BusinessMagazin

Tag: agresiv

  • Iohannis: Nu există pericol de destrămare a NATO. Preşedintele Trump nu a fost agresiv

    “Pot să vă spun că nu există acest pericol. Nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Preşedintele Trump nu a fost agresiv, a spus lucrurilor pe nume. Ne-am despărţit în ideea că NATO este cea mai puternică alianţă, este unică şi că vom merge împreună mai departe. Dar impreună ne-am angajat să facem NATO şi mai puternică, inclusive Germania”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summit-ul de la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cerşetor prins de poliţie avea în buzunar suficienţi bani să îşi cumpere o casă

    Un cerşetor care ameninţa trecătorii să îi dea bani a fost prins de poliţie cu 6 milioane de coroane suedeze la el. Suma este echivalentul a peste 600.000 de euro.
     
    El a fost oprit de autorităţi pentru că deranja trecătorii de lângă staţia Resecentrum din Uppsala, Suedia.
     
    Un purtător de cuvânt al Poliţiei a declarat că omul străzii era foarte agresiv atunci când cerea bani, dar e încă neclar dacă a strâns uriaşa suma doar cerşind.
     
    Iniţial, cerşetorul a susţinut că încerca să strângă bani pentru un bilet de tren cu care ar fi vrut să ajungă în vestul Suediei.
     
    “Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”, a declarat oficialul. “Tot scotea teancuri de bani. Oricine umblă cu 6 milioane de coroane cash e suspect.”
     
    Uppsala e cel de-al patrulea oraş din Suedia ca mărime, localizat la aproximativ 70 de kilometri de Stockholm.

  • Contracararea Chinei şi a Rusiei, priorităţile securităţii naţionale a Statelor Unite

    Potrivit noii Strategii de Apărare a SUA lansată de Pentagon, competiţia cu China şi Rusia ameninţă avantajul militar al SUA de pe arena internaţională şi necesită creşterea investiţiilor pentru a face forţele americane mult mai eficiente şi pregătite de război.

    ”Vom continua campania împotriva teroriştilor. Dar competiţia strategică interstatală, nu terorismul, reprezintă principala prioritate a securităţii naţionale a SUA”, a declarat secretarul american al Apărării, Jim Mattis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ameninţări cibernetice în 2018: armele agenţiilor de spionaj vor ajunge pe mâna hackerilor, ransomware devine şi mai agresiv

    Banii, criteriul principal în selectarea victimelor

    După ani la rând în care s-au concentrat pe utilizatori obişnuiţi, dezvoltatorii de ameninţări informatice îşi vor îndrepta atenţia mai ales către ţinte din rândul companiilor şi reţelelor de calculatoare. Cele mai multe ameninţări vor avea capacitatea de a se multiplica de la un calculator la celălalt, fără implicarea utilizatorului, pentru a cauza pagube cât mai mari, la fel ca în cazul WannaCry.

    Numărul de fişiere ataşate mailurilor de tip spam va creşte, mai ales al celor scrise în limbaje de programare precum PERL sau Python. În plus, pe măsură ce migrarea la sistemul de operare Windows 10 va deveni tot mai răspândită, se va intensifica şi numărul atacurilor operate fără fişiere ce folosesc în mod abuziv utilitarele din sistemul Linux pentru Windows.

    Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Despre vulnerabilitatea MS17-010, denumită şi EternalBlue, s-a vorbit pentru prima oară în aprilie, ca parte dintr-o campanie mai amplă de sustragere de date de către Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA). Atacatorii au exploatat vulnerabilitatea care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice, iar specialiştii Bitdefender estimează că situaţia se va repeta şi anul viitor.

    Peisajul global al ameninţărilor informatice din 2018 va consta, în mare parte, din ransomware, troieni bancari şi mineri de monedă virtuală (fişiere care folosesc puterea de procesare a calculatoarelor infectate ca să genereze sume de bani), însă cu schimbări de comportament pentru fiecare. Specialiştii în securitate informatică anticipează că ransomware va folosi inclusiv puterea de procesare a plăcilor video, şi nu doar pe cea a procesorului, pentru a face procesul de criptare a datelor mai rapid şi a ocoli soluţiile de securitate instalate pe calculatoare.

    „Fabricile de viruşi” îşi deschid larg porţile

    O altă tendinţă anticipată de experţii Bitdefender se leagă de folosirea polimorfismului pentru a inunda internetul cu versiuni noi ale unor ameninţări informatice deja cunoscute. Ca să obţină venituri suplimentare, atacatorii vor permite contra cost accesul la motoare de generare automată de malware celor interesaţi să infecteze calculatoare.

    Eforturile atacatorilor vor viza algoritmi de inteligenţă artificială folosiţi de soluţiile de securitate pentru detectarea pericolelelor: răufăcătorii vor crea şi distribui mostre care să tragă semnale de alarmă false şi vor manipula fişierele infectate ca să poată rămâne nedetectate.

    Atacatorii se vor concentra şi pe găsirea de vulnerabilităţi în componente care se află la baza sistemului de operare. Funcţionalităţile WiFi şi Bluetooth vor fi studiate cu interes de către răufăcători, dat fiind că orice vulnerabilitate identificată aici poate fi folosită la scară largă şi este greu de depistat şi de remediat.

    Atacuri devastatoare de pe milioane de dispozitive

    Armatele de dispozitive smart vor deveni noua normalitate în 2018. Codul sursă al acestor terminale este disponibil la liber pe internet, iar grupările de criminalitate informatică interesate să controleze milioane de asemenea gadgeturi au la îndemână o platformă complexă care să le uşureze munca. Dincolo de oprirea funcţionării unor site-uri populare prin accesarea simultană a acestora de către dispozitivele aflate sub controlul atacatorilor, specialiştii în securitate estimează că infractorii vor folosi armatele de terminale şi pentru a infecta cu ransomware reţelele companiilor atacate sau pentru a trimite spam.

    Sistemele de operare ale terminalelor Mac for deveni ţinte în 2018. Dacă pentru utilizatori simpli, ameninţările informatice vor apela la frică ca să-i convingă pe oameni să plătească pentru aplicaţii inutile, companiile vor asista la mai multe atacuri ţintite ce folosesc inclusiv ameninţări avansate folosite în scopuri de spionaj.

  • S-a deschis cea mai mare cafenea din lume. Cum arată locul – FOTO

    Compania Starbucks a inaugurat astăzi o cafenea de 2.800 de metri pătraţi în Shanghai, prima din afara Statelor Unite sub brandul Starbucks Reserve Roastery.

    Noul spaţiu este de două ori mai mare decât cafeneaua ce deţinuse titlul anterior, tot un Starbucks din Seattle.

    Howard Schulz, CEO-ul companiei, a declarat că noul spaţiu are menirea de a îmbina istoria de 46 de ani a Starbucks cu bogata cultură din China.

    Starbucks se extinde într-un ritm extrem de agresiv în China, deschizând o nouă cafenea la fiecare 15 ore.

    Sursa: CNN

  • Culoarea şi marca maşinii vorbesc despre personalitatea şoferului. Roşu, albastru, agresiv sau calm?

    Mai mult, rezultatele ne spun că bărbaţii sunt mai agresivi decât femeile la volan. Mai exact, bărbaţii îşi pierd cumpătul la volan, în medie, de şapte ori pe lună, în timp ce femeile se enervează de trei ori pe lună. Există un top documentat al celor mai agresivi şoferi în funcţie de marca şi culoarea maşinii pe care o conduc.

    IATĂ AICI CARACTERELE ŞOFERILOR ÎN FUNCŢIE DE MARCA ŞI CULOAREA MAŞINII CONDUSE

  • Prima săgeată a Abenomics: de ce nu funcţionează?

    De la lansarea Abenomics (nume care reuneşte măsurile economice promovate de premierul Japoniei, Shinzo Abe şi care se bazează pe ”trei săgeţi”: stimuli fiscali, relaxare monetară şi reforme structurale n.red) la începutul lui 2013, Banca Japoniei (BJ) a diminuat agresiv politica monetară, cunoscută în mod obişnuit ca „prima săgeată a Abenomics”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei de asigurări de credit Coface. Această măsură a inclus introducerea „Relaxării monetare cantitative şi calitative (RMCC)” în Aprilie 2013, modificarea „RMCC cu o rată negativă a dobânzilor” în Ianuarie 2016 şi cel mai recent anunţ, „Relaxare monetară cantitativă şi calitativă cu control asupra curbei de randament”, în Septembrie 2016. La doar 3,5 ani de la lansare, impactul primei săgeţi a devenit mai puţin eficace, mai ales asupra exportului şi a Yenului Japonez.

    De ce deprecierea yenului, care a apărut în timpul succesului timpuriu al primei săgeţi, nu a mărit volumul exporturilor de mărfuri în Japonia ?

    Impactul deprecierii yenului asupra exporturilor poate fi explicat de către puterile externe ale creşterii mondiale economice subpare, care au început să cântărească în activităţile de tranzacţionare de mărfuri la nivel global, incluzând exporturile Japoniei. Un motiv este comportamentul de „stabilire a preţurilor în piaţă” ale exportatorilor japonezi. Aceştia menţin preţurile la echivalentul în valută costurilor de pe piaţa internă – în ciuda nivelului yenului. Acest lucru limitează stimularea cererii pentru export, în Japonia.

    Ce industrii ar putea fi afectate cel mai mult când preţul yenului fluctuează?

    Din cauza acestui comportament de stabilire a preţurilor la piaţă, creşterea profiturilor operaţionale ale producătorilor japonezi imită fluctuaţiile yenului. Stimulul monetar agresiv al BJ ar fi trebuit să îi bucure pe producătorii japonezi. Un alt factor important ce determină un impact al fluctuaţiilor yenului asupra profitabilităţii producătorilor japonezi  poate fi ponderea încasărilor în valută ale exporturilor. Industriile cu un grad mai mic de diferenţiere a produsului exportat, rezultând într-o pondere mai mică a încasărilor în yeni, sunt mai sensibile la fluctuaţiile yenului. Jucătorii acestor industrii sunt prin urmare mult mai vulnerabili în perioadele de consolidare ale yenului, dar se bucură de o creştere a profitabilităţii pe durata slăbirii yenului.

    Combinând aceste evaluări teoretice şi empirice, industriile textilelor şi chimice sunt mai vulnerabile în perioadele de consolidare ale yenului, în timp ce industria generală a maşinăriilor este mai puţin afectată.

    Politica monetară expansionistă pare să piardă viteză. Ce se va întâmpla în continuare?

    În teorie, o creştere a masei monetare, pe fondul politicii monetare expansioniste, ar trebui să ducă la deprecierea monedei. Cu toate acestea, în contextul turbulenţelor de pe pieţe în 2016, statutul de siguranţă a yenului japonez a rămas la un nivel puternic, în ciuda politicii monetare expansioniste a ţării.

    „Ultimele cifre sugerează că Japonia ar putea, încă o dată, să fie într-o capcană a lichidităţii. Ceea ce este şi mai alarmant este că au fost puţine semne de avertizare ale riscului deflaţiei. Cu puţin spaţiu pentru politica monetară sau fiscală, guvernul japonez are nevoie să efectueze dereglementări îndrăzneţe şi reforme structurale pentru a stimula productivitatea şi creşterea salariilor. În caz contrar, situaţia Japoniei de creştere lentă şi deflaţie s-ar putea prelungi”, spune Jackit Wong, economist Coface Asia-Pacific.

     

  • Care a fost primul oraş din lume şi care este cea mai populată metropolă în prezent – GALERIE FOTO

    Încă de la începuturi oamenii s-au grupat în aşezări pentru a supravieţui.  De-a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat în aşezări din ce în ce mai populate. În urmă cu 9.000 de ani, cea mai mare aşezare urbană era Çatalhöyük cu 1.000 de locuitori. Azi Tokyo conduce cu o populaţie de 38 milioane de oameni!

    După Războaiele Mondiale cele mai multe oraşe s-au dezvoltat apid şi agresiv, care a generat o atracţie majoră pentru locuitorii ţării.

    Această expansiune rapidă a adus de multe ori şi probleme de mediu, cauzate de poziţionarea geografică şi numărul ridicat de uzine şi maşini din trafic. De altfel, gestionarea unor astfel de oraşe gigant reprezintă una dintre principalele provocări ale secolului XXI, cu atât mai mult cu cât în multe dintre ele populaţia este în creştere. 

    1. Çatalhöyük este considerat de foarte mulţi ca fiind primul oraş al lumii, iar în anul 6500 î.e.n avea deja o populaţie de 3000 de oameni. Oraşul era atât de dens, încât oamenii mergeau pe acoperişuri şi nu pe stradă, potrivit Business Insider. Oraşul a fost abandonat în 5700 î.e.n

    2. Uruk avea o populaţie de 40.000 de locuitori în 3300 î.e.n

    Aflat pe malul râului Eufrat, Uruk s-a extins într-o perioadă în care agricultura a avut de suferit şi oamenii a trebuit să se grupeze pentru a putea supravieţuii. Legendarul Gilgamesh a condus oraşul în secolul 27 î.e.n.

    3. Babylon (populaţie 60.000 în 1770 î.e.n)

    Oraşul a devenit cunoscut în lume în secolul 6 î.e.n când a fost construite Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soţiile sale, Amytis sau Amuhea. De asemenea, oraşul este cunoscut din Biblie ca fiind un oraş al materialismului şi păcatului. Orşul a rămas o urbă importantă până în secolul 7 er noastră.

    4. În anul 300 î.e.n în Alexandria trăiau 150.000 de oameni

    Alexandria, Egipt, a fost fondat de către Alexandru cel Mare în 331 î.e.n. Oraşul s-a dezvoltat foarte mult şi a fost capitala ţării timp de 1000 de ani. Măreţia Alexandriei a scăzut în timpul imperiului roman.

     

  • Cât de eficient este un stil de management tiranic precum cel al lui Steve Jobs

    Majoritatea criticilor este de acord că noul film Steve Jobs, regizat de Danny Boyle, prezintă cu acurateţe viaţa şi personalitatea lui Steve Jobs. El este prezentat ca un şef care ţipă la colegii lui la şedinţe, nu are răbdare, şi ia în derâdere contribuţiile celorlalţi. Cu toate acestea, Steve Jobs este considerat de mulţi unul dintre cei mai de succes antreprenori ai generaţiei sale.
    Deci dacă eşti nesimţit, fără milă şi plin de sine ai un avantaj în business, te ajută aceste lucruri să ai succes? se întreabă Lucy Hooker într-un articol BBC.

    “Nu aş recomanda ca oamenii să emuleze stilul lui Steve Jobs”, spune profesorul Christine Porath al Şcolii de Business McDonough, Universitatea Georgetown. Comportamentul necivilizat al şefilor şi al colegilor afectează lumea din jur şi sănătatea mintală a angajaţilor, blochează creativitatea, iar oamenii sunt mai reticenţi să rămână în companie, crede Porath.

    “Dacă ţip la ei nu-i încurajez, nu îi provoc să fie mai buni la jobul lor? Aud asta de nenumărate ori, dar adevărul este că oamenii nu se pot concentra în asemenea condiţii. Din punct de vedere cognitiv, angajaţii nu câştigă nimic dacă şeful lor ţipă la ei”, este de părere Christinie Porath. De asemenea, ea punctează faptul că Steve Jobs a devenit mai calm după ce s-a reîntors la Apple, perioadă cea mai de succes a companiei.

    David Rawlinson, fondatorul Restaurant Property, lanţ de restaurante, este de părere că în unele situaţii e bine să fii mai agresiv. “Să-ţi pierzi cumpătul este câteodată un mod de a motiva angajaţii. Nu este ceva ce îmi place, dar a trebuit să recurg la aşa ceva în trecut”, a spus el. De cele mai multe ori este calm şi împăciuitor, spune el, dar ocazional se şi răsteşte şi se enervează. Odată pe lună îşi scoate angajaţii la o bere. “Bem, ne distrăm şi ne cunoaştem mai bine”, spune Rawlinson.

    Sarah (pseudonim) lucrează pentru o firmă de avocatură internaţională. Ea spune că trebuie să fii mai dur în acest domeniu. “Afacerile sunt un domeniu serios, nu-ţi permiţi să fii drăguţ cu toată lumea, să-l întrebi pe fiecare ce a făcut în weekend”, spune ea.  “Pentru un lider nu este important să-şi facă prieteni la serviciu sau să se întrebe dacă-l plac colegii lui. Trebuie să iei decizia corectă pentru business, apoi să te gândeşti la ceilalţi, asta numesc eu leadership”, mărturiseşte Sarah.

    Ben Dattner, coach şi autor al cărţii “The Blame Game”, este de acord. ” Este mai bine pentru un lider să fie respectat, ca angajaţilor să le fie frică de el, decât ca liderul să fie iubit”.

    Totuşi “Metoda această agresivă poate funcţiona pe termen scurt, însă pe termen lung, dacă oamenii nu mai vor să lucreze cu tine, o să ai probleme cu un asemenea stil de management”, spune Dattner.

    Oricare metodă ar fi cea mai bună pentru a avea succes, de menţionat este faptul că femeile întâmpină greutăţi în aplicarea ambelor metode. Dacă este şefa este foarte deschisă spre colaborare cu subalternii ei, aceasta este văzută ca un lider ineficient. Pe de altă parte, femeile sunt percepute mai uşor ca fiind agresive decât bărbaţii.

  • Planul secret al lui Putin: cum vor ruşii să îi izoleze pe americani de restul lumii

    Mai multe submarine ruseşti operează în mod agresiv în apropierea cablurilor îngropate în ocean care leagă continentul american de restul lumii, relatează New York Times. Aceste acţiuni provoacă îngrijorare în rândul experţilor americani în securitate, care se se tem că ruşii pot ataca aceste cabluri în cazul unei situaţii conflictuale.

    Problema este chiar mai gravă decât cele din timpul Războiului Rece: un atac asupra acestor cabluri de fibră optică ar afecta toate sectoarele economice, paralizând practic Statele Unite. Deşi nu există vreo confirmare a acestui lucru, tot mai multe dezbateri de la Washington au ca subiect central modul în care gesturile lui Putin aduc aminte de acea perioadă de dinainte de 1989.

    “Mă tem în fiecare zi pentru ce ar putea face ruşii”, a spus Frederick J. Roegge, comandant al flotei americane de submarine din Pacific, citat de New York Times.

    În luna septembrie, nava rusească de spionaj Yantar, echipată cu două nave submersibile, s-a îndreptat pe direcţie coastei de est a Statelor Unite către Cuba, acolo unde se află unul din principalele cabluri de date.

    “Tăierea cablurilor nu este ceva ieşit din comun”, a spus Michael Sechrist, un fost cercetător în cadrul MIT. “Se întâmplă datorită dezastrelor naturale, datorită unor ancore plasate greşit – dar acestea se întâmplă la câteva mile de sol, iar reparaţiile durează doar câteva zile.” Ceea ce îi îngrijorează pe cei de la Washington este posibilitatea ca ruşii să taie cablurile la o adâncime foarte mare, departe de zona în care se poate ajunge rapid. “Problema cu aceste cabluri este că ele sunt poziţionate în acelaşi loc încă din 1860”, mai spune Sechrist. “Operatorii de cabluri preferă să le îngroape în locuri cunoscute, acolo unde au înţelegeri cu autorităţile”.

    Amiralul Mark Ferguson, comandantul flotei navale americane în Europa, spune că activitatea submarinelor ruseşti a crescut cu 50% în ultimul an. Bazele ruseşti de la Arctic şi promisiune de a investi 2,4 miliarde de dolari în zona Mării Negre până în 2020 arată determinarea lui Putin de a-şi întări puterea navală, mai crede Ferguson.