să adopte soluţii tehnologie precum aplicaţia noastră”.

    Printre obiectivele pe care cei doi şi le-au fixat până la finalul acestui an se numără atingerea unui prag de 30.000 de utilizatori. De asemenea, se gândesc să se extindă şi pe plan internaţional, primele două obiective fiind Marea Britanie şi Statele Unite. În acest sens au demarat un parteneriat cu Citi Bank pentru a-şi facilita expansiunea mai rapidă pe cele două pieţe.

    După ce vor reuşi să consolideze comportamentul de economisire al clienţilor, următorul pas este educarea acestora ca potenţiali investitori, însă până acolo reprezentanţii Beez spun să este un drum lung şi că momentan se focusează pe creşterea credibilităţii platformei şi consolidarea poziţiei acesteia ca platformă de economisire. În prezent, echipa Beez este formată din nouă angajaţi.

  • O nouă taxă pentru români? Ministrul Mediului a declarat că lucrează la o metodă de penalizare a poluatorilor

    Întrebată de proiectul privind noua taxă auto, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, miercuri, la Alba Iulia, că la această metodă de penalizare a poluatorilor lucrează specialişti din mai multe ministere.

    „Atunci când emit un ordin de ministru, scot o ordonanţă de urgenţă, un HG, un proiect de lege, întotdeauna ele sunt foarte bine fundamentate şi inclusiv fac dezbatere publică astfel încât să nu am niciun fel de fisură în adoptarea acelui act normativ.

    Aşa vă spun şi de data aceasta. Am spus că undeva până la sfârşitul anului pentru că ne dorim să luăm absolut la mână, împreună cu colegi de la Ministerul Transporturilor, RAR, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, pe toate părţile, analiza acestei viitoare metode de penalizare a poluatorului în sensul că nu dorim ca ea să mai fie atacată, contestată şi să câştige cineva în instanţă. Adică din toate punctele de vedere să ne asigurăm”, a spus Graţiela Gavrilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Primăriile reşedinţă de judeţ pot cere bani pentru staţii de reîncărcare a maşinilor electrice

    „În Monitorul Oficial a apărut ghidul de finanţare pentru staţiile de reîncărcare rapidă pentru maşinile electrice, ghid de finanţare care va putea să fie accesat începând de săptămâna viitoare de către toate municipiile reşedinţă de judeţ. Asta pentru că avem în programul de guvernare şi prin Administraţia Fondului de Mediu, finanţăm, până în 2020, achiziţionarea de către populaţia României a circa 100 de maşini electrice şi hibrid plug-in. Şi nu puteam să lăsăm un cetăţean, un român care doreşte să achiziţioneze o astfel de maşină nepoluantă, pentru care Administraţia Fondului de Mediu, Ministerul Mediu, dă un eco-bonus de 10.000 de euro, eco-bonusul cel mai mare din Uniunea Europeană, să lăsăm, bineînţeles, neacoperit, şi cu posibilitatea de reîncărcare a acestor maşini”, a spus Graţiela Gavrilescu în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Instituţia Prefectului Alba.

    Ministrul Mediului a adăugat că în următoarea perioadă vor putea fi accesate fonduri pentru achiziţionarea unor mijloace de transport nepoluante de către municipiile aflate în procedură de infringement.

    „În acelaşi timp este publicat ghidul de finanţare şi va putea fi accesat în perioada următoare pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, în sensul achiziţionării de autobuze electrice, tramvaie sau troleibuze nepoluante şi nu în ultimul rând şi a autobuzelor cu gaz natural comprimat care se adresează municipiilor, care sunt în procedură de infringement. Avem 100 de milioane de euro pentru finanţarea acestui proiect”, a spus Graţiela Gavrilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul primarului din Alba Iulia, după noua gafă a premierului: Doamna merită o pauză. Mare

    ”Dănchill out! Luaţi o pauză, doamnă! Ăsta e singurul gând care îmi vine în minte după prestaţiile halucinante ale prim-ministrei din ultima săptămână. Când nu te pricepi la nimic, ai măcar umbra de urmă de bun simţ să stai <la cutie>. Însă ea insistă să livreze gafă peste gafă, bulă după bulă, zi după zi. Că nu le nimereşte pe alea internaţionale, mai că am mai putea înţelege, că nu-i diplomat de carieră şi, până la urmă, până şi diplomatul, pentru ea, nu-i decât o prăjitură, cel mult un tort. Dar când din haosul neuronal se nasc confuzii între Alba Iulia şi Blaj, intre 1848 şi 1918, doamna merită o pauză. Mare”, a scris Mircea Hava duminică pe pagina sa de Facebook.

    Primarul din Alba Iulia a adăugat că în invitaţia oficială de 1 Decembrie pe care o va trimite premierului vor fi ataşate şi coordonate GPS pentru Alba Iulia, ”să n-o pierdem la Blaj”.

    ”Dănciloza pare să fie cea mai recentă afecţiune guvernamentală, iar dăncilul este noua unitate de măsură pentru minusul de cunoştinţe generale. În invitaţia oficială pentru 1 Decembrie, pe care va trebui să i-o trimitem, din protocol, nu din convingere, o să-i rog pe colegi să ataşeze coordonate GPS pentru Alba Iulia. Să n-o pierdem pe la Blaj. E momentul pentru un concediu plăcut pe plajă, la Sinaia! P.S. Alba Iulia se scrie fără cratimă!”, a mai scris Hava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă o ţine din gafă în gafă. Ce confuzie a făcut in mesajul transmis de Ziua Imnului

    UPDATE: Mesajul transmis, de Ziua Imnului, de premierul Viorica Dăncilă a fost modificat pe site-ul Guvernului, astfel încât greşeala legată de “Câmpia Libertăţii” a fost corectată, fiind scoasă cu totul precizarea.

    Marcăm astăzi Ziua Imnului Naţional al României, sărbătoare cu o încărcătură aparte în Anul Centenar al Marii Uniri. “Deşteaptă-te, române!” le-a insuflat curaj românilor în multe momente ale istoriei moderne. I-a mobilizat si pe cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat la Alba-Iulia, acordurile sale exprimând atunci bucuria voinţei împlinite a românilor de unitate.Astăzi, ”Deşteaptă-te, române!” este imnul nostru naţional şi ne emoţionează ori de câte ori îl auzim ca o încununare a succeselor compatrioţilor noştri”, se precizează în mesajul postat, la ora transmiterii ştirii, pe site-ul Guvernului.

    În mesajul iniţial se arăta: “Marcăm astăzi Ziua Imnului Naţional al României, sărbătoare cu o încărcătură aparte în Anul Centenar al Marii Uniri. “Deşteaptă-te, române!” le-a insuflat curaj românilor în multe momente ale istoriei moderne. I-a mobilizat si pe cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba-Iulia, acordurile sale exprimând atunci bucuria voinţei împlinite a românilor de unitate. Astăzi, ”Deşteaptă-te, române!” este imnul nostru naţional şi ne emoţionează ori de câte ori îl auzim ca o încununare a succeselor compatrioţilor noştri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care se dezvoltă mai puternic decât Clujul şi Bucureştiul

    Preţurile locuinţelor şi terenurilor au crescut cu aproape 20 la sută într-un an, fiind cea mai mare creştere din 2011. Cele mai scumpe apartamente, cu trei camere, ajung la 80.000 de euro, iar pentru cele mai ieftine preţurile pornesc de la 20.000 de euro. 

    Dezvoltatorii imobiliari susţin că preţurile apartamentelor cresc pentru că există puţine terenuri pe care se pot construirea de blocuri, dar şi pentru că cererea este foarte mare în cazul imobilelor puse spre vânzare.

    Oraşul din România care se dezvoltă mai puternic decât Clujul şi Bucureştiul 

  • Transilvania Train, primul tren turistic românesc, va circula în perioada 22-26 august.. Ce include programul croazierei

    „Primul tren turistic românesc, un proiect realizat în parteneriat cu CFR Călători, explorează în regim de croazieră pe uscat cele mai frumoase zone ale Ardealului, pe un traseu feroviar de peste 600 km”, anunţă compania feroviară.

    Potrivit CFR, programul include vizitarea a peste 20 de construcţii fortificate, 15 ateliere de meşteşuguri tradiţionale, două concerte în Biserica Evanghelică din Sebeş şi în centrul istoric al Sibiului şi două petreceri tradiţionale.

    „Călătorii vor meşteri alături de artizani locali din zona Mediaşului şi vor lua o masă bazată pe reţete străvechi, la care toţi participanţii vor găti”, anunţă CFR Călători.

  • SURPRIZĂ, oraşul care ocupa locul 5 în topul celor mai bune oraşe pentru afaceri din România, Acesta a surclasat oraşe precum Constanţa, Alba Iulia, Oradea sau Sibiu

    „Schimbările faţă de anul trecut sunt importante, cu atât mai mult cu cât am operat cea mai amplă actualizare a criteriilor de până acum“, precizează realizatorii topului, ajuns la cea de-a VI-a ediţie.
    Primul loc în topul Best Cities 2018 este ocupat de Bucureşti, capitala fiind urmată de Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov. Ocupant al locului 5, Aradul a surclasat alte 35 de oraşe dintre care amintim Constanţa, Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Iaşi,  Piteşti sau Ploieşti.  

    Metodologia prin care au fost departajate oraşele s-a bazat pe criterii precum: Produsul Intern Brut, salariul mediu, stocul de investiţii străine directe, rata şomajului, numărul de firme active, cifra de afaceri şi profitul net mediu, dar şi reţeaua de drumuri publice modernizate şi căile ferate, precum şi stocul de locuinţe sau numărul de unităţi de învăţământ.  Aceşti indicatori au fost corelaţi cu dimensiunea populaţiei şi au fost acordate anumite bonificaţii în cazul în care, spre exemplu, unele oraşe şi judeţe aveau unul sau mai multe aeroporturi în apropiere.

    Aradul se remarcă la nivel naţional şi pentru constanta preocupare pentru digitalizare.  Nu mai puţin de 11 proiecte pentru un „oraş inteligent” (smart city) sunt în plan, în curs de implementare sau livrate la nivelul oraşului nostru.  Din acest punct de vedere, Aradul ocupă locul 7 în Top 10 oraşe “smart” din România.

    Când spunem Arad spunem de fapt: cel mai avansat sistem public de iluminare cu LED din România ce poate fi controlat de la distanţă, prin sisteme digitale (15.158 de puncte luminoase, din care aproximativ două treimi au fost înlocuite cu aparate de iluminat cu leduri, integrarea tuturor fiind programată până în 2020), 30 de hot-spoturi active şi aproape 330 de acces point-uri la internet montate în cele 22 de unităţi de învăţământ din oraş,  sistem de supraveghere al municipiului cu ajutorul celor 84 de camere video, activarea aplicaţiei My Arad şi implementarea programului  Digitax.

    Toate acestea vin în completarea avantajelor pe care le prezintă deja oraşul din punctul de vedere al aşezării geografice:  apropierea de Curtici- cel mai mare punct vamal pe căile ferate din Vestul ţării, accesul facil pe cale rutieră la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria, datorită autostrăzii A1, tronsonul Arad-Nădlac, apropierea de punctele vamale Turnu şi Vărşand. În plus, Aradul dispune de un aeroport care permite şi zboruri internaţionale.

    Cititi mai multe pe www.ghidularadean.ro

  • Povestea tinerilor care au creat cea mai scumpă călătorie cu trenul care a existat vreodată în România

    „Fiecare a povestit despre experienţele şi călătoriile de peste vară, despre locuri şi poveşti frumoase în lume, despre oamenii faini întâlniţi, despre cum este să călătoreşti cu trenul prin lume şi întrebându-se de ce nu am putea avea toate aceste lucruri şi în România”, îşi aminteşte Cristi Pitulice, cofondator al Transilvania Train şi managing partner al agenţiei Globe 365 Travel Boutique.

    Concluzia acelei discuţii a fost că şi în România pot exista produse care să educe sistemul şi publicul în privinţa consumului de turism, dincolo de sejururi all inclusive la mare sau vizite în oraşele şi regiunile sufocate de turismul comercial. „Ţara este plină de locuri extraordinare cu valoare culturală şi istorică şi care au nevoie să fie susţinute şi conservate. Credem că ştim totul despre Sibiu, Sebeş sau Alba Iulia, însă ne surprinde că, în afară de câteva locuri sau muzee mai populare, nu ştim mai nimic noi, românii. Cum să povestim străinilor despre noi, despre tradiţii, despre valori, despre rădăcinile noastre şi despre ce ne face unici, dacă nu le cunoaştem?”, se întreabă Cristi Pitulice. Prin urmare, ideea primului tren turistic din România s-a născut din pasiunea pentru turism autentic, valorile naţionale, trenuri şi experienţe educative.

    Ce este însă Transilvania Train? „O experienţă culturală completă în care turistul îşi personalizează călătoria, se urcă în tren şi timp de patru zile – sau în cazul acestui an chiar cinci zile – uită de orice grijă, chiar şi de cea a bagajului”, spune cofondatorul afacerii. „Fiecare moment este trăit intens, indiferent că este vorba de călătoria în tren, completată de degustări de vin, tovărăşia celorlalţi călători şi istorisirile şi legendele locurilor vizitate sau de vizita bisericilor fortificate din Ţara Ovăzului sau Haferland şi a cetăţilor medievale spectaculoase din Transilvania – Sighişoara, Alba Iulia, Sibiu, Făgăraş, de încercarea meşteşugurilor tradiţionale, alături de artizani care vor povesti originile acestora şi multe altele.”

    Conceptul de tren turistic există de multă vreme şi în alte părţi ale lumii, venind din nevoia de turism cultural şi pentru că astfel cei interesaţi capătă acces în anumite regiuni sau zone spectaculoase în care orice alt mijloc de transport nu ar putea ajunge, explică Cristi Pitulice. Ca exemple, el aminteşte de Transsiberian, Flying Scotsman, Courier Express sau chiar proiectul canadian Rocky Mountaineer.

    Transilvania Train este un proiect dezvoltat de două agenţii de turism, fiecare cu expertiză diferită, notează Pitulice. Free Spirit Travel este o agenţie cu o experienţă de peste zece ani pe piaţă, specializată pe componenta de personalizare a serviciilor, în vreme ce Globe 365 Travel Boutique este o agenţie de turism de nişă, ce realizează călătorii tematice şi culturale. „Împreună am reuşit să aducem în România un proiect complex, care sperăm să contribuie la ridicarea standardelor în turismul local, dar şi a aşteptărilor turiştilor în ceea ce priveşte calitatea serviciilor. Ne-am obişnuit cu servicii turistice la care primul criteriu de evaluare este preţul. Căutând preţul cel mai mic, încurajăm de fapt, o piaţă a serviciilor turistice de o calitate care lasă întotdeauna de dorit.”

    Preţurile variază în funcţie de numărul de bilete cumpărate: un pachet single costă 900 de euro, în vreme ce locul în cabină dublă costă 780 de euro. Organizatorii oferă şi reduceri pentru pachetele „de familie”, preţul unui bilet pentru trei persoane fiind de 2.260 de euro.
    Programul din 2018, care se întinde pe durata a cinci zile, pleacă din Braşov pe traseul Mureni – Sighişoara – Mediaş – Alba Iulia – Mărginimea Sibiului – Sibiu – Făgăraş, ajungând în cele din urmă înapoi la gara din Braşov. Ca lungime, traseul are aproximativ 450 de kilometri. Turiştii beneficiază de patru nopţi de cazare la 4 stele, mese şi o petrecere în seara primei zile.

    În ceea ce priveşte costurile proiectului, reprezentanţii nu oferă valori precise, dar spun că investiţia a fost gândită pentru mai mulţi ani, încercând să îmbunătăţească în mod constant experienţa clienţilor. „Investiţiile, inclusiv în parteneriatul cu CFR au fost consistente, însă ne-am dorit să obţinem cele mai bune variante ale fiecărei componente şi să oferim o experienţă pe care, poate, o încerci o singură dată, dar în urma căreia vei rămâne cu poveşti şi amintiri cât pentru o viaţă”, spune Pitulice. „Din punct de vedere financiar, anul trecut ne-a demonstrat că este un produs viabil. Transilvania Train are o identitate, devine o un brand, iar investiţiile în comunicarea produsului au început să îşi spună cuvântul.”

    Anul trecut, la prima ediţie a Transilvania Train, capacitatea a fost de doar 100 de locuri, intenţia fiind de a testa răspunsul pieţei. „În acelaşi timp, am dorit să verificăm şi eventuale scăpări sau elemente ce pot crea o notă discordantă şi chiar şi cum funcţionăm noi, ca şi echipă în faza efectivă de implementare. Cu experienţa primei ediţii în spate şi cu un feedback din partea participanţilor mai mult decât încurajator (am primit cereri de înscriere pentru ediţia 2018 chiar pe peronul din Braşov, la întoarcerea din ediţia 2017), am decis să dublăm capacitatea trenului pentru 2018, la 200 de particianţi, să reorganizăm anumite componente, să adăugăm unele noi, iar numărul zilelor a crescut astfel de la 4 la 5”, spune cofondatorul Transilvania Train. Luând în calcul preţul unui bilet în 2017, de 650-680 de euro, încasările primei ediţii s-au ridicat la aproximativ 70.000 de euro. Pentru acest an, Cristi Pitulice spune că are clienţi din toată Europa – Olanda, Germania ori Slovacia. „Sunt oameni pasionaţi nu numai de trenuri, ci şi de arta descoperirii.”  În acest moment, proporţia turiştilor străini este de 30% din totalul gradului de ocupare.

    Fiind vorba de un tren turistic, organizatorii au luat în calcul, în primul rând, regiuni şi localităţi pe traseul căilor ferate; Transilvania a părut, astfel, alegerea ideală. „Foarte multe dintre sate, casele vechi, arhitectura, monumentele istorice, tradiţiile de acolo se deteriorează, se pierd şi au nevoie de susţinere, în primul rând din partea românilor”, spune Pitulice. Legat de alte posibile rute, el nu exclude această variantă pe viitor, însă subliniază faptul că momentan cei implicaţi se vor focusa pe a face din proiectul Transilvania Train un produs de succes.