Cele mai multe solicitări au venit în ultimele două săptămâni, după anunţul că zilele de 16 şi 17 august sunt libere.
„Beneficiarii voucherelor de vacanţă au căutat în special hoteluri de două şi trei stele, pentru a se încadra în valoarea acestora pe persoană, iar cei care au plătit vacanţa în bani au preferat hoteluri de trei şi patru stele”, menţionează ANAT.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Jen Atkinson conduce una dintre cele mai de succes agenţii de turism din Marea Britanie, dar a înfruntat multe provocări şi a luat decizii care i-au surprins, de multe ori, pe cei din jur.
ITC, o agenţie de turism fondată în 1974, s-a confruntat cu reale dificultăţi în 2009, atunci când oamenii au început să reducă în mod considerabil cheltuielile cu excursii ca urmare a crizei financiare.
Lucrurile erau şi mai complicate, pentru că ITC era o agenţie de modă veche, fără prezenţă online şi cu pachete destinate în general celor cu venituri superioare.
Atkinson era la acea vreme director de marketing, dar a avut un plan de salvare a companiei pe care l-a prezentat fondatorului, Drew Foster. “Am notat totul pe doi coli A4 şi am mers la Drew. El a fost de acord şi aşa am ajuns să conduc ITC”, povesteşte Atkinson, ajunsă astăzi la 43 de ani, celor de la Daily Mail.
Planul său era simplu: în loc să schimbe întreaga strategie şi să intre pe zona vânzărilor online, ea a decis să investească tot bugetul de promovare în căutarea unor clienţi de lux. Călătoriile nu aveau să fie neapărat unele extrem de scumpe, ci mai curând orientate perfect pe cerinţele clienţilor.
“M-am gândit că dacă putem oferi ceva ce oamenii nu pot cumpăra online, afacerea noastră are o şansă de supravieţuire”, îşi aminteşte Atkinson.
Strategia sa s-a dovedit a fi corectă, iar astăzi ITC generează venituri de peste 95 de milioane de lire sterline anual. Numărul angajaţilor a ajuns la peste 200, în condiţiile în care în 2009 acesta era de 80.
Pentru a se asigura că angajaţii ştiu cât mai multe despre destinaţii şi pachetele oferite de companie, aceştia pleacă anual în două sau trei vacanţe de lux, experimentând astfel ceea ce trebuie să vândă apoi clienţilor.
“Ideea e să le poţi oferi clienţilor exact ceea ce îşi doresc. Prin urmare, atunci când vorbeşti de o anume destinaţie, angajaţii pot sugera anumite camere sau activităţi”, completează Jen Atkinson.
Reprezentanţii agenţiilor de turism din Rusia au declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Mamaia, că turiştii ruşi ar veni pe litoralul românesc şi în Delta Dunării, între principalele cerinţe fiind un sistem all inclusiv, aşa cum s-au obişnuit de pe litoralul bulgăresc, servicii de babysitting, dar şi ca la recepţiile unităţilor de cazare să se vorbească şi limba rusă. De asemenea, ei au arătat că turiştii ruşi vor să se şi plimbe şi viziteze şi alte locaţii, să facă excursii în zonele interesante de ţară, „deoarece clientul rus când merge în Europa vrea să vadă ţara respectivă”.
„Nu sunt deosebit de pretenţioşi, dar caută acel check list: să fie vorbitori de limbă rusă, să fie materiale de limbă rusă, să aibă calitate sanitară, hotelul este secundar în principiu, dar este foarte important, este unul din principalele obiective din lanţul acesta turistic. Ei vin în România şi hotelul este cel care oferă plăcerea sejurului”, a declarat Andrei Vîlcovan, reprezentant al Agenţiei Kalinka Travel din Sankt Petersburg.
Întrebaţi cât ar cheltui un turist rus pe litoralul românesc, agenţii de turism ruşi au precizat că preţurile ar trebui să fie mai mici decât la bulgari, măcar în primii ani.
Rusia, Portugalia, Israel sunt doar câteva dintre cele mai căutate destinaţii de turiştii români anul trecut. |n ultimii ani, piaţa turismului a traversat o perioadă fastă, în 2017 înregistrându-se o creştere de 10%. După avansul înregistrat în 2017, Alin Burcea, CEO al Paralela 45, are aşteptări similare şi pentru anul acesta: ”Cred că 2018 o să fie un an bun. Premisa este de creştere“. Completează că anul acesta destinaţia aflată în topul preferinţelor turiştilor este Antalya, pe care reprezentantul Paralela 45 o numeşte ”hitul anului 2018“.
Avansul înregistrat de companie anul trecut, de 25% faţă de 2016, se datorează în principal apetitului tot mai mare pentru circuite şi sejururi, atât în străinătate cât şi în România, dar un rol a jucat şi deschiderea a şapte noi puncte de lucru în Bucureşti şi în ţară; numărul sucursalelor a ajuns la 43, iar în 2018 ar urma să mai fie inaugurate alte cinci.
Cele mai mari plusuri ale touroperatorului s-au datorat circuitelor (+35%), firma având în ofertă peste 120 destinaţii pentru Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud. Rusia s-a situat în topul preferinţelor turiştilor, iar pe viitor planurile se referă la includerea în ofertă‚ pe lângă itinerare clasice, şi a unor noi trasee şi pelerinaje. Turismul individual a avut o creştere de 23%, având ca destinaţii preferate România, Bulgaria, Grecia şi Turcia.
Vacanţele cu zboruri charter, preferate mai ales de familiile cu copii, au înregistrat un plus de 18%, cu un grad mediu de ocupare a aeronavelor de 98%. Destinaţiile preferate au fost insulele din Grecia (45%), Spania (24%), Turcia (20%) şi Cipru (5%), urmate de Italia, Portugalia şi Croaţia, având ca puncte de plecare aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.
Conform planurilor agenţiei Paralela 45, vânzările online neasistate, adică fără alte agenţii intermediare, ar urma să ajungă în 2019 la 2 milioane de euro.
Aşteptările touroperatorului pentru 2018 vizează o creştere a vânzărilor cu 20%, bazându-se deopotrivă pe încasările din servicii de turism extern, dar şi pe creşterea cu 45% a turismului intern, impulsionat de sistemul voucherelor de vacanţă. Totuşi, miza pe vouchere nu se mai menţine la fel de ferm; reprezentantul companiei argumentează că ”după patru ani de luptă şi încercare de a promova aceste vouchere, de la 1 decembrie 2018, se transformă în prime în bani“.
Şi perioada de early booking, care se încheie la 30 aprilie, se anunţă profitabilă, anul trecut agenţia vânzând 51% din totalul de oferte cu zboruri charter în această perioadă. Anul acesta aşteptările sunt chiar mai optimiste şi se referă la depăşirea pragului de 60%. Un sejur de şapte nopţi în perioada de early booking, cu zbor charter, cazare la un hotel de trei stele, transferuri şi asistenţă turistică porneşte de la 320 de euro/persoană, cost care este cu 45% mai mic faţă de cele practicate în sezon.
Pe litoralul românesc, un sejur de cinci nopţi la un hotel de trei stele porneşte de la 70 de euro de persoană. ”|nceputul lui 2018 are perspective bune, este un an în care românii sunt şi mai interesaţi să călătoarească în străinătate. |n perioada de early booking au rezervat cu 50% mai multe vacanţe în Turcia faţă de anul trecut, cu 20% mai multe pentru Grecia. Creşterea pentru Bulgaria este de 15%, pentru Spania şi România, de 10%. |n perioada de early booking aleg ce hotel doresc şi beneficiază şi de reducerile oferite de partenerii noştri hotelieri“, declară Alin Burcea.
El mai spune şi că ”turismul românesc e pe val“; reprezentantul Paralelei 45 crede că ”se pot face volume mari şi pe litoral“. Dar pentru el o surpriză o constituie ”staţiunile balneo-climaterice, unde cererea nu a mai fost atât de mare de 28 de ani, de când activez în mediul privat“. Noutăţile agenţiei pentru 2018 includ noi oferte de zboruri charter spre litoralul albanez, insulele Samos (insula lui Pitagora) şi Lesbos din Grecia şi spre Alanya (Turcia), pentru ultima destinaţie folosindu-se de anul acesta aeroportul propriu, şi nu cel din Antalya, ca până acum. |n plus, vor fi incluse sejururi în Puglia (Italia) şi pachete pe zbor charter spre Antalya din Târgu-Mureş, pe lângă ofertele pentru destinaţiile clasice.
Aşteptările financiare ale companiei pentru 2018 se bazează deopotrivă pe creşterea vânzărilor din 2018, pe investiţiile în turismul de incoming, dar şi pe dezvoltarea turismului de business.
Avansul pieţei de profil din 2017 se leagă în principal de creşterile salariale ale angajaţilor la stat, dar şi de faptul că accesul turiştilor români la destinaţii din afara Europei a fost mult simplificat în ultimii ani.
Românii au cheltuit peste 1,9 miliarde de euro în 2016 pe călătorii în străinătate, în creştere cu 3,6% faţă de 2015 şi aproape dublu faţă de 2009, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la BNR. Cifra de afaceri cumulată a celor 3.500 de firme din acest domeniu a fost, în 2016, de 3,5 miliarde de lei. Conform Institutului Naţional de Statistică, peste 13 milioane de români au fost înregistraţi, în 2016, la trecerile de frontieră, mai bine de trei sferturi (circa 78%) folosind mijloace de transport rutier. Anul trecut, până la sfârşitul lui octombrie, românii au cheltuit pe vacanţe în străinătate în jur de 2,6 miliarde de euro, cu aproape un miliard de euro mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. |n schimb, turiştii străini care au vizitat România au cheltuit în primele zece luni ale lui 2017 circa 1,9 miliarde de euro, în comparaţie cu cifra din anul anterior, de 1,3 miliarde de euro.
Printre principalele agenţii de turism prezente pe piaţă se mai numără şi Christian Tour, Eximtur, Eturia şi agenţiile de turism online Vola şi Paravion.
Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.
Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.
Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.
Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.
Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.
Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.
Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.
Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.
“Nu am primit o explicaţie din partea ministrului Muncii privind înlocuirea voucherelor de vacanţă cu sume de bani. Aici este vorba despre sindicate şi despre presiunea pe care acestea o fac asupra parlamentarilor. Faptul că noi ne-am luptat atâta timp ca să introducem vouchere care înseamnă nişte hârtii de valoare şi nu bani îi deranjează pe cei de la sindicate fiindcă nu îşi mai pot face mendrele cu banii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Acesta spune că nemulţumiri sunt şi din partea celor care lucrează în regiile de stat, care primeau sume importante de bani pentru concedii, şi cărora acum le va fi limitată prima la 300 de euro pe an.
“Pe de altă parte, în majoritatea regiilor de stat, mai ales cele care mergeau bine, sumele care erau acordate pentru vacanţe erau fabuloase – 2000-3000 de euro pe an. Ori această lege a voucherelor limitează suma la 300 de euro pe an, care evident că nu le convine. Asta înseamnă că de la 1 decembrie 2018, dacă va intra în vigoare legea salarizării unitare, vor intra o sumă de bani în turismul românesc fiindcă unii se vor duce în vacanţă, dar în nici un caz o sumă importantă pe care noi mizam, adică 360 de milioane de euro. Era o sumă importantă care intra direct în venele turismului românesc, în toate staţiunile. Este o glumă proastă că cineva va reuşi să controleze modul în care au consumat banii 1,2 milioane de români în fiecare an. Clar că lucrurile se duc către altă zonă. Când este vorba de bani apare şi evaziunea fiscală”, a precizat Alin Burcea.
“Nu am primit o explicaţie din partea ministrului Muncii privind înlocuirea voucherelor de vacanţă cu sume de bani. Aici este vorba despre sindicate şi despre presiunea pe care acestea o fac asupra parlamentarilor. Faptul că noi ne-am luptat atâta timp ca să introducem vouchere care înseamnă nişte hârtii de valoare şi nu bani îi deranjează pe cei de la sindicate fiindcă nu îşi mai pot face mendrele cu banii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Acesta spune că nemulţumiri sunt şi din partea celor care lucrează în regiile de stat, care primeau sume importante de bani pentru concedii, şi cărora acum le va fi limitată prima la 300 de euro pe an.
“Pe de altă parte, în majoritatea regiilor de stat, mai ales cele care mergeau bine, sumele care erau acordate pentru vacanţe erau fabuloase – 2000-3000 de euro pe an. Ori această lege a voucherelor limitează suma la 300 de euro pe an, care evident că nu le convine. Asta înseamnă că de la 1 decembrie 2018, dacă va intra în vigoare legea salarizării unitare, vor intra o sumă de bani în turismul românesc fiindcă unii se vor duce în vacanţă, dar în nici un caz o sumă importantă pe care noi mizam, adică 360 de milioane de euro. Era o sumă importantă care intra direct în venele turismului românesc, în toate staţiunile. Este o glumă proastă că cineva va reuşi să controleze modul în care au consumat banii 1,2 milioane de români în fiecare an. Clar că lucrurile se duc către altă zonă. Când este vorba de bani apare şi evaziunea fiscală”, a precizat Alin Burcea.