BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • Guvernul adoptă hotărâri pentru stabilirea calendarului şi alocarea fondurilor la prezidenţiale

    „Tot astăzi (marţi – n.r.), adoptăm mai multe acte normative în vederea organizării şi desfăşurării în mai bune condiţii a scrutinului din această toamnă pentru alegerea preşedintelui României. Prin trei hotărâri de Guvern stabilim programul calendaristic, alocăm fondurile şi stabilim măsurile necesare pentru pregătirea procesului electoral şi organizarea alegerilor”, a anunţat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de marţi a Executivului.

    Prim-ministrul a adăugat că „Guvernul îşi îndeplineşte responsabilităţile astfel încât să fie respectate termenele prevăzute de legislaţia electorală, scrutinul să asigure accesul la vot tuturor cetăţenilor, iar rezultatele să reflecteze cu acurateţe opţiunile alegătorilor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a adoptat rectificarea bugetară

    Guvernul a adoptat luni rectificarea bugetară pentru anul 2019.

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, la începutul şedinţei Executivului, că ministerul Educaţiei va primi fonduri mai mari cu 42.4% faţă de anul 2018.

    „În şedinţa de guvern de astăzi (luni-nr.) vom adopta proiectul rectificării bugetare pe care ministrul Finanţelor l-a prezentat în prima lectură în şedinţa precedentă. Aşa cum am spus şi data trecută este o rectificare pozitivă prin care asigurăm sumele necesare pentru plata salariilor, pensiilor şi tuturor indemnizaţiilor sociale, pentru buna funcşionare a tuturor instituţiilor, cât şi pentru continuarea investiţiilor în domeniile prioritare. Educaţia va beneficia în continuare de fonduri mai mari cu 42.4% faţă de anul 2018, iar dacă întârzierile din primul semestru vor fi recuperate vom reveni cu sume suplimentare la a doua rectificare. Vom continua programele începute în educaţie, inclusiv cel privind plata pentru rechizitele şcolare pentru copiii din familii cu venituri reduse”, a anunţat Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă

    Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
    Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
    Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
    Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
    În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
    Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
    Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
    Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
    Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
    În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
    Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
    Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
    Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
    Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
    Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
    România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
    Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
    Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi. 

  • Croaţii se îndreaptă hotărâţi spre obiectivul zona euro în 2023, un drum pe care intră şi România, cât şi Bulgaria

    Croaţia ar putea intra în zona euro chiar din ianuarie 2023, spune Boris Vujcic, guvernatorul băncii centrale, pentru ziarul croat Vecernji List, citat de Bloomberg.

    Declaraţia lui Vujcic vine la o zi după ce Croaţia a trimis oficial scrisoarea de intenţie pentru intrarea în „anti-camera” zonei euro – cunoscută drept ERM-2 – reprezentând o perioadă de doi ani în care ţările ce vor să adopte moneda unică trebuie să îşi alinieze anumite aspecte ce ţin de convergenţă.

    „Această ambiţie pleacă de la premisa că până atunci Croaţia va reuşi să atingă un nivel satisfăcător de convergenţă. Nu există date fixe încă, trebuie să o luăm pas cu pas”, spune Vujcic.

    Pe lângă Croaţia, atât România cât şi Bulgaria vor să adopte moneda unică.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat săptămâna aceasta că, în acest mandat, Banca Naţională a României va atinge obiectivul de aderare a României la zona euro.

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Până acum, dintre ţările ex-comuniste, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia au intrat deja în zona euro.

     

     

  • Guvernul va adopta OUG privind reglementarea platformelor de ridesharing Uber, Clever şi Bolt

    „Astăzi (marţi-n.r) adoptăm proiectul de act normativ privind reglementarea serviciilor alternative de transport de persoane, prin intermediul unor aplicaţii digitale. Un proiect pe care l-am discutat săptămâna trecută, în prima lectură. Vom stabili o formulă care să asigure transportul pasagerilor în condiţii de siguranţă şi care să încurajeze concurenţa, astfel încât cetăţenii să poată aopta pentru servicii de cât mai bună calitate”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

    Viorica Dăncilă a adăugat că soluţia avută în vedere prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind ridesharingul va asigura transportul pasagerilor şi încurajarea concurenţei loiale.

    Premierul a mai spus că autorizarea administrativă va fi valabilă pe o perioadă de trei ani pentru platformele digitale, cât şi pentru operatorii de transport alternativ.

    Proiectul de OUG privind reglementarea platformelor de ridesharing a fost, săptămâna trecută, în primă lectură în şedinţa de Guvern.

    Noul proiect de ordonanţă de urgenţă pentru Uber, Clever go şi Taxify (Bolt) nu mai prevede ca maşinile să nu fie mai vechi de cinci ani, vechimea fiind crescută la 15 ani. Se va accepta achitarea cursei conform calculelor platformei, prin GPS, fără a fi verficată metrologic – ceea ce nu va fi valabil pentru taxiuri, arată transportatorii, care precizează că se va admite tariful dinamic, ceea ce înseammnă că la orele de maximă aglomeraţie ar putea depăşi 30 lei/km, aşa cum au declarat chiar reprezentanţii Uber.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Premierul Viorica Dăncilă anunţă că Guvernul va adopta, prin OUG, Codul Administrativ

    „Adoptăm astăzi (marţi – n.r.) noul Cod administrativ, un proiect important pentru modernizarea administraţiei publice, rezultat al unei ample consultări cu reprezentanţii structurilor asociative. Prin acest act normativ creem un cadru unitar şi punem într-o formă mai clară, mai coerentă, mai simplificată, reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituţiile publice, atât la nivel central, cât şi la nivel local”, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern, de marţi.

    „Pentru mai multă eficienţă şi transparenţă vom stabili o procedură mai clară şi termene reduse pentru numirea în funcţie a unui membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului”, a completat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea pensiilor a primit raport de adoptare în comisiile Camerei Deputaţilor

    Poriectul de lege privind sistemul public de pensii, reexaminat ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR, a primit, marţi, un raport de adoptare de la Comisiile reunite Juridică şi de Muncă ale Camerei Deputaţilor, după ce a fost pusă în acord cu decizia Curţii.

    Secretarul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor Lia Olguţa Vasilescu a precizat, după şedinţa comisiilor de specialitate, că au fost efectuate “clarificări” în ceea ce priveşte plata asigurării sociale de către angajator şi, de asemenea, o corelare cu altă lege pentru pensiile de invaliditate.

    “Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări, mai precis cine este obligat să plătească dările către stat pentru bugetul asigurărilor sociale şi acolo s-a făcut precizarea că deşi trebuie să le plătească angajatul, cel care le colectează şi le distribuie mai departe este angajatorul. A fost o corelare pentru pensiile de invaliditate în mod normal ar trebui să venim cu o lege privind indemnizaţia socială minimă care ar avantaja persoanele care au în prezent pensie de invaliditate, dar pentru că aşa a solicitat CCR ca să fie foarte clar am operat şi aceste modificări”, a afirmat Olguţa Vasilescu.

    Fostul ministru al Muncii a mai spus că nu mai sunt modificări la actul normativ care ar putea fi susţinute în plenul Camerei Deputaţilor de miercuri.

    “Nu, exclus pentru că decizia Curţii a fost clară şi ştiţi şi dumneavoastră că în momentul în care o lege este atacată la CCR nu se pot opera decât acele modificări decise de CCR, din păcate această lege a fost amânată o perioadă de 6 luni pentru aceste clarificări practic putem să le numim, pentru că nu sunt texte neconstituţionale, sunt mai mult clarificări, timp pierdut de Casa Naţională de Pensii care ar fi trebuit deja să înceapă de la 1 ianuarie recalcularea tuturor pensiilor din România astfel încât în anul 2021 practic absolut toţi pensionarii să aibă o pensie recalculată”, a mai spus Vasilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia 5G pentru România a fost adoptată de Guvern: Se pregătesc 250.000 de locuri de muncă noi

    Guvernul României a anunţat astăzi că a adoptat în şedinţa de guvern Strategia 5G pentru România, şi transmite că aceasta va crea peste 250.000 de locuri de muncă noi şi va aduce beneficii economice de 4,7 miliarde euro, potrivit unui anunţ oficial.

    „Guvernul îşi propune un program ambiţios de implementare a noii generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România şi proiecţia următoarelor decenii de evoluţie în domeniul comunicaţiilor. Noua generaţie de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generaţiei 4G şi va contribui în mod semnificativ la incluziune şi creşterea productivităţii în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Astfel, tehnologia 5G ar trebui să aduc pentru utilizatorii de internet viteze de până la 20 de ori mai mari, adică viteze de până la 20 GB/s, faţă de standardul de 1 GB/s disponibil prin tehnologia 4G.

    „Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice şi sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimandu-se crearea a  peste 250 mii locuri de muncă şi  a  unui efect de multiplicare  a integrarii noilor tehnologii in viata economica  de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G”, transmit autorităţile.

    Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia.

    Guvernul notează că Strategia 5G pentru România „proiectează un plan de acţiune cu sarcini şi termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 şi acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acţiune al Strategiei 5G se află: desfăşurarea licitaţiei pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, transpunerea Codului European al Comunicaţiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii în sens favorabil dezvoltării reţelelor 5G”.

    Licitaţia pentru spectrul radio 5G ar urma să fie lansată în această toamnă, potrivit ministerului Comunicaţiilor, însă jucătorii din piaţă cer simplificarea cadrului de reglementare şi eliminarea taxelor din telecom prevăzute în celebra OUG 114.

    Chiar vicepreşedintele arbitrului telecom ANCOM, Eduard Lovin, spunea la începutul anului că licitaţia 5G nu poate avea loc dacă guvernul nu abrogă aceste prevederi din OUG 114.

    Ministerul Comunicaţiilor lucrează în acest moment la o nouă variantă a OUG 114, în care impactul asupra industriei de telecom va fi redus, iar noul document ar putea fi aprobat de Guvernul României a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, într-un interviu pentru publicaţia americană Bloomberg. 

    Operatorii de telecom locali au criticat dur OUG 114 avertizând că ar putea să nu participe la licitaţia 5G organizată de stat în această toamnă.

     

     

     

     

     

  • Uber, Clever şi Bolt solicită urgentarea reglementării serviciilor de ridesharing

    „A mai trecut încă o săptămână de promisiuni. Mai sunt doar două şedinţe de guvern în care această ordonanţă, promisă cu aproape trei luni în urmă, poate fi adoptată şi înregistrată în Parlament înainte ca acesta să intre în vacanţă. Situaţia este critică atât pentru şoferii colaboratori ai platformelor noastre cât mai ales pentru utilizatorii care găsesc din ce în ce mai greu maşini prin intermediul aplicaţiilor. Mai puţin de jumătate dintre şoferii celor trei aplicaţii sunt pe traseu – acest lucru face ca timpul de aşteptare să fie foarte mare iar cursele mult mai scumpe. Solicităm urgentarea procedurii de adoptare a Ordonanţei de urgenţă care ne-a fost promisă încă din 29 martie”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

    Coaliţia solicită urgentarea procedurilor în condiţiile în care toţi paşii de transparenţă decizională şi consultare publică au fost parcurşi şi nu există niciun temei pentru care adoptarea acestei ordonanţe să treneze. „Suntem la o lună de la intrarea în vigoare a modificărilor la legea taximetriei şi efectele acesteia asupra industriei de ridesharing se văd de la o zi la alta. Sunt, la nivel naţional peste 250 de şoferi colaboratori ai celor trei platforme sancţionaţi. Majoritatea dintre sunt în imposibilitatea de a-şi mai folosi maşinile personale pentru următoarele 6 luni”, arată comunicatul coaliţiei.

    La nivelul Parlamentului European un nou regulament dedicat economiei digitale, inclusiv platformelor de transport alternativ, a fost adoptat şi urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o schimbare majoră pentru Declaraţia Unică: Un nou OUG care schimbă regulile

    Depunerea Declaraţiei Unice nu se va mai face doar online după ce guvernul a adoptat joi OUG 35/2019, pentru a rezolva problemele reclamate de români cu privire la erorile tehnice ale sistemului ANAF, care i-a încurcat pe mulţi la depunerea declaraţiei.

    Astfel, prin acest OUG guvernul abrogă alineatul (5) al articolului 122 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, care obliga cetăţenii să completeze şi să depună prin mijloace exclusiv electronice declaraţia.

    Cu toate acestea, modificarea aşteaptă şi un act normativ de la ANAF încât există un ordin care prevede că Declaraţia Unică se va depune doar prin Spaţiul Privat Virtual sau prin site-ul e-guvernare.

    Potrivit consultanţilor din piaţă, au fost mai multe discuţii după ce Guvernul a luat în considerare chiar reintroducerea depunerii pe hârtie a Declaraţiei Unice, însă o modificare în această direcţie ar anula progresele din ultimii ani.

    O altă variantă ar putea fi depunerea atât în formă online cât şi în formă fizică a Declaraţiei Unice, cu ambele variante acceptate.

    Oricare ar fi varianta aleasă, ANAF trebuie să vină rapid cu explicaţii încât termenul limită pentru depunerea Declaraţiei Unice este la data de 31 iulie – adică la doar două luni distanţă.