BusinessMagazin

Tag: ajutor

  • Om bogat, caut ecosistem pentru casă

    Nu se mai cer simple acvarii în care pot fi urmăriţi înotând voioşi peştii, acestea trebuie să fie deosebite, adevărate opere de artă cu mici peisaje subacvatice pline de viaţă, susţin firmele care proiectează şi realizează aşa ceva, scrie Mansion Global. Închise în sticlă sau plexiglas se află minisculpturi printre care plutesc peştii ori recifuri vii cu tot cu ecosistemul lor de crabi, corali, castraveţi de mare şi scoici, ceea ce asigură un spectacol vizual în continuă schimbare.
    Realizarea unei asemenea lucrări de artă acvaristică poate costa de la 10.000 la 1,5 milioane de dolari, preţ în care nu intră şi vieţuitoarele care o vor popula, iar întreţinerea lunară a unui asemenea capriciu se situează la sume cuprinse între 300 şi 35.000 de dolari. Printre cei care vor să se relaxeze admirând un petic de viaţă subacvatică se numără doctori, directori de companii sau fonduri de hedging, vedete ale micului şi marelui ecran ori bancheri. Acvariile de lux se pot instala fie în piese de mobilier cum ar fi dulapuri, fie ca elemente separate în încăperi, de la sufragerie la pivniţa de vinuri. Pot fi montate într-o zonă a unei încăperi sau de jurul împrejurul acesteia, iar unora le plac atât de mult acvariile încât vor câteva prin casă şi prin curte. Există şi cereri de instalare la intrarea în garajul în care clientul îşi ţine maşinile din colecţia sa de care este cel mai mândru, cum ar fi Bugatti sau Ferrari, ori în spaţii în care pot fi admirate şi din lateral, cât şi de sus. 

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • După asaltul asupra Uber, Europa iese la atac împotriva Airbnb: Cele mai mari 10 capitale europene cer ajutor Uniunii Europene pentru a interzice sau reglementa serviciul

    Zece dintre cele mai mari capitale europene au cerut ajutor de la Uniunea Europeană în bătălia împotriva serviciului de home-sharing Airbnb şi a altor site-uri de acest gen, motivând că aceaste platforme perturbă piaţa imobiliară, potrivit The Guardian.

    Într-o scrisoare comună, Amsterdam, Barcelona, Berlin, Bordeaux, Bruxelles, Cracovia, Munchen, Paris, Valencia şi Vienna au transmis că „creşterea explozivă” a platformelor de închiriere pe termen scurt la nivel global reprezintă o temă ce trebuie abordată neapărat de următorii comisari europeni.

    În aprilie, avocatul general al Curţii Europene de Justiţie a luat în considerare ideea ca sub legislaţia UE Airbnb să fie considerat furnizor digital de informaţii, şi nu agent imobiliar tradiţional.

    Statutul, confirmat de instanţă, ar permite Airbnb şi altor platforme similare să opereze liber în blocul european.

    „Oraşele europene cred că locuinţele trebuie să fie folosite în principal pentru a locui în ele. Mulţi suferă de pe urma unei penurii de locuinţe. Când casele pot fi închiriate turiştilor, ele dispar din piaţa imobiliară tradiţională”, scriu oraşele europene, într-o declaraţie lansată de consiliul oraşului Amsterdam.

     

  • Contraspionul personal

    Un absolvent al Glasgow School of Art, Erlend Prendergast, a proiectat un dispozitiv denumit CounterBug menit să nu-i permită asistentului digital Alexa de la Amazon să adune câte informaţii personale ar putea, scrie Dezeen. Dispozitivul acţionează prin trei programe, Murmur, care şopteşte cuvinte menite să contrazică spusele utilizatorului când acesta discută despre preferinţe sau hobby-uri, Blabber, care o ţine de vorbă pe Alexa cât utilizatorul e plecat, şi Scramble, care ţipă să acopere eventuale cuvinte de pe lista de monitorizare a NSA atunci când sunt rostite de utilizatorii săi. 

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Povestea omului care a revoluţionat telefonul mobil, dar nu a putut ţine pasul cu tehnologia. Compania a pierdut aproape toţi clienţii

    Mihal „Mike“ Lazaridis s-a născut pe 14 martie 1961 în Istanbul, Turcia, în familia unor greci din insula Chios. În 1966 s-a mutat împreună cu părinţii săi în Canada, stabilindu-se în Windsor, Ontario. Pasionat de ştiinţă încă din copilărie, la vârsta de 12 ani a câştigat un premiu din partea Bibliotecii Publice Windsor pentru citirea tuturor cărţilor ştiinţifice de pe rafturile acesteia. În 1979 s-a înscris la Universitatea din Waterloo şi a ales să studieze inginerie electrică, urmând şi un opţional în informatică.

    În 1984, Lazaridis a răspuns pozitiv unei propuneri primite din partea companiei General Motors de a dezvolta un sistem centralizat de control pentru reţelele de computere, pentru care i s-a acordat un contract de angajare. Contractul cu General Motors împreună cu o mică subvenţie guvernamentală şi un împrumut de la părinţii săi i-au permis antreprenorului să dezvolte, alături de prietenul său din copilărie Douglas Fregin, compania de tehnologie Research In Motion, pe care au lansat-o în acelaşi an, pe 7 martie. După înfiinţarea businessului, Lazaridis a renunţat la universitate, cu doar două luni înainte de absolvire.

    Un deceniu şi jumătate mai târziu, pe 19 ianuarie 1999, folosind tehnologia wireless, Research In Motion a creat un pager care avea să fie primul dispozitiv BlackBerry, după numele căruia compania a fost redenumită. Acesta a fost lansat iniţial în München, Germania. În 2002 BlackBerry a lansat prima linie de smartphone-uri.

    Lazaridis şi soţia sa, Ophelia, sunt cunoscuţi pentru activitatea filantropică din Waterloo. Astfel, în 2000, antreprenorul a fondat Institutul Perimeter pentru Fizică Teoretică, către care a donat peste 170 milioane de dolari, iar după doi ani a pus bazele unui nou institut pentru calcule bazate pe tehnologie cuantică în cadrul Universităţii din Waterloo, în deschiderea căruia a investit 100 de milioane de dolari. În 2015, antreprenorul a donat Universităţii Wilfrid Laurier 200 de milioane de dolari pentru un nou institut de management orientat spre tehnologie, care a fost redenumit în onoarea sa Şcoala de Afaceri şi Economie Lazaridis.

    Munca de cercetare şi investiţiile sale în ştiinţă nu au fost trecute cu vederea. Astfel, pe 21 octombrie 1999, Lazaridis a primit o diplomă onorifică de doctor în inginerie din partea Universităţii din Waterloo, iar în iunie 2003 a devenit al optulea rector al acesteia. A primit, de asemenea, un premiu Oscar şi un premiu Emmy pentru realizările din domeniul tehnologiei care au ajutat industria cinematografică. Printre alte recunoaşteri, el a fost numit în 2006 ofiţer al Ordinului Canadei şi membru al Ordinului Ontario, iar în 2014 a primit titlul de membru al Societăţii Regale. În 2011, publicaţia internaţională Forbes l-a desemnat pe Lazaridis al 17-lea cel mai bogat canadian şi l-a clasat pe locul 651 în topul celor mai bogate persoane din lume, cu o avere de 1,9 miliarde de dolari. În septembrie 2013, în întreaga lume existau 85 de milioane de utilizatori ai telefoanelor mobile BlackBerry.

    Cu toate acestea, compania şi-a pierdut poziţia dominantă pe piaţă din cauza succesului sistemelor Android şi iOS, numărul utilizatorilor scăzând la 23 de milioane în martie 2016. În prezent, compania activează în 30 de ţări şi are un număr de circa 4.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut venituri de 857 de milioane de dolari.

  • China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

    Odată cu noul Drum al Mătăsii, o reţea de legături comerciale şi de infrastructură de transport şi energie răspândită în toată lumea, China creează şi un „Drum al Mătăsii digital pentru secolul XXI”, după cum spune chiar preşedintele chinez Xi Jinping. Nerăbdătoare să păşească pe acest drum sunt state cu tendinţe autoritare, cărora China le exportă tehnologie ultramodernă de supraveghere a populaţiei. Compania Huawei joacă un rol important în iniţiativa Beijingului.

    Analiştii se tem că astfel China îşi construieşte o poziţie dominantă în sectorul informaţiilor şi cel al tehnologiei inteligenţei artificiale. Mai multe state din jurul României se visează porţile de intrare a comerţului chinezesc în Europa. Guvernul Serbiei vrea să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad şi a ales să implementeze „Soluţia pentru un oraş sigur” a Huawei – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de supraveghere. Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a fost ministrul de informaţii al dictatorului Slobodan Milosevici.

    În ultima vreme, mai multe ziare şi publicaţii au scris despre „statul supraveghetor” pe care în construiesc şi îl exportă conducătorii de la Beijing. The New York Times şi revista Newsweek sunt unele dintre ele. Poveştile lor i-au atras atenţia lui Zak Doffman, contribuitor la Forbes specializat în supraveghere şi securitate cibernetică.

    „Sub conducerea preşedintelui Xi Jinping“, scrie New York Times, „guvernul chinez a extins considerabil supravegherea internă, alimentând o nouă generaţie de companii care produc tehnologie sofisticată la preţuri tot mai mici. O iniţiativă globală de infrastructură răspândeşte această tehnologie mai departe.“

    Ziarul american s-a concentrat pe cazul Ecuadorului, care are un sistem de supraveghere instalat din 2011, „o versiune de bază a unui program de control computerizat pe care Beijingul a cheltuit miliarde de dolari pentru a-l construi de-a lungul unui deceniu de progres tehnologic. Potrivit guvernului din Ecuador, camerele video furnizează imagini poliţiei pentru examinare. „Investigaţia ziarului a constatat că filmările ajung şi la temuta agenţie de informaţii interne a ţării, care, în timpul preşedintelui anterior, Rafael Correa, a avut o lungă istorie de urmărire, intimidare şi atacare a adversarilor politici.“ Sistemul Ecuador“, se arată în articolul din The New York Times, „se numeşte ECU-911 şi a fost făcut în mare parte de două companii chinezeşti controlate de stat, CEIEC şi Huawei“. Huawei a informat ziarul printr-un comunicat că „furnizează tehnologii pentru a sprijini programele pentru oraşe inteligente şi oraşe sigure din întreaga lume. În fiecare caz, Huawei nu se implică în stabilirea politicii publice în ceea ce priveşte modul în care este utilizată această tehnologie“.

    Între timp, un articol din Newsweek s-a concentrat pe dezvoltarea de sisteme de supraveghere bazată pe inteligenţă artificială, de multe ori cu investiţii şi colaborări din SUA, inclusiv cu companii precum Microsoft, Google şi universităţi americane. „În statele cu instituţii care nu pot fi trase la răspundere şi cu abuzuri frecvente în ceea ce priveşte drepturile omului“, arată Newsweek, „sistemele AI vor produce, cel mai probabil, pagube mai mari.“ China este un exemplu deosebit pentru că liderul său a îmbrăţişat cu entuziasm tehnologiile AI şi a creat cel mai sofisticat stat supraveghetor din lume în provincia Xinjiang, urmărind mişcările zilnice ale cetăţenilor şi utilizarea smartphone-urilor.

    Articolul explică faptul cum „companiile chinezeşti precum Huawei şi ZTE construiesc oraşe inteligente în Pakistan, Filipine şi Kenya cu o tehnologie de supraveghere cuprinzătoare încorporată“ şi, deşi „vânzarea de echipamente avansate pentru profit este diferită de utilizarea tehnologiei cu un scop geopolitic expres, aceste noi capabilităţi pot să planteze seminţele supravegherii universale: întrucât guvernele devin din ce în ce mai dependente de tehnologia chinezească pentru a-şi gestiona populaţia şi pentru a-şi păstra puterea, acestea se vor confrunta cu presiuni mai mari pentru a se alinia la agenda Chinei.

    Zilele trecute, ZDNet a raportat că „Serbia vrea să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad. În acest scop, guvernul a decis implementarea soluţiei Huawei Safe City – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de securitate“. Huawei a elaborat un studiu de caz în privinţa Serbiei, care, potrivit ZDNet, „a dispărut în mod misterios“ când jurnaliştii au început să pună întrebări. În acest caz, Huawei a pretins că este „singurul furnizor care poate oferi o soluţie completă pentru un oraş sigur. În prezent, Huawei a implementat sistemele Safe City în 230 de oraşe pentru mai mult de 90 de guverne naţionale sau regionale“.

    Huawei s-a concentrat mai mult în ultima vreme pe lumea strălucitoare a reţelelor viitorului, 5G. SUA fac presiuni pentru a împiedica implementarea tehnologiei Huawei 5G în reţele din ţările aliate. Argumentul său este că echipamentele chinezeşti pot conţine dispozitive care fie facilitează colectarea de informaţii, fie permit un atac asupra reţelei. În plus, autorităţile americane susţin că Huawei are legături puternice cu guvernul de la Beijing şi este obligată să-şi prezinte ofertele. Toate acestea sunt negate în mod vehement de partea chineză.

    Potrivit celor de la The Times, CIA a prezentat informaţii înalţilor oficiali britanici la începutul acestui an care susţin suspiciunile că Huawei „a primit finanţare de la ramuri ale aparatului de securitate al Beijingului. Serviciile americane de informaţii au dovedit Marii Britanii că Huawei a luat bani de la Armata de Eliberare a Poporului, de la Comisia Naţională de Securitate a Chinei şi de la o a treia ramură a reţelei de informaţii chineze“.

    The Times susţine că informaţiile au fost furnizate „numai celor mai înalţi oficiali din Regatul Unit“ şi că CIA a acordat materialului „o clasificare de certitudine puternică, dar nu absolută“. Ziarul a scris, de asemenea, că o a doua sursă spune că există o opinie în interiorul comunităţii de informaţii din SUA că „ministerul chinez al siguranţei – principala organizaţie de securitate şi spionaj a Chinei – a aprobat finanţare guvernamentală pentru Huawei“.

    În ciuda acestui fapt, Marea Britanie a decis să includă Huawei în reţeaua sa 5G, restricţionându-i accesul doar la sistemele esenţiale.
    Marea Britanie nu este singura care ignoră avertismentele din SUA. Recent, Huawei a anunţat că „a semnat 40 de contracte comerciale pentru reţele 5G cu operatori de top la nivel mondial şi că a livrat mai mult de 70.000 de staţii de bază 5G pe pieţele din întreaga lume“.

    Potrivit companiei, aceasta „a ajutat peste 160 de oraşe din peste 40 de ţări şi regiuni să implementeze proiecte pentru oraşe smart. Huawei a jucat un rol activ în dezvoltarea standardului naţional chinez pentru oraşe inteligente. Intelligent Operation Center (IOC), o soluţie dezvoltată de Huawei cu rol de «creier» al oraşului inteligent, a fost desfăşurată în mai mult de 10 oraşe din întreaga lume şi a devenit liderul domeniului IOC global“.

    Există numeroase referinţe, chiar dacă studiul de caz din Serbia a fost şters. „Soluţiile Huawei pentru oraşe sigure sunt implementate acum în peste 700 de oraşe din peste 100 de ţări şi regiuni“, susţine compania, „inclusiv în Brazilia, Mexic, Serbia, Singapore, Spania, Africa de Sud şi Turcia. În Africa de Sud şi Thailanda, Government Cloud Solution a Huawei ajută guvernele să administreze resursele, să integreze datele şi să crească în mod continuu adoptarea ICT (Information and Communications Technology – tehnologia informaţiei şi comunicării). În Brazilia, serviciul Huawei de e-taxe a contribuit la dublarea numărului de facturi electronice emise şi a ajutat ţara să-şi implementeze reformele fiscale.“

    Un documentar recent al BBC susţine că o soluţie pentru oraşe sigure aplicată de Huawei în Pakistan ascundea carduri Wi-Fi suplimentare” în incintele sistemelor de supraveghere video care reprezentau o posibilă ameninţare latentă, de tipul backdoor. Dispozitivele au fost cercetate şi apoi eliminate. „Cu soluţia noastră“, arată Huawei, „în oraşul Lahore a scăzut timpul mediu necesar pentru a răspunde la incidentele de siguranţă publică de la 30 de minute la 10 minute şi a fost redus timpul mediu în care ofiţerii de politie rezolvă un caz de la 45 de zile la 2 zile.”

    „Iar în China, de unde Huawei îşi obţine doar puţin peste 50% din veniturile din ce în ce mai mari, compania a participat la peste 60 de proiecte pebtru oraşe smart, inclusiv în Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenzhen, Suzhou, Jilin, Yiyang şi Gaoqing (oraşe cu populaţii cât ale unor ţări – n.r.). Am folosit cele mai noi tehnologii cum ar fi 5G, cloud computing şi IoT pentru a ajuta clienţii să construiască noi tipuri de guvernare, care să permită o administrare mai inteligentă a oraşului şi să promoveze un mediu mai prietenos cu oamenii şi cu afacerile.”

    Zak Doffman, specialistul în supraveghere şi securitate cibernetică care scrie pentru Forbes, crede că toată această poveste se poate reduce la experimentul Xinjiang, de opresiune permisă de sistemele de supraveghere. Xinjiang ar fi parte dintr-un program mult mai amplu din China, chiar cea mai extremă parte a acestui program. China a dezvoltat acolo un laborator de supraveghere ferit şi nelimitat. Xinjiang este o provincie cu o populaţie mai mare decât 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Inteligenţa artificială se hrăneşte cu date de instruire brute, în condiţii de siguranţă. Tehnologia poate fi îmbunătăţită fără constrângeri.

    În mai 2018, Departamentul de Securitate Publică al Regiunii Autonome Xinjiang şi Huawei au semnat un acord de cooperare strategică pentru un laborator comun de inovare. Un reprezentant al Huawei la ceremonia de semnare a declarat că organizaţia „va integra resursele, va oferi produse şi servicii de top şi va coopera pe scară largă cu întreprinderile locale de tehnologie înaltă pentru a construi o societate mai sigură şi mai inteligentă împreună cu departamentul de securitate publică al regiunii autonome“.

    Apoi, în august 2018, Huawei Urumqi DevCloud a fost lansat pentru a „promova dezvoltarea industriei de informaţii şi software în district şi în tot Urumqi“.

    Laboratoarele de tehnologie pe care China le-a dezvoltat (opresiv) în Xinjiang şi (mai sensibil) în metropolele ei uriaşe sunt exportate necontenit printr-un efort susţinut de stat pentru obţinerea unei poziţii dominante în sectorul securităţii. Prin achiziţionarea acestei tehnologii subvenţionate de statul chinez şi prin participarea la runde de investiţii nechibzuite pentru unicornii AI, Occidentul este un participant voluntar la acest effort, notează Doffman.

    Şi, aşa cum a explicat New York Times, „împrumuturile de la Beijing au pus la dispoziţia guvernelor tehnologii de supraveghere pe care nu şi le puteau permite în trecut, în timp ce sistemul autoritar chinez a diminuat transparenţa şi responsabilitatea utilizării“, adăugând că „start-up-urile chinezeşti, susţinute în parte cu investiţii americane, concurează pentru a construi soluţii de poliţie automată.

    Nadege Rolland, asociat la Biroul Naţional de Cercetare Asiatică din Washington, a declarat pentru Deutsche Welle că este important să se acorde atenţie „componentelor intangibile“ ale Drumului Digital al Mătăsii, cum ar fi promovarea de către Beijing a versiunii sale de norme de guvernanţă pentru internet. „Pentru ţările semiautoritare din întreaga lume, dintre care un număr mare se află sub umbrela Iniţiativei Belt and Road (BRI), modelul chinez de supraveghere digitală a populaţiei pare, probabil, destul de atrăgător“, a spus Rolland, fost consilier al guvernului francez pentru strategie în privinţa Chinei.

    „Deoarece ţările BRI devin dependente de China pentru internet, ele deschid posibilitatea pentru Beijing de a monitoriza şi de a deturna traficul de date, ajutând astfel la colectarea de informaţii de către China şi la progresele tehnologice în domenii precum AI“,
    a adăugat ea.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ana-Maria Busuioc – General manager { SunGarden Golf & Spa Resort }

    •   Lucrează în cadrul grupului hotelier clujean SunGarden Golf & Spa Resort de aproximativ
    10 ani, ocupând rolul actual din 2015.
    •   Una dintre cele mai importante reguli după care se ghidează în carieră este că încearcă să fie mereu plină de entuziasm şi să transmită entuziasm, alături de principii precum corectitudinea, încrederea, respectarea promisiunilor, responsabilitatea – indiferent dacă sunt către clienţi, angajaţi, furnizori sau colaboratori.
    •   După ani de experienţă acumulaţi în străinătate, constată că în România este greu să supravieţuieşti într-un climat de cele mai multe ori nefavorabil, alimentat de o legislaţie adesea potrivnică, context în care vede doar două variante de reuşită: o perseverenţă dusă la extrem combinată cu multă răbdare şi acceptarea întregii birocraţii sau, dimpotrivă, o atitudine lipsită de scrupule, machiavelică – în mod evident, nu încurajează această variantă lipsită de etică.
    •   Îi sfătuieşte pe tinerii care intră în antreprenoriat să se înarmeze cu multă răbdare deoarece provocările sunt foarte mari, dar să îşi urmeze pasiunea indiferent de preţul pe care îl au de plătit. 

    Cifră de afaceri (2018): 10 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 100

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Andreea Pîrvu, CFO { Flanco Retail }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti şi deţine o diplomă de master în audit şi servicii de management financiar din partea aceleiaşi instituţii.
    •   Face parte din echipa Flanco Retail de peste opt ani iar departamentul pe care îl conduce în prezent are o echipă de 30 de specialişti.
    •   Etica, moralitatea, respectul şi fair play-ul sunt valorile fundamentale după care se ghidează atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională şi spune că este esenţial să ne găsim puterea de a transforma în oportunităţi ceea ce iniţial poate părea o problemă sau chiar o ameninţare.
    •   Crede că pentru a reuşi în orice domeniu, inclusiv în cel financiar, ai nevoie de foarte multă determinare şi ambiţie şi că trebuie să fii flexibil şi deschis către schimbare, consecvent, să ai capacitatea de a te adapta momentului, situaţiei şi dinamicii mediului în care îţi desfăşori activitatea, iar în timp, pe măsură ce vei ajunge la o cunoaştere profundă a domeniului de activitate, vei câştiga şi competenţa, autoritatea şi credibilitatea, fără de care nu poţi spune că ai un succes deplin. 

    Cifră de afaceri (2018): 1,07 mld. lei
    Profit (2018): 21 mil. lei
    Număr de angajaţi: >1.500

  • Bibliotecă pe perete

    Transformarea clădirii a pornit de la rugămintea prietenilor artistului Jan Is De Man, care l-au convins să realizeze o pictură murală pe exteriorul acesteia. Deşi Jan Is De Man se gândise iniţial să picteze o figură zâmbăreaţă, după ce a studiat forma clădirii i-a venit ideea să o transforme într-un bibliotecă cu ajutorul artistului de graffiti şi tatuator Deef Feed. Astfel un perete al clădirii dă iluzia unui mare raft de bibliotecă, pe care sunt tot felul de cărţi care reflectă diversitatea culturală a cartierului, alese cu ajutorul locuitorilor acestuia.