BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • Controversa ajutoarelor de stat pentru industrie: jucătorii consacraţi spun ca ei nu au primit nimic din cele 300 de milioane de euro, iar printre câştigători sunt companii cu 2-3 angajaţi şi cifre de afaceri de 5.000 de lei

    În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză şi resurse consistente, spun reprezen­tanţi ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF. 

    ♦ Ministerul Economiei: În spatele companiilor selectate se află  expertiză şi resurse consistente. Am luat în calcul investiţiile şi nu bilanţurile prezentate, care pot părea derizorii.

    În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză şi resurse consistente, spun reprezen­tanţi ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF. Principalul criteriu care ar trebui luat în calcul pentru judecarea proiectelor este anvergura investiţiilor şi nu bilanţurile prezentate de companii, se mai arată în documentul citat. Precizările vin în contextul în care mai mulţi jucători grei din industria românească, printre care Chim­complex, au contestat rezultatele unei scheme  de sprijin pentru investiţii de anvergură în industria prelucrătoare şi au acuzat că au câştigat firme „de apartament”, care nu vor putea duce la capăt investiţiile asumate.

    „Criteriile au fost astfel construite încât să extindă industria prelucră­toare a ţării; de aceea firmele câştigă­toare în actuala etapă au coordo­na­tele financiare şi de personal specifice unui companii mici, dar în spatele fiecăreia dintre cele selectate se află  expertiză şi resurse consistente”, se arată în documentul citat.

    Ultimii patru ani au fost grei pentru industria românească, care a intrat în recesiune înainte de pandemie. Problemele pe lanţurile de valoare şi apoi creşterea preţurilor la materii prime şi la energie au închis, aşa cum arată toate datele, capacităţi de producţie în România. 2022, deşi un an bun pentru economie în ansamblu, pentru industrie a arătat teribil: producţia industrială scade, iar metalurgia şi chimia scad cu câte două cifre. Mai mult, deficitul comercial la bunuri este generat în proporţie de mai bine de 50% de produse chimice. În aceste condiţii, pe lângă preţurile energiei şi politicile de mediu, un rol crucial îl joacă ajutoarele de stat pentru relansarea industriei româneşti.

    Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare din România a intrat în linie dreaptă anul trecut, iar pe 16 decembrie 2022 s-au încheiat înscrierile. Au aplicat pentru fonduri uriaşi precum Liberty Galaţi, Chimcomplex, Antibiotice Iaşi, Aramis – cel mai mare exportator român sau Lindegaz.

    Din cele 97 de companii care au aplicat pentru fondurile în valoare totală de 300 mil. euro din schema de ajutor de stat pentru industria pre­lucră­toare, 21 de companii au obţinut punc­tajul maxim şi doar 8 dintre acestea au primit finanţare. Sub linie se află companii precum Chim­complex, Exonia sau Proma­teris, care au contestat rezultatele.

    Printre câştigători se numără şi companii cu 2-3 angajaţi sau chiar niciun angajat şi una dintre companii are afaceri 5.100 de lei. Antreprenorii români amintiţi mai devreme au protestat şi au spus că cele opt companii nu au capacitatea să investească şi să obţină cofinanţarea pentru proiectele asumate.

    Ministerul Economiei spune însă că în spatele companiilor câştigătoare se află investitori serioşi şi cu resurse, unii dintre ei internaţionali: „Cei 8 câştigători ai licitaţiei făcute de Ministerul Economiei trebuie judecaţi după anvergura investiţiilor asumate, respectiv 2,1 miliarde de lei – aproximativ 430 de milioane de euro – nu după cifrele de bilanţ prezentate, care pot părea derizorii. În spatele acestor companii stau puternice companii globale, cu resurse economice şi capacitate puternică de investiţii”.

    Conform datelor publice, compania Nonwoven Global, unul dintre câştigători şi care a avut în 2021 afaceri de 5.100 de lei, are ca acţionar grupul PPE, înregistrat în Germania. Restul companiilor au, conform datelor publice, acţionariat românesc.

    Ministerul Economiei mai precizează că investiţiile se vor derula mai întâi, urmând ca după finalizarea acestora să fie virat ajutorul de stat: „Investitorul are la dispoziţie 6 luni de la selectare pentru a începe investiţia. Nu reuşeşte, pierde finanţarea de stat, iese din criteriile de eligibilitate şi locul său e luat de următorul de pe listă.”

    Cu toate acestea, schema de ajutor de stat poate fi derulată doar până la 31 decembrie 2023, astfel că, dacă se pierd banii pentru o investiţie ratată, timpul este foarte scurt pentru realocarea fondurilor.

    Contestatarii schemei de sprijin cer fie bugetarea acesteia astfel încât toate cele 21 de companii cu punctaj maxim să primească finanţarea, fie reanalizarea dosarelor.

  • Noi acuzaţii pentru autorul uneia dintre cele mai mari fraude din istoria SUA

    Sam Bankman-Fried, fondatorul firmei falimentare de criptomonede FTX, este acuzat că a mituit cel puţin un oficial din China. Acuzaţia se adaugă cazului de fraudă pe care autorităţile americane l-au dezvăluit anul trecut.

    Autorităţile americane îl acuză pe antreprenor că a autorizat o mită de „cel puţin 40 de milioane de dolari” pentru a încerca să obţină acces la conturile îngheţate de autorităţile chineze.

    Bankman-Fried ar fi autorizat mita după ce autorităţile chineze au îngheţat conturile care conţineau aproximativ 1 miliard de dolari în criptomonede. Acestea aparţineau firmei sale de tranzacţionare, Alameda. Potrivit anchetatorilor, conturile au fost eliberate, iar criptomonedele au fost mutate într-un cont privat.

    Acuzaţiile se adaugă cazului de fraudă pe care autorităţile americane l-au dezvăluit anul trecut după prăbuşirea FTX. Bankman-Fried a pledat nevinovat. În prezent, el este în arest la domiciliu în casa părinţilor săi din California şi aşteaptă procesul.

    Anul trecut, autorităţile americane l-au acuzat pe Bankman-Fried de comiterea „uneia dintre cele mai mari fraude financiare din istoria SUA”. FTX a intrat în faliment, lăsând multe persoane în imposibilitatea de a-şi retrage fondurile. Omul de afaceri care a pierdut 16 miliarde de dolari în câteva zile a fost arestat în Bahamas.

  • Cum să pierzi 100 de mld. de dolari: Adani, cel mai bogat indian, este la pământ după ce compania sa a anulat o vânzare uriaşă de acţiuni

    Adani Group, deţinută de magnatul indian Gautam Adani, a încasat o lovitură de 100 de miliarde de dolari după ce a fost acuzată de un rechin bursier de o fraudă contabilă uriaşă, care a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor. Compania a decis oprirea de la tranzacţionare a unui pachet de acţiuni în valoare  de 2,4 miliarde de dolari, susţinând „nu este corect din punct de vedere moral” continuarea procedurii în contextul scăderii abrupte a  preţului, scrie Financial Times.

    În cadrul unui discurs video publicat cu puţin timp înainte de deschiderea burselor, Gautam Adani a dat asigurări şi a respins toate temerile legate de finanţele Adani Group. Mai mult, el a precizat că tranzacţionarea acţiunilor a fost oprită pentru a proteja investitorii, care altfel s-ar fi confruntat cu pierderi importante din cauza scăderi  preţului.

    „Pentru mine, interesele investitorilor mei este ceea ce primează. Prin urmare, pentru a îi feri de eventualele pierderi am decis oprirea vânzării”, a spus Adani.

    De când Hidenburg Research a acuzat conglomeratul lui Adani de fraudă contabilă, compania a pierdut în total 102 miliarde de dolari. Adani Group este acuzat de creşterea artificială a preţului acţiunilor companiilor listate la bursă, ceea a permis acestora să-şi asume mai multe datorii „punând întregul grup într-o situaţia financiară precară”.

    Acţiunile tuturor celor 10 companii listate la bursă au scăzut joi la începutul şedinţei de tranacţionare din Mumbai. Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 18%, în timp ce Adani Transmission şi Adani Ports au scăzut cu 10%.

    Mai mulţi parlamentari indieni din opoziţie au cerut joi ca parlamentul să aloce timp pentru a dezbate acuzaţiile aduse de Hideburg Research. Printre investitorii Adani Group se numără institiţii importante ale statului printer care Insurance Corporation of India  şi State Bank of India.

    Înainte de deschiderea burselor, Adani a făcut eforturi continue pentru a calma investitorii, inclusive prin publicarea unui răspuns de 413 pagini la acuzaţiile rechinului bursier. Principalii investitori, printer care se numără International Holding Company din Abu Dhabi şi Jupiter Asset Management, s-au angajat deja să cumpere 30% din acţiunile care au fost scoase ulterior de la vânzare.

    În urma prăbuşirii preţului acţiunilor, grupuri financiare importante, inlcusiv ramura de wealth management al Citigroup, au început să nu mai accepte ca garanţie valori mobiliare ale Adani Group pentru împrumuturile destinate investiţiilor.

  • Victor Piţurcă: sunt complet nevinovat… nu am nimic în comun cu această afacere

    Victor Piţurcă a spus că toate acuzaţiile care i se aduc sunt bazaconii. El a explicat că nu a avut legătură cu afacerea cu măşti şi că doar l-a împrumutat cu bani pe fiul său. De asemenea, el spune că produsele nu au fost importate de firma fiului său.

    „Terminaţi cu aceste bazaconii… A investit bani, nu ştiu ce produse, banii care i-au intrat lui Alex Piţurcă în firmă erau 90% banii mei… L-am împrumutat pe fiul meu să cumpere aceste produse. Punct şi nimic mai mult, Produsele au fost vândute MApN. Măşti şi alte produse, nu ştiu exact… Firma cu care s-a asociat fiul meu s-a ocupat de aducerea acestor măşti, nu doar măşti, din China”, a spus Piţurcă.

    Piţurcă mai spune că el şi fiul său nu au nicio legătură cu Romarm şi cu conducerea societăţii. De asemenea, Victor Piţurcă susţine că l-a văzut o singură dată pe directorul Gabriel Ţuţu.

    „Nici gând… nişte oameni i-au propus o afacere, ăsta a fost singurul lucru…. Singura dată când l-am văzut… Am făcut cunoştinţă, am stat jumătate de oră şi am plecat… l-am văzut pe omul ăsta o singură dată, nu cunosc pe nimeni din această afacere”, a declarat Piţurcă.

    Victor Piţurcă mai susţine că singura probă a anchetatorilor este vizita lui în biroul directorului Romarm.

    „Nicio probă, singura probă este că am fost la acest domn în birou… nu ştiu cum au aflat”, a explicat Piţurcă.

    Fostul selecţionar a devăluit că nu a semnat nicio declaraţie în timpul anchetei.

    „Nu am dat nicio declaraţie, nu am semnat niciun act (n.r. al procurorilor)… sunt complet nevinovat… Eu nu am avut nimic în comun cu această afacere”, a precizat Piţurcă.

    Vuctor Piţurcă a fost reţinut luni pentru 24 de ore în dosarul privind achiziţionarea de măşti pentru Ministerul Apărării Naţionale. Ulterior, el a fost eliberat şi a fost plasat sub control judiciar. În cauză sunt anchetate şi alte persoane, inclusiv Alexandru Piţurcă, fiul fostului selecţioner.

  • Medicul ortoped Gheorghe Burnei scapă de acuzaţii. Dosarul în care era acuzat că a mutilat mai mulţi copii s-a prescris

    S-a prescris dosarul în care medicul ortoped Gheorghe Burnei era acuzat că a mutilat mai mulţi copii prin operaţii experimentale. Familia uneia dintre victime acuză autorităţile că au întârziat procesul, motiv pentru care va ataca ordonanţa de clasare la CEDO.

    Procurorii susţin acuzaţia de vătămare corporală de care era acuzat medicul Gheorghe Burnei s-a prescris în luna iulie 2016, după cum a declarat pentru ziarul Liberatea Iuliana Culachi, avocata uneia dintre victime.

    Este vorba despre Amira Hamed, care a fost operată de medicul Burnei când avea un an.

    Cititi mai multe pe www.europafm.ro

  • Rusia acuză Occidentul de implicare directă în conflict şi exclude orice negociere cu Zelenski

    Administraţia Vladimir Putin a acuzat, joi, naţiunile occidentale de implicare directă în războiul din Ucraina, în contextul deciziei privind transferul de tancuri avansate, şi a semnalat că exclude orice posibilitate de negocieri cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

    “Există constant declaraţii din capitalele europene şi de la Washington că trimiterea diverselor sisteme de armament în Ucraina, inclusiv tancuri, nu înseamnă în niciun fel implicarea acestor ţări sau a Alianţei în ostilităţile din Ucraina. Noi, în mod categoric, nu suntem de acord cu această poziţie şi, la Moscova, orice face Alianţa şi capitalele menţionate este considerată o implicare directă în conflict. Vedem că acest lucru se intensifică”, a afirmat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Reuters.

    De altfel, Dmitri Peskov a exclus orice perspectivă de negociere cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. “Noi ştim ce promisiuni a făcut Zelenski în campania electorală prezidenţială şi nu este greu să ne amintim şi să le împrospătăm memoria celor care l-au votat în Ucraina: nu a rezolvat deloc problemele din Donbas, a renegat Acordurile Minsk, se pare că nu a intenţionat niciun moment să le aplice, pentru că se pregătea de război. În acest context, a încetat de mult timp să mai fie un potenţial interlocutor pentru discuţii cu preşedintele Vladimir Putin”, a afirmat Dmitri Peskov, citat de agenţia Tass.

    Joi dimineaţă, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, într-un interviu acordat postului de televiziune britanic Sky News, că nu este interesat de negocieri cu Vladimir Putin. “Rusia nu vrea negocieri, iar acest lucru era valabil încă înaintea invaziei. Preşedintele Putin a decis aşa”, a declarat Zelenski. În acelaşi timp, preşedintele Ucrainei a afirmat că “nu înţelege cine ia decizii în Rusia”, argumentând că, deşi Moscova pledează public pentru pace, armata rusă atacă noaptea Ucraina cu rachete.

  • Acuzaţiile curg lanţ în procesul FTX: Principalii asociaţi ai lui Sam Bankman-Fried, fondatorul celebrei burse crypto intrată în faliment, au pledat vinovaţi în procesul de fraudă intentat de autorităţi. Pedepsele pot ajunge până la 110 ani de închisoare

    Doi dintre cei mai apropiaţi asociaţi ai fondatorului FTX, Sam Bankman-Fried, au pledat vinovaţi de fraudă şi au fost de acord să coopereze cu autorităţile americane care investighează prăbuşirea bursei de cryptomonede, a declarat miercuri un procuror federal din Manhattan, potrivit Financial Times.

    Damian Williams, procurorul american pentru Districtul Sudic din New York, a anunţat pledoariile de vinovăţie şi acuzaţiile penale împotriva lui Caroline Ellison, fost director executiv al Alameda Research şi Zixiao “Gary” Wang, co-fondator al FTX, într-o scurtă declaraţie video. Biroul său formulase săptămâna trecută opt acuzaţii împotriva lui Bankman-Fried.

    Anunţul lui Williams vine imediat după ce un avion care îl transporta pe Bankman-Fried a decolat din Bahamas, unde acesta a renunţat la dreptul său de a contesta extrădarea în SUA. El urmează să se prezinte la un tribunal din Manhattan chiar joi, unde va fi analizată cererea sa de eliberare pe cauţiune.

    Ellison a pledat vinovat pentru şapte capete de acuzare, inclusiv fraudă electronică şi conspiraţie pentru spălare de bani, care prevăd o pedeapsă maximă de 110 ani de închisoare, în timp ce Wang a pledat vinovat pentru patru capete de acuzare de fraudă, cu o pedeapsă maximă de 50 de ani, potrivit acordurilor semnate, consultate de Financial Times.

    Documentele au precizat că procurorii nu se vor opune cererilor de eliberare pe cauţiune ale ambilor inculpaţi în anumite condiţii.

    În calitate de director executiv al filialei de tranzacţionare FTX, Ellison “a folosit activele clienţilor FTX pentru a plăti datoriile Alameda” şi a deturnat miliarde de dolari din banii deponenţilor către companie pentru a umple gaura provocată de prăbuşirea pieţei cryptografice din luna mai, se susţine în plângerea SEC.

    CFTC a declarat că Wang a contribuit la crearea unora dintre algoritmii care au stat la baza FTX, ceea ce a permis Alameda “să menţină o linie de credit practic nelimitată” la bursă, oferindu-i un “avantaj nedrept” faţă de deponenţii obişnuiţi.

    Un avocat al lui Wang, Ilan Graff, a declarat: “Gary îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile sale şi îşi ia în serios obligaţiile de martor cooperant”.

    Departamentul de Justiţie al SUA a depus săptămâna trecută acuzaţii împotriva lui Bankman-Fried, susţinând că a orchestrat “una dintre cele mai mari fraude financiare din istoria Americii” prin deturnarea activelor clienţilor de la FTX către Alameda Research. El a fost arestat în Bahamas, unde locuieşte. Bankman-Fried se confruntă, de asemenea, cu procese civile paralele din partea SEC şi CFTC.

  • Meghan şi Harry sunt acuzaţi că încearcă să-i doboare pe William şi Kate cu un serial Netflix

    Expertul regal Kinsey Schofield a luat la GB news pentru a-şi împărtăşi gândurile despre ultimul trailer Netflix al prinţului Harry şi Meghan.
    El a susţinut că cuplul încearcă să doboare prinţul William şi Kate.
    Trailerul serialului a apărut cu câteva zile înainte de călătoria lui Will şi Kate în America.
    Expertul regal Kinsey Schofield este convins că prinţul Harry şi Meghan Markle încearcă să-i doboare pe prinţul şi prinţesa de Wales cu noul lor docu-serial exploziv. Ea a declarat pentru GB news: „Am văzut-o pe Catherine astăzi la Harvard. Adică, a trebuit să o scoată pe femeie din clădire. Ea a vrut să se oprească şi să vorbească cu toată lumea şi să facă fotografii”.

    „Şi ştiţi, asta nu înseamnă că nu fuge de problemă şi cred că este cu adevărat impresionant, pentru că sunt oameni care încearcă să îi doboare chiar acum, mai exact, pe cei de la Sussex”, a susţinut ea.
    Kinsey a aplaudat, de asemenea, modul „impecabil” în care foştii membri ai familiei regale, Meghan şi Harry, „rămân la subiect”, în urma lansării trailerului lor pe Netflix.

    Cititi mai multe pe www.alephnes.ro

  • Ce este Qatarul, ţara cu al 5-lea PIB per capita din lume şi cu mai mulţi expaţi decât locuitori, care găzduieşte cel mai controversat Campionat Mondial: Petrol, scandaluri în FIFA, acuzaţii la cel mai înalt nivel, 8 stadioane construite în ”deşert” şi peste 3 miliarde de spectatori

    Cunoscut în fiecare colţ al lumii, Campionatul Mondial de fotbal a devenit de-a lungul deceniilor nu doar cununa sportului rege, ci şi unul dintre cele mai reputate evenimente sportive ale planetei. În ceea ce priveşte audienţa TV, cifrele privind Cupa Mondială se ridică în mod regulat la câteva miliarde. Potrivit Roadtrips, 3,262 de miliarde de spectatori (aproximativ jumătate din populaţia lumii) au urmărit meciurile ediţiei din 2018 din faţa televizorului.

    Pentru ediţia din 2022, Qatarul, ţara cu al 5-lea PIB nominal din lume, a câştigat onoarea FIFA de a găzdui prestigioasa competiţie, care se va desfăşura de pe 20 noiembrie până pe 18 decembrie. Cu toate acestea, decizia de a acorda Qatarului drepturile de organizare a Cupei Mondiale de fotbal din 2022 a fost marcată de controverse, inclusiv de acuzaţii de corupţie şi de încălcare a drepturilor omului, încă de când a fost anunţată pentru prima dată, în urmă cu 12 ani. FIFA a acordat dreptul ţării din Orientul Mijlociu de a găzdui turneul încă din 2010, cu înţelegerea că acesta va avea loc în timpul verii, unde temperaturile depăşesc 40 de grade celsius.

    În 2015, FIFA a recomandat Qatarului să organizeze o Cupă Mondială mai scurtă, în perioada mai răcoroasă din noiembrie şi decembrie. Decizia în cauză a pus organismul mondial de conducere a fotbalului pe o traiectorie de coliziune cu marile ligi europene. Schimbarea programului a marcat primul moment din istorie când Cupa Mondială s-a mutat din perioada verii, atunci când marile competiţii la nivel de club ale Europei îşi încheie desfăşurarea.

    Organizatorii Cupei Mondiale de fotbal din 2022 au negat cu tărie acuzaţiile Departamentului de Justiţie al SUA potrivit cărora s-ar fi plătit mită pentru a obţine drepturile de organizare a turneului. Suspiciunile şi zvonurile au înconjurat mult timp atât votul din 2010 al executivului FIFA de a acorda Cupa Mondială din 2018 Rusiei, cât şi turneul din 2022 Qatarului, iar procurorii au stabilit acuzaţii directe şi oficiale cu privire la ambele turnee într-un rechizitoriu din 2020.

    Comitetul suprem pentru livrare şi moştenire al Qatarului – care este responsabil pentru garantarea infrastructurii necesare şi pentru planificarea şi operaţiunile ţării gazdă – a respins acuzaţiile. Directorul executiv al Qatar 2022, Nasser Al Khater, a declarat reporterilor, atunci când ţara din Orientul Mijlociu a primit dreptul de organizare a Cupei Mondiale, că Quatarul a fost “tratat şi analizat în mod nedrept” timp de mai mulţi ani la rând în această cauză, a raportat Devdiscourse.

    Quatarul este prima ţară musulmană din istorie care găzduieşte prestigioasul turneu de fotbal. Expaţii reprezintă în prezent peste 90% din cei 2,7 milioane de locuitori ai Qatarului, majoritatea dintre aceştia mutatându-se în ţară pentru a-şi construi cariera, într-un mediu de business profitabil. Cu toate acestea, deşi nivelul de trai este foarte ridicat, cu un PIB nominal de 97,262$ înregistrat în 2021 (cifrele fiind estimate la 82,887$ în 2022), statutul ei la nivel internaţional este destul de controversat în ceea ce priveşte drepturile omului.

    Din cauza legilor aspre care discriminează homosexualitatea, unii fotbalişti şi-au exprimat îngrijorarea faţă de fanii care vor participa la eveniment, în special faţă de femei şi persoanele LGBT, despre care grupurile de apărare a drepturilor omului spun că sunt discriminaţi de legile din Qatar. Însă organizatorii Cupei Mondiale au declarat în repetate rânduri că toată lumea, indiferent de orientarea sexuală sau de mediul de provenienţă, este binevenită în timpul turneului.

    De asemenea, Qatarul prezintă o toleranţă extrem de scăzută faţă de consumul de alcool, ceea ce reprezintă o provocare pentru organizatorii unui eveniment sponsorizat de o marcă de bere şi adesea asociat cu fanii care consumă băutura. Ţara a declarat că va permite fanilor cu bilet să cumpere bere cu trei ore înainte de startul meciului şi timp de o oră după fluierul final, dar nu şi în timpul partidelor.

    Pe lângă toate astea, sursele citate au raportat că au fost planificate zone speciale pentru fanii care au consumat alcool, şeful turneului, Al Khater, spunând că această măsură a fost luată pentru a se asigura că suporterii sunt în siguranţă şi nu fac rău altora sau lor înşişi. Dar FIFA a declarat pe 18 noiembrie că berea cu alcool nu va fi vândută pe stadioane, o revenire de ultimă oră care a ridicat semne de întrebare în rândul unor suporteri cu privire la capacitatea Qatarului de a-şi respecta promisiunile făcute fanilor.

    În pofida tuturor acestor îngrijorări, Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, care este la conducerea naţiunii de 9 ani, a salutat diversitatea Cupei Mondiale FIFA în cadrul ceremoniei de deschidere a turneului. 

    „Din Qatar, din lumea arabă, urez bun venit tuturor la Cupa Mondială 2022″, a spus emirul, potrivit site-ului Inside the Games. „Cât de minunat este faptul că oamenii pot lăsa deoparte ceea ce îi desparte pentru a sărbători diversitatea lor alături de ceea ce îi aduce împreună”, a adăugat el.

    Conform Sporting News, FIFA a alocat premii în valoare de 440 de milioane de dolari pentru Cupa Mondială din 2022 din Qatar. 

    Aceasta reprezintă o creştere de 40 de milioane de dolari faţă de turneul din 2018, în timp ce la Cupa Mondială din 2014 din Brazilia s-au oferit doar 358 de milioane de dolari în premii. 

    Deşi este o sumă foarte importantă, FIFA are un buget de venituri de 4,6 miliarde de dolari în 2022, drepturile de difuzare urmând să contribuie doar cu 2,6 miliarde de dolari la venituri. 

    Qatarul este prima ţară-gazdă din lume care a pierdut meciul de deschidere al Campionatului Mondial, după o înfrângedere cu 0-2 în faţa Ecuadorului.

  • Un cardinal, printre cei 11 episcopi francezi acuzaţi de abuzuri

    Într-o declaraţie, cardinalul a spus că a abuzat o fată de 14 ani când era preot paroh, în urmă cu 35 de ani, şi că acum se va retrage din funcţiile sale.

    În urmă cu un an, un grup de experţi a găsit dovezi că mii de pedofili au operat în Biserica Catolică franceză timp de decenii.

    Toţi cei 11 acuzaţi se confruntă fie cu urmărirea penală, fie cu măsuri disciplinare în cadrul Bisericii.

    Cele mai recente dezvăluiri au fost făcute în timpul conferinţei episcopilor francezi de la Lourdes, în sud-vestul Franţei.

    Arhiepiscopul Eric de Moulins-Beaufort a declarat reporterilor că printre cei 11 se numără şi fostul episcop de Créteil, Michel Santier, care s-a retras anul trecut după ce a fost acuzat de comiterea de abuzuri sexuale cu două decenii mai devreme.

    El a dat citire unei scrisori din partea cardinalului Ricard, care a spus că s-a comportat într-un “mod reprobabil” cu o fată de 14 ani.

    În prezent pensionat după 18 ani ca episcop de Bordeaux, cardinalul în vârstă de 78 de ani a spus că i-a cerut iertare şi şi-a cerut scuze celor pe care i-a rănit.

    Alţi doi foşti episcopi fac obiectul unei anchete judiciare, în timp ce un al treilea a fost denunţat procurorilor.

    În raportul său din octombrie 2021, o comisie independentă înfiinţată de Biserica Catolică din Franţa a constatat că aproximativ 216.000 de copii au fost abuzaţi începând cu anii 1950, în mare parte băieţi cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani.

    Şeful comisiei a declarat că există dovezi privind până la 3.200 de abuzatori şi că au fost predate procurorilor dovezi în 22 de cazuri în care ar putea fi deschisă acţiunea penală.

    Franţa este una dintre numeroasele ţări în care acuzaţiile de abuz sexual au zguduit Biserica Romano-Catolică. Anul trecut, Papa Francisc a schimbat legile Bisericii pentru a face din abuzul sexual, pregătirea minorilor pentru sex, posesia de pornografie infantilă şi acoperirea abuzurilor o infracţiune penală conform legislaţiei Vaticanului.

    Într-un mesaj înainte de conferinţa episcopală de toamnă de la Lourdes, Papa a declarat că Biserica din Franţa a fost din nou copleşită de abuzurile comise de unii dintre pastorii săi.

    Conferinţa avea ca scop găsirea unor modalităţi de îmbunătăţire a comunicării şi transparenţei în cazurile de abuzuri în care este implicat clerul.