BusinessMagazin

Tag: ajutoare de stat

  • Cum facem să accesăm mai uşor fonduri europene?

    Realitatea este însă mult mai prietenoasă cu companiile româneşti. Pentru accesarea de fonduri europene sunt eligibile companii care au ca medie în 2018 între 3 şi 249 angajaţi, profit şi care vor să acceseze un grant de minimum 1 milion euro şi maximum 5 milioane euro pentru investiţii în afara zonei Bucureşti-Ilfov. Finanţarea nerambursabilă este de cel mult 70% în cazul în care compania nu a depăşit o medie de 49 de angajaţi în ultimii doi ani fiscali, mai puţin în judeţele Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Arad, unde finanţarea este de cel mult 55%, respectiv 45% dacă sunt între 50 şi 249 angajaţi.

    Procentul de finanţare nerambursabilă se aplică în funcţie de judeţul unde este amplasată investiţia şi nu unde avem sediul social. De exemplu, putem avea sediul social la Bucureşti, dar investiţia să o facem la Braşov. În această situaţie avem 70% nerambursabil dacă nu am depăşit media de 49 de angajaţi. Sunt eligibile cheltuieli cu construirea de la zero sau extinderea unei clădiri, dotarea cu echipamente, mijloace fixe şi software. Nu este eligibilă, în schimb, renovarea spaţiilor existente, iar terenul trebuie să fie liber de sarcini.

    Trebuie să avem în vedere însă că ambele linii, de fonduri europene şi ajutoare de stat, sunt reglementate până în 2020. Prin urmare suntem la final al perioadei programatice 2014-2020 şi trebuie să fim atenţi la oportunităţi, următoarea sesiune deschisă pe fonduri europene fiind, cel mai probabil, tocmai în 2022. Dacă pe Schema de Ajutor de Stat reglementată de HG 807/2014 avem sesiune de depunere continuă, pe fonduri europene sesiunea se va deschide în luna mai, cel mai probabil. La acel moment însă proiectele va trebui să fie deja pregătite, pentru că se aplică principiul de „primul venit, primul servit”. Altfel spus, cine va atinge 75 puncte va intra direct la contractare. Nu se vor contracta proiectele în ordinea punctajului, ci în ordinea depunerii.

    Faţă de 2017, actualul ghid pe Programul Operaţional Regional 2.2 simplifică mult procedura: nu se mai solicită la depunere decizia etapei de încadrare de la mediu, nu se mai punctează depunerea a două oferte pentru fiecare echipament. Dovada cofinanţării nu se face la momentul depunerii, ci doar după evaluarea proiectului, odată cu transmiterea documentelor necesare contractării, însă sfatul meu este să solicitaţi şi unei bănci o analiză şi să aveţi cumva certitudinea că veţi deţine resursele necesare implementării proiectului. Altfel, există posibilitatea să construiţi un proiect de
    7 milioane euro şi după aprobare să realizaţi că nu aveţi resurse pentru a-l implementa.

    Pentru un proiect eligibil şi cu un punctaj care să asigure contractarea, primul pas este verificarea bilanţului pe 2018, chiar şi provizoriu, precum şi analiza indicatorilor. În funcţie de punctaj, compania poate decide ce indicatori financiari îşi asumă să crească drept urmare a implementării proiectului.
    Planul de afaceri trebuie pregăatit cu rigurozitate: descrierea societăţii, produse/servicii etc., la fel şi cererea de finanţare, previziunile financiare – venituri, cheltuieli, locuri de muncă create, salarii. Deşi s-au simplificat cerinţele, documentaţia este încă stufoasă, cel puţin 100-150 pagini, proiectele se depun pe platforma MYSMIS, iar ulterior aprobării, implementarea este mult mai solicitantă întrucât achiziţiile, rapoartele de progres, cererile de plată/rambursare necesită respectarea cu stricteţe a legislaţiei, altfel compania riscă corecţii.

    În acest context şi având în vedere faptul că este eligibilă cheltuiala cu consultanţa în procent de 50%, recomand alegerea unui consultant cu experienţă de cel puţin 5-7 ani în domeniu şi care probează finalizarea cu succes a minimum 20-30 proiecte de acelaşi tip. E foarte important şi să aveţi în vedere că de la publicarea ghidului final, în doar o lună se deschide sesiunea. Prin urmare, sfatul meu este să aveţi scrise proiectele, semnate cu semnătura electronică toate documentele, astfel încât, la momentul oportun, acestea doar să fie încărcate pe platforma MYSMIS. Estimez că va fi o concurenţă acerbă pentru fondurile rămase şi nu va fi loc pentru întârziaţi.

    Proiectele se vor evalua aproximativ şase luni şi apoi se semnează contractul de finanţare. Odată semnat, se dă un anunţ în presă privind începerea proiectului şi începe derularea procedurilor de achiziţie. Trebuie urmărite şi respectate atât bugetul aprobat, cât si calendarul de implementare a proiectului. În cazul în care trebuie prelungite anumite activităţi sau trebuie făcute modificări, se fac fie notificări, fie acte adiţionale la contractul de finanţare.

    În funcţie şi de prevederile ghidului final, ce urmează să fie publicat, de principiu, în aprilie, şi de grila de punctaj aferentă, nu recomandăm asumarea unor indicatori pe care nu suntem siguri că îi putem atinge după finalizarea implementării.

    Întrucât perioada programatică 2021-2027 va începe probabil în 2022, până atunci nu vom mai avea alte sesiuni deschise pentru a ne finanţa proiectele şi trebuie să profităm de ultimele alocări în 2019.

  • Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

    În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.
     
    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”
     

  • Ajutoare de stat de 491 milioane lei, acordate pentru 9 firme, care vor investi 1,3 miliarde lei

    Cele nouă companii vor primi un ajutor de stat cumulat în valoare de 491 de milioane de lei, iar valoarea investiţiilor estimate a fi realizate este de 1,3 miliarde de lei, prin care vor fi create 1.940 de locuri de muncă.

    Unul dintre cei mai mari beneficiari ai aceste runde de finanţare este grupul Teraplast, care a obţinut două finanţări din cele trei depuse. Unul dintre proiectele câştigătoare al acestuia este pentru firma TeraPlast, iar altul este pentru Depaco, companie din grup.

    Schema de ajutor de stat instituită prin HG nr. 807/2014 susţine investiţiile de mare anvergură, favorizează extinderea activităţilor economice în regiunile defavorizate şi stimulează investiţiile în tehnologii avansate care conduc la crearea de locuri de muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care cetăţenii votează pentru respingerea acordării ajutoarelor de stat pentru fermieri

    Executivul subliniază că aceste propuneri vor duce la majorarea preţului alimentelor şi vor afecta economia, transmite Reuters.

    Elveţia va organiza două referendumuri în data de 23 septembrie, unul pentru a acorda mai multe ajutoare de stat pentru fermieri şi altul pentru introducerea unor practici agricole mai sustenabile şi mai prietenoase cu animalele.

    Un sondaj de opinie arată un sprijin larg pentru ambele idei, însă ministrul Economiei, Johann Schneider-Ammann spune că aceste propuneri “periculoase” ar putea duce la majorarea tarifelor şi la alte represalii din partea partenerilor comerciali. 

    Una dintre propuneri, denumită iniţiativa Fair Food, vrea ca toate produsele alimentare din Elveţia să provină din surse sustenabile, iar etichetarea alimentelor să fie mai exactă. Ideea este să îmbunătăţească bunăstarea animalelor prin interzicerea importurilor de produse alimentare produse în regim intensiv şi să garanteze că importurile de alimente îndeplinesc cele mai ridicate standarde elveţiene. Suporterii iniţiativei, precum partidul ecologist şi cel social democrat, susţin că de pe urma acesteia vor profita atât consumatorii şi animalele, cât şi mediul şi fermierii.

    Cealaltă propunere vrea să majoreze ajutoarele de stat acordate fermierilor elveţieni, al căror număr s-a înjumătăţit după 1985, iar zilnic se închid trei exploataţii agricole.

    “La prima vedere aceste propuneri au provocat un val de simpatie în rândul multor cetăţeni. Sunt convins că la o examinare mai atentă a acestor propuneri, cetăţenii vor vedea că vor duce la scumpirea produselor alimentare, reducerea ofertei şi la mai multe cumpărături la graniţele Elveţiei”, a spus Schneider-Ammann.

    Contribuţia agriculturii la economia Elveţiei a scăzut de la 2% în 1985 la sub 1% în prezent. Suporterii iniţiativei pentru majorarea ajutoarelor de stat pentru fermieri, denumită Food Sovereignty, prin care se numără organizaţii ale fermierilor dar şi ONG-uri, vor o mai mare transparenţă în domeniul preţurilor pentru a da fermierilor o putere mai mare în negocierilor cu retailerii şi procesatorii. De asemenea aceştia doresc să crească numărul persoanelor care muncesc în agricultură şi să impună norme mai stricte importurilor care ar putea fi vizate de tarife mai mari şi chiar embargouri dacă nu respectă standardele elveţiene.

    Guvernul federal susţine că aceste propuneri vor duce la subvenţii mai mari sau chiar preţuri fixe, însă promotorii iniţiativei resping acest lucru. “Nu vrem mai mulţi bani, vrem doar să îmbunătăţim poziţia de negociere a fermierilor. Mulţi dintre ei dau faliment pentru că preţurile pe care le obţin pentru produsele lor sunt mai mici decât costurile de producţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al campaniei Rudi Berli.
    Referendumurile sunt o obişnuinţă în sistemul de democraţie directă din Elveţia, mai multe astfel de plebiscite având loc în fiecare an.

  • BREAKING NEWS: Comisia Europeană analizează modul în care s-a acordat sprijin public Complexului Energetic Hunedoara

    La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane RON) producătorului de energie „Complexul Energetic Hunedoara” (denumit în continuare „CE Hunedoara”), care se afla într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013.

    În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.

    Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

  • Cum a reuşit acest om să păcăleasă autorităţile să-i dea bani. Cu sumele primite a plecat în vacanţe în jurul lumii

    Stephen Astbury are 32 de ani şi a solicitat ajutoare în bani organizaţiilor care susţin persoanele care nu pot să lucreze din motive obiective, pretinzând că nu poate să lucreze din cauza unei tulburări de personalitate şi a depresiei.

    Tatăl a cinci copii a fost condamnat după ce acesta a început să posteze fotgrafii pe Facebook din vacanţele sale în jurul lumii. Astbury a pozat în faţa turnului Eiffel, făcând snorkelling şi chiar şi cu papagali, în vacanţe exotice; în timp ce pretindea că nu este potrivit pentru muncă.

    Ulterior, cei care i-au cercetat cazul au văzut că Astbury câştiga şi un salariu lucrând în construcţii, dar avea şi câştiguri din vânzarea de fier vechi.

    Astbury şi-a recunoscut frauda, dar a reuşit să scape din închisoare după ce a povestit că a reuşit să supravieţuiască dintr-un accident mortal. Potrivit avocatului său, exista un risc de 90% să-şi fi pierdut viaţa în respectivul accident.

    Potrivit procurorului care i-a anchetat cazul, valoarea fraudei în care a fost implicat a ajuns la peste 15.000 de lire sterline. Astbury a primit o pedeapsă de 32 de săptămâni care a fost suspendată pentru 12 luni.

     

  • Cum a reuşit acest om să păcăleasă autorităţile să-i dea bani. Cu sumele primite a plecat în vacanţe în jurul lumii

    Stephen Astbury are 32 de ani şi a solicitat ajutoare în bani organizaţiilor care susţin persoanele care nu pot să lucreze din motive obiective, pretinzând că nu poate să lucreze din cauza unei tulburări de personalitate şi a depresiei.

    Tatăl a cinci copii a fost condamnat după ce acesta a început să posteze fotgrafii pe Facebook din vacanţele sale în jurul lumii. Astbury a pozat în faţa turnului Eiffel, făcând snorkelling şi chiar şi cu papagali, în vacanţe exotice; în timp ce pretindea că nu este potrivit pentru muncă.

    Ulterior, cei care i-au cercetat cazul au văzut că Astbury câştiga şi un salariu lucrând în construcţii, dar avea şi câştiguri din vânzarea de fier vechi.

    Astbury şi-a recunoscut frauda, dar a reuşit să scape din închisoare după ce a povestit că a reuşit să supravieţuiască dintr-un accident mortal. Potrivit avocatului său, exista un risc de 90% să-şi fi pierdut viaţa în respectivul accident.

    Potrivit procurorului care i-a anchetat cazul, valoarea fraudei în care a fost implicat a ajuns la peste 15.000 de lire sterline. Astbury a primit o pedeapsă de 32 de săptămâni care a fost suspendată pentru 12 luni.

     

  • Premieră: Ajutoare de stat pentru stimularea investitorilor de tip „business angels”

    Guvernul a stabilit joi, printr-un memorandum, instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investiţii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

    Schema nu instituie direct măsuri de ajutor de minimis, ci prevede facilităţi fiscale pentru persoanele fizice care investesc în societăţi, conform Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels.

    Astfel, ajutorul de minimis se acordă ca finanţare de risc, sub forma investiţiilor de capital în numerar la societăţile în care investitorii aleg să investească. Investiţia efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis întrucât este realizată în vederea acordării de facilităţi fiscale persoanei fizice, în calitate de investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunţarea la încasarea unor venituri sub forma de impozite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt priorităţile Guvernului pentru următoarele luni

    Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a trimis la 31 martie prima propunere de acord. Acum urmează ca varianta actualizată să fie trimisă CE până la finele lunii iunie, astfel încât acordul să poată fi semnat în vară. Între altele, CE cere şi clarificări despre scutirea marilor consumatori industriali de la obligaţia de a cumpăra certificate verzi pentru o anumită parte a consumului de energie electrică.

    În luna iulie va avea loc rectificarea bugetară, când fondurile pentru ajutoare de stat urmează să fie majorate, întrucât alocările iniţiale s-au epuizat. În primele patru luni, statul a acordat ajutoare de stat de 40 mil. euro, la o valoare totală a investiţiilor angajate de 112 mil. euro. De asemenea, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

    Ministrul economiei, Constantin Niţă, a promis că se lucrează la o schemă de sprijin pentru marii consumatori de gaze naturale, în perspectiva dereglementării pieţei energetice de la 1 octombrie, ţinând cont că preţurile plătite de companii pentru gazele din producţia internă sunt mai mici cu 40% decât cele de import.

    Cât priveşte politica de investiţii a Guvernului, premierul Victor Ponta a afirmat cu ocazia unei vizite a delegaţiei ExxonMobil că interesul Guvernului, mai ales în lumina conflictului Rusia-Ucraina, este să stimuleze investiţiile în petrol şi gaze, motiv pentru care va sprijini şi investiţiile ExxonMobil în zona continentală a Mării Negre.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nicolas Maure, Dacia şi Renault România

    1. Revitalizarea pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată, mai ales prin restabilirea creditării de consum (mecanisme de finanţare, garanţii, limită de îndatorare etc.).

    2. Creşterea investiţiilor productive în România prin simplificarea accesului la fonduri europene şi la ajutoare de stat pentru întreprinderi mari şi IMM‑uri.

    3. Accelerarea lucrărilor de infrastructură rutieră, feroviară şi portuară.

    4. O mai bună adecvare a educaţiei la nevoile companiei la toate nivelurile (de exemplu învăţământ vocaţional, contracte de practica în întreprinderi alternate cu perioade de şcolarizare etc.).

    5. Revizuirea codului muncii pentru mai multă flexibilitate şi îmbunătăţirea dialogului social.