BusinessMagazin

Tag: activitati

  • Insula exotică pe care au loc doar 20 de vizitatori. Cât costă un concediu cu prietenii în acest paradis de mici

    Înconjurată de ape cristaline, insula e perfectă pentru iubitorii de sporturi acvatice. Apele calme reprezintă locul ideal în care să fie practicate activităţi precum kayakul. Există, de asemenea, nenumărate locuri unde te poţi relaxa, inclusiv o zonă de masaj cu vedere la ocean.

    Atracţia principală a insulei este însă infinity pool-ul mărginit de un râu şi o cascadă.

    Turiştii se pot caza în cele nouă cabane, insula putând fi închiriată pentru 43.000 de dolari pe săptămână, ceea ce înseamnă că pentru un grup de 20 de persoane preţul ar fi de cca. 307 dolari de persoană/noapte.

    Tariful nu include doar cazarea, ci şi o echipă de angajaţi aflaţi la dispoziţia turiştilor, trei mese pe zi şi un open bar. De asemenea, sunt incluse zilnic până la trei excursii la scuba-diving sau snorkeling, cu tot cu echipament.
    Doritorii trebuie să fie însă atenţi la faptul că, adiţional, vor avea de achitat tipsuri şi anumite extra-taxe.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Iulian Maxim, manager general Ajusto (parte a Engie România)

    Iulian Maxim este responsabil de dezvoltarea proiectului Ajusto, coordonând o echipă de şapte oameni. El lucrează de peste 10 ani pentru grupul Engie, timp în care a ocupat diverse poziţii în zona comercială (vânzări prin canale alternative, call center). Anterior, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi IT în poziţii de business development.
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului descris de către reprezentanţii companiei drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro, prin intermediul căreia clienţii – persoane fizice sau firme pot opta pentru servicii precum amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele sau covoare. În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. Anul acesta, reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online. Maxim a urmat cursurile Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, este de profesie economist şi îi place să se implice în activităţi de voluntariat. „Am 40 de ani, sunt căsătorit şi tatăl a două fetiţe, pentru care îmi dedic aproape tot timpul după job. Când mai am timp, îmi place să alerg prin păduri şi munţi şi să mă ocup în unele weekenduri de microproducţia de vin a familiei mele”, se autodescrie el în câteva cuvinte. 

  • Nemţii de la DerTour/Rewe au cumpărat toate activităţile din turism ale Eurolines. DerTour este prima mare agenţie de turism străină care pariază pe România

     Această mutare marchează prima iniţiativă serioasă a unui grup străin pe piaţa agenţiilor de turism din România.

    Vânzătorul este omul de afaceri Dragoş Anastasiu, care deţine mai multe afaceri în industria de profil, de la hoteluri la companii de transport cu autobuzul.

    Tranzacţia include toate activităţile de turism ale Eurolines – turoperare, retail, business travel şi incoming -, care în acest moment se derulează pe trei companii distincte (Touring Europabus, Danubius Travel şi Nova Travel).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câştigul salarial mediu brut pe economie a fost în mai de 5.078 lei, iar cel net de 3.101 lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6946 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1782 lei).

    Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

    Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,2%.

    Indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna mai 2019 faţă de luna precedentă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis cere reexaminare pe legea privind activităţile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor

    În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, se arată că:

    1. Potrivit art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare, legiuitorul stabileşte în concret două modalităţi alternative prin care direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv direcţia sanitar-veterinară a municipiului Bucureşti, pot acţiona pentru a pune în aplicare acţiuni prevăzute în programele naţionale specifice: încheierea de contracte de concesiune pe o durată de 5 ani cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii, sau angajarea de personal sanitar-veterinar propriu, în condiţiile legii, în situaţiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizaţi în condiţiile legii. Modificările şi completările aduse cadrului normativ prin legea transmisă spre promulgare vizează exclusiv varianta asigurării activităţilor sanitar-veterinare publice pe bază de contract de concesiune, generând confuzie cu privire la posibilitatea efectivă de utilizare a alternativei angajării de personal sanitar-veterinar propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategie cu digitalizare, noi produse şi listare

    „Anul 2019 este foarte important din perspectiva digitalizării, iar aceasta reprezintă cu certitudine direcţia de dezvoltare a grupului Idea Bank România. Când vorbim despre digitalizare cred că cea mai importantă perspectivă este cea a clientului: timp economisit în relaţia cu banca. Pentru client eşti digital dacă îi oferi cele trei funcţii esenţiale bancare în mediul online, acolo şi atunci când acesta îşi doreşte: depozite, credite şi tranzacţii. Strategia băncii este de a perfecţiona instrumentele web deja existente şi de a înrola cât mai mulţi clienţi prin acestea şi abia în a doua fază de a pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze pe o bază continuă”, afirmă Mioara Popescu, CEO al Idea Bank, instituţie de credit deţinută de polonezii de la Getin Holding.

    Pe lângă reţeaua de unităţi teritoriale, care rămâne încă de bază, Idea Bank s-a orientat şi spre canalele de distribuţie online pentru persoane fizice nonclienţi lansând Calculatorul cu Dorinţe – pentru credite de consum – şi platforma Idea WebDepo – pentru depozite, necondiţionate de deschiderea prealabilă a unui cont curent online.

    WebDepo, o platformă prin care clientul are posibilitatea să-şi creeze un depozit într-un timp foarte scurt, în trei paşi, a fost lansată anul trecut. „Până în acest moment am reuşit să economisim timpul a peste 1.600 de clienţi, am simplificat vieţile acestora pentru că ei nu s-au mai deplasat la bancă pentru a constitui un depozit, deşi nu avuseseră vreo relaţie anterioară cu banca”, descrie Mioara Popescu cele mai recente rezultate înregistrate de platformă.

    Volumul de depozite atrase online de Idea Bank a fost dublu faţă de nivelul planificat, până la finele anului 2018 ajungând 50 de milioane de lei în depozite noi constituite online, iar acum volumul se îndreaptă spre 100 de milioane de lei. Pentru finalul anului 2019, banca îşi propune să ajungă la depozite noi în jur de 200 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, pe partea de creditare, banca a lansat Calculatorul cu Dorinţe – un instrument de aprobare a creditelor de consum online care va fi adus în 2019 la un alt nivel, procesul de creditare urmând să fie 100% online, după cum dă asigurări Mioara Popescu.

    „Fluxul actual de vânzare online al creditului nu asigură finalizarea procesului, clientul trebuie să meargă în sucursală pentru semnarea contractului, iar rezultatul nu este la fel de mulţumitor ca în cazul depozitelor online. Revizuim în prezent interfaţa Calculatorului cu Dorinţe şi implementăm semnătura digitală. Astfel, se vor crea premise pentru o mai bună penetrare a creditului online în rândul clienţilor. Pentru semnătura digitală, colaborăm cu o firmă din România. Suntem în teste. Învăţăm din fiecare greşeală pe care o facem şi o evităm în viitor.” Şefa Idea Bank aminteşte că procesul de vânzare a unui credit online se bazează în primul rând pe prudenţă, pe o bună gestiune a riscului de credit, pe o bună informare şi conştientizare a clientului referitoare la sarcinile ce decurg din contractul de credit, de necesitatea respectării disciplinei de plată şi a graficului de rambursare. „Este foarte importantă disciplina la plată a clienţilor, element care determină scăderea riscului în creditare şi implicit a costului creditului, altfel spus diminuarea dobânzilor.”

    Gestiunea NPL-urilor este parte a strategiei Idea Bank. „În prezent, rata creditelor neperformante este sub 5%, acesta fiind de altfel targetul nostru pentru acest an.”

    Legat de zona tranzacţională, anul 2019 va fi anul lansării unei noi aplicaţii de internet banking atât pentru IMM-uri, cât şi pentru persoanele fizice. Iar aplicaţia de internet banking va putea să fie utilizată şi pe mobil, spune şefa Idea Bank.

    „Avem o soluţie foarte practică şi simplă care va crea mai multă valoare adăugată la client. Ne propunem şi reuşim prin proiectul nostru ca şi perspectivele aduse de PSD2 să fie integrate în noua aplicaţie de internet banking astfel încât în colaborarea noastră viitoare cu fintech-urile să valorificăm două elemente importante: banca aduce baza de clienţi şi un plus de încredere pe care clienţii îl au în bancă, iar fintech-ul vine cu experienţa utilizatorilor creată de noile generaţii de programatori, ei înşişi consumatori de servicii bancare, dar cu aşteptări modelate de social media şi e-commerce-ul modern. Este o experienţă interesantă pentru că fintech-ul are foarte mult know-how, iar noi avem prudenţa şi încrederea pe care clientul ţi le dă şi de care eşti responsabil. Încercăm să combinăm cele două laturi.”

    Primele progrese privind dezvoltarea inteligenţei artificiale se văd deja în cadrul Idea Bank, acolo unde o aplicaţie învaţă din comportamentul la plată al clientelei şi modelează un sistem de scoring privind decizia de aprobare sau respingere a unui credit, potrivit şefei băncii. „Această inteligenţă artificială se comportă ca o entitate vie care se dezvoltă continuu atâta timp cât este «hrănită» cu date despre comportamentul clienţilor noştri şi poate deja înlocui decizia umană în aproximativ jumătate din aplicaţiile de credit.”

    Anul trecut, Idea Bank a finalizat upgrade-ul sistemului informatic al core banking system (CBS) – urmat de integrarea celorlalte aplicaţii. Iar volumul investiţiilor a fost de aproximativ 2 milioane de  euro în 2018 şi procesul continuă în 2019.

    Profitul Idea Bank nu a avut în 2018 acelaşi ritm de creştere comparativ cu cel obţinut la nivelul grupului, fiind influenţat de un nivel mai mare de cheltuieli şi investiţii. „Dezvoltarea digitală este mare consumatoare de resurse.”

    Idea Bank a raportat pentru 2018 un profit de 8,4 milioane de lei, în creştere faţă de nivelul de 7,4 milioane de lei înregistrat în 2017. Iar activele băncii au urcat la 2,1 miliarde de lei.

    Obiectivele băncii în 2018 s-au axat pe creştere organică sănătoasă, pe continuarea procesului de digitalizare, pe îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii existenţi şi în acelaşi timp pe atragerea unor noi clienţi, pe creşterea nivelului de pregătire a echipei Idea Bank. În acelaşi timp, Idea Bank s-a axat pe funcţionarea unor parteneriate reale cu canalele alternative prin care vinde o parte din credite, iar controlul adecvat al costurilor operaţionale a fost un alt obiectiv important.

    Legat de profitul băncii în 2019, estimările indică un nivel mai mic decât în 2018, scăderea cu 6,7% fiind explicată de efectul taxei bancare, bugetată la nivel maxim, de 0,2% din activele financiare eligibile, respectiv 2,8 mil. lei, susţine şefa Idea Bank. „Estimăm creşterea cu peste 8% a soldului creditelor, deci este posibil ca impactul taxei să fie mai mic. Vom fi siguri după publicarea normelor metodologice.”

    Pentru 2019, strategia digitală a Idea Bank presupune investiţii în digitalizare în jur de 800.000 de euro, potrivit Mioarei Popescu.

    Dar prin ce se diferenţiază platforma digitală a Idea Bank de concurenţă?

    „Ne plac lucrurile simple, practice, altfel. Idea Bank are o perspectivă de open banking pentru nonclienţi, adică pentru persoanele fizice şi juridice care nu au deja o relaţie cu banca. Astfel, noi descompunem cele trei funcţii bancare în aplicaţii online deschise oricărui potenţial client: poţi contracta un depozit sau un credit online fără să fi avut o relaţie prealabilă cu banca. Odată contractat un produs sau serviciu devii client, iar rolul băncii este de a crea conţinut pentru tine – motive de a reveni continuu pe o platformă de internet banking, acolo unde poţi să-ţi consulţi soldurile, poţi efectua plăţi sau schimb valutar avantajos şi unde vei regăsi un marketplace de unde poţi contracta alte produse şi servicii oricând şi oriunde doreşti.”

    Într-o primă etaptă, Idea Bank urmăreşte să perfecţioneze instrumentele web deja existente şi să atragă cât mai mulţi clienţi prin acestea, iar ulterior, în a doua fază, va pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze continuu.

    „Faptul că avem numai 33 de sucursale ne obligă să fim activi şi performanţi în mediul digital, astfel putem asigura ritmul de creştere prognozat. Nu vom renunţa în viitorul apropiat la sucursale pentru că sucursalele au rolul lor, asigură legătura cu clientul, poţi să-i furnizezi mai multe informaţii. Sunt mulţi clienţi care deşi accesează depozitul online vizitează sucursala pentru a se asigura că lucrurile sunt în regulă, se simt mai confortabil dacă vorbesc şi interacţionează şi cu reprezentanţii băncii.”

    Şefa Idea Bank apreciază că, într-o perspectivă mai îndelungată, clientul va avea banca şi consultantul său în buzunar, astfel ca prin aplicaţii inteligente instalate pe telefonul mobil să-şi poată satisface nevoile sale. „Noi trebuie să fim pregătiţi pentru această perspectivă. Prin urmare, strategia digitală trebuie implementată conform planului cu grijă în gestionarea schimbării în mod eficient atât în interiorul organizaţiei, ca şi din perspectiva relaţiei cu clientul.”

    Directorul general al Idea Bank apreciază că penetrarea soluţiilor digitale în rândul clienţilor ar fi mai uşoară dacă şi la nivelul instituţiilor statului ar exista o reală agendă digitală naţională, să poţi să-ţi plăteşti toate taxele online, să poţi să deschizi o companie online sau să depui anumite documentele. „Avem o viteză foarte bună a internetului în România. De ce să nu o folosim?”

    În ceea ce priveşte cooperarea dintre o bancă şi un fintech, şefa Idea Bank crede că aceasta va fi din ce în ce mai prezentă, inclusiv pe piaţa românească, care se va adapta la ceea ce se întâmplă pe plan european şi nu numai.

    „Noua provocare sunt noii competitori care apar pe piaţa românească, fintech-urile, care ne obligă şi pe noi, băncile, să fim inovativi. Cu siguranţă vor fi un partener în viitor. Noii competitori ne obligă să fim inovativi, să stăm la aceeaşi masă, să fim parteneri cu ei şi să fim competitivi în acelaşi timp cu vremurile pe care le trăim.”

    Pe lângă planurile legate de digitalizare, Idea Bank are şi obiective noi privind produsele şi serviciile oferite.

    IMM-urile şi creditul imobiliar, în centrul atenţiei

    Idea Bank este o bancă de talie mică, dar care îşi propune o creştere organică ca urmare a eforturilor continue de creştere a eficienţei într-un mediu concurenţial, dar şi instabil din punct de vedere legislativ, a menţionat directorul general al Idea Bank.

    Specializată mai ales pe creditarea de consum, Idea Bank vrea să-şi extindă gama de produse şi va lansa de la jumătatea acestui an şi credite imobiliare, urmând să se concentreze mai mult şi spre finanţarea IMM-urilor. „Important este să reuşim realizarea unui echilibru: nu poţi să te dezvolţi numai pe consum. A apărut o schimbare în orientarea nostră: IMM-urile şi creditul imobiliar vor fi mai mult în centrul atenţiei. Am decis să acordăm o mai mare atenţie IMM-urilor şi creditului ipotecar abia după ce am căpătat o expertiză în creditul de consum. Suntem siguri că putem să gestionăm procesul acesta şi pornim la drum”, spune şefa Idea Bank.

    În ceea ce priveşte creditul de consum, produsul principal de credit al Idea Bank, în termeni de acaparare de cotă de piaţă, banca câştigă lunar o cotă incrementală (calculată ca volume noi credite Idea Bank / volume noi piaţă) de peste 2% faţă de o pondere de 0,47%, cota de piaţă a băncii după active, a explicat Mioara Popescu.

    Idea Bank urmează să intre de la jumătatea anului 2019 pe segmentul creditării ipotecare. „Creditul ipotecar se bazează pe un flux complet informatizat, foarte bine controlat. Ne-am obişnuit clienţii cu produse simple şi practice şi pe acest standard este proiectat creditul ipotecar. Lansarea va fi la jumătatea acestui an. Deja suntem în faza finală de testare, deci aproape gata, iar echipa de proiect este foarte implicată pentru a fi sigură că nu va fi niciun fel de inconvenient la lansare.“

    Referitor la obiectivele de vânzări pe noua nişă, Idea Bank ţinteşte un volum de credite ipotecare de aproximativ 100 mil. lei în acest an. „În funcţie de evoluţia vânzărilor şi de feedbackul primit de la clienţi, vom analiza şi, eventual, vom revizui produsul şi fluxurile operaţionale pentru a-l face cât mai atrăgător şi prietenos.“

    Strategia actuală a Idea Bank nu include credite Prima casă, ci doar credite ipotecare standard, potrivit Mioarei Popescu. „Din perspectiva dobânzilor practicate de competiţie, atât de mult s-a apropiat nivelul acestora la creditele ipotecare încât din punctul meu de vedere programul Prima casă ar trebui să se apropie de final. Idea Bank a participat la două ediţii ale programului, după care în contextul dificil al anilor 2012-2013 am decis să nu mai participăm. Strategia noastră actuală nu include credite Prima casă, doar credite ipotecare standard. Vedem cum merge produsul nostru şi apoi decidem extinderea.“

    În ceea ce priveşte IMM-urile, şefa Idea Bank a explicat că sunt foarte importante, sunt o parte a motorului de funcţionare a economiei româneşti, însă apreciază că mai este nevoie de încredere şi poate de curaj, în condiţii de risc bine gestionat, pentru a se crea un real parteneriat între bănci şi IMM-uri.
    Idea Bank îşi propune dublarea volumului de vânzări pentru IMM-uri în 2019, vânzările noi de credite pentru IMM-uri bugetate fiind de peste 400 mil. lei. „Am acumulat suficientă expertiză în ceea ce priveşte abordarea IMM-urilor. Avem un parteneriat de finanţare cu Fondul European de Investiţii din care am folosit deja prima tranşă. Printre clienţii noştri regăsim IMM-uri din IT, industria hotelieră, comerţ, transport, industrie, agricultură. Un rol deosebit în finanţarea acestora îl are compania de leasing din grupul Idea România, respectiv Idea Leasing, un jucător important pe piaţa de profil, cu care colaborăm eficient în cadrul modelului nostru de business.“

    Un element important în procesul de finanţare sunt dobânzile. Referindu-se la dobânzile la credite, şefa Idea Bank consideră că „s-a făcut cam tot ceea ce ar fi trebuit să se facă”. „Toate băncile practică aproape acelaşi nivel al dobânzilor. Diferenţa vine acum din calitatea procesului de vânzare a produsului, calitate pe care o transferi către client şi care constă în rapiditate, în simplitate, în modul în care ştii să gestionezi încrederea. Astfel, diferenţele dintre nivelul dobânzilor nu mai sunt decisive în decizia de creditare şi am văzut acest lucru şi la clienţi. Se întâmplă să accepte o dobândă mai mare, evident bazată pe nivelul de scoring, dacă banca este capabilă să-i acorde creditul aproape pe loc. Şi poate că acesta este unul dintre atuurile băncilor mai mici, sunt un pic mai agile.”

    Pe măsură ce dobânzile au revenit în ultimii ani pe un trend ascendent, şi clienţii Idea Bank s-au orientat spre creditele cu dobândă fixă. „În primele luni ale anului, numărul clienţilor care au solicitat credite cu dobândă fixă a fost în creştere. Clienţii preferă dobânda fixă, al cărei nivel practicat de bancă începe de la 8,9%. Am inclus în portofoliul nostru credite cu dobândă fixă mai târziu decât competiţia, am preferat creditul cu dobândă variabilă, mult mai sigur din punctul de vedere al gestionării riscului de rată a dobânzii,  atunci când am realizat că procesul de refinanţare externă prin creditele cu dobândă fixă ne afectează foarte mult. Aproape că producţia nouă nu mai acoperea nivelul rambursărilor anticipate. Acum suntem la 50% – 50% – jumătate sunt credite cu dobândă fixă, jumătate cu dobândă variabilă. Important este să ai echilibru, să pui în balanţă cele două produse, dar şi sursele, care la rândul lor se diferenţiază pe anumite termene.”

    Soldul creditelor acordate de Idea Bank a crescut cu 15% anul trecut, până la 1,3 mld. lei. La nivelul întregului sistem bancar, creditarea înregistra la finele lui 2018 o creştere de circa 8%, ritm care s-ar putea menţine şi în acest an.

    „Dacă ianuarie şi februarie au fost luni dificile, în contextul foarte neclar, total neaşteptat generat de OUG 113 din decembrie 2018, ulterior creditarea şi-a revenit. Luna aprilie la Idea Bank a fost cea mai bună lună, nivelul creditelor acordate fiind mai mult decât dublu faţă de ianuarie. Creşterea cu 8% a creditării la nivelul sistemului bancar înregistrată în 2018 estimez că se va menţine şi în acest an.”

    Referindu-se la dobânzile remunerate de Idea Bank pentru depozite, Mioara Popescu susţine că depozitele la termen existente în oferta de produse sunt destul de atractive”. Dobânzile practicate sunt destul de competitive în acest moment. Concurenţa cea mai mare vine din partea Ministerului de Finanţe prin emisiunile succesive de titluri de stat către populaţie.”

    Obiectiv strategic: Listarea la bursă

    Idea Bank România, deţinută de polonezii de la Getin Holding, intenţionează să se listeze la bursă, analizând momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect, iar listarea ar urma să fie realizată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), după cum a declarat Mioara Popescu, CEO al băncii.

    „Ca obiectiv strategic pentru perioada următoare, vizavi de piaţa de capital, ne gândim din ce în ce mai profund la utilizarea instrumentelor acesteia în susţinerea dezvoltării băncii. De ce nu un IPO? Cred că am ajuns la un moment în care evoluţia actuală ne permite să abordăm şi aceste instrumente de finanţare. Pentru că este o abordare normală. Piaţa de capital este o sursă de dezvoltare a unei organizaţii nu atât de mult folosită în România, însă multe ţări din Europa o folosesc din ce în ce mai mult. Analizăm încă momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect. Este un proces care necesită mare atenţie, ne dorim să-l finalizăm cu succes şi pentru a îndeplini acest obiectiv este necesar să fim foarte bine pregătiţi.  Suntem într-o fază incipientă. Lucrăm la acest proiect şi vom folosi know-how-ul acţionarului polonez. Evident, vom utiliza Bursa de Valori Bucureşti.”

    La BVB sunt listate în prezent Banca Transilvania, BRD-SocGen şi Patria Bank, dar există şi alte instituţii de credit locale care au obligaţiuni tranzacţionate la bursă, cum ar fi Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

    Şi Idea Bank are din luna februarie a acestui an obligaţiuni tranzacţionate în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare administrat de BVB, cu scadenţa în decembrie 2024, în valoare totală de 5 mil. euro.

    Piaţa de capital este mecanismul adecvat pentru diversificarea surselor de finanţare ale companiilor, indiferent de mărimea şi activitatea lor, atât timp cât aplică o serie de standarde specifice, în opinia şefei Idea Bank.

    „Este mai greu la început, dar odată ce faci acest exerciţiu de raportare el devine foarte repede o rutină. Este ca orice altă raportare, comparabilă cu cele către banca centrală. Noi aşa ne-am organizat şi aşa o tratăm. Noi suntem foarte obişnuiţi cu un nivel înalt al guvernanţei corporative, cu cerinţele de transparenţă, cu raportarea periodică la termenele care ne sunt impuse de regulamentele bancare. Cel puţin pentru o bancă, această obligaţie de raportare nu face foarte mult diferenţa. Nu o vedem ca o piedică pe care să nu o poţi trece.“

    Mioara Popescu a amintit că pe piaţa de capital există o iniţiativă foarte bună prin care se intenţionează implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii, care include redactarea unor rapoarte şi prezentări relevante. „Implementarea acestui proiect va face ca lucrurile să fie mai simple.“

    Riscuri şi provocări pentru banking

    Referindu-se riscurile şi provocările pentru banking, directorul general al Idea Bank susţine că impredictibilitatea cadrului legislativ este unul dintre principalele riscuri care afectează mediul economic în general.

    „Efervescenţa legislativă, măsurile populiste, nebazate pe profesionalism şi pe buna înţelegere a legilor care guvernează piaţa bancară, ar putea să creeze un efect grav în economia românească. Avem nevoie de o legislaţie clară, predictibilă care să nu încurajeze indisciplina financiară”. O altă provocare este legată de disciplina la plată şi educaţia financiară. „Le văd îmbinate. Banca vine în sprijinul clientului, asigură prin credit satisfacerea unei nevoi. Dar şi eu, ca şi client, sunt responsabil şi conştient că banii primiţi ca şi credit trebuie să fie returnaţi, după cum banca este obligată să asigure administrarea prudentă a depozitelor constituite. Banca cumpără şi vinde încredere, dar trebuie să gestioneze acest proces cu maximă prudenţă.”

    Totodată, forţa de muncă se conturează ca o nouă provocare, nu doar pentru banking, ci pentru întreaga economie. Schimbarea locului de muncă destul de rapid va crea o problemă şi sistemului bancar. În contextul creşterilor salariale din sistemul public, o parte din colegii noştri au ales să lucreze în sectorul de stat. Ce este cert este că tânăra generaţie are alte obiective, îşi doreşte o balanţă mai echilibrată între timpul de lucru şi timpul liber, ceea ce nu este tocmai rău.”

    În cele din urmă, şefa Idea Bank menţionează pe lista provocărilor pentru banking şi cadrul european de reglementare, numărul de reglementări în creştere care pune presiune în plus din perspectiva rigurozităţii în derularea activităţii tranzacţionale şi a documentării, vorbind şi de necesitatea sistemelor suplimentare de securitate a informaţiei.

  • Viitorul DIY

    Răbdarea e şi ea o calitate rară, motiv pentru care britanicii de la Kingfisher, proprietarii magazinelor de bricolaj Brico Dépôt, au pariat pe simplificare în renovare. De la culoarea în care vopsim peretele din sufragerie, la bateria de la chiuveta din bucătărie şi mai departe la leagănul din grădină care te îmbie să visezi în serile răcoroase de vară.

    „Oamenii au nevoi diferite, însă toţi îşi doresc să locuiască într-o casă care să răspundă nevoilor lor. Renovarea poate să devină însă un adevărat coşmar. Cele mai multe proiecte de renovare a locuinţei sunt abandonate înainte de a începe, pentru că oamenii consideră că nu au timpul, competenţele sau banii necesari”, a spus Véronique Laury, CEO al grupului Kingfisher, într-un eveniment organizat la jumătatea lunii mai la Londra.

    Gigantul originar din Marea Britanie este proprietarul a peste 1.300 de magazine de bricolaj şi materiale de construcţii în zece ţări din Europa, în Turcia şi Rusia. Cu 77.000 de angajaţi în total, Kingfisher operează patru branduri diferite – B&Q, Castorama, Brico Dépôt şi Screwfix.

    Acestora li se va alătura un nume nou pe care Kingfisher l-a introdus deja în portofoliu – GoodHome, un concept de produse şi de magazine care urmăreşte să reunească produse mai simple, mai accesibile ca preţ şi mai uşor de instalat, astfel încât clienţii să nu mai fie nevoiţi să apeleze la profesionişti atunci când au nevoie să le monteze în propriile gospodării.

    „Dincolo de toate barierele, oamenii îşi doresc în continuare să-şi renoveze ei înşişi casele, pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. Mizăm pe digitalizare, care este prezentă peste tot – de la etapa în care ne alegem sursele de inspiraţie, până la achiziţie şi punere în practică. Vrem să facem din GoodHome un brand nu doar pentru cei care îşi permit să investească mult în renovări, ci şi pentru cei cu bugete mai reduse, care vor să ia asupra lor responsabilitatea schimbărilor în locuinţă”, a mai spus Véronique Laury.

    DIY (do it yourself – engl.) se apropie astfel şi mai mult de semnificaţia sa ad litteram, aşa că lucrul manual devine chiar o treabă serioasă. Şi asta vine la pachet cu atenţia pentru consum. De orice fel.

    „O baterie clasică pentru chiuvetă face ca robinetul să elibereze 20 de litri de apă pe minut. E o risipă, ţinând că nu folosim chiar toată apa, iar standardul european este de 12 litri pe minut. Am lansat însă o gamă de baterii care, prin felul în care sunt concepute, lasă să curgă numai 8 litri pe minut de apă, ceea ce înseamnă o reducere a costurilor pentru apă şi pentru electricitate, dacă luăm în considerare apa caldă”, spune reprezentantul unui stand cu obiecte sanitare, prezent la evenimentul Kingfisher de la Londra. Standul se laudă chiar şi cu o baterie care se montează dintr-o singură mişcare.

    Ce-şi face omul cu mâna lui

    La distanţă de câţiva paşi, o serie de maşinării care i-ar speria pe mulţi la prima vedere se dovedeşte a fi mai simplu de utilizat decât pare. Bormaşini şi alte dispozitive din aceeaşi gamă se arată „prietenoase” cu doritorii care ar îndrăzni să le folosească ei înşişi şi să nu mai cheme un profesionist să le „îmblânzească”.

    E valabil şi pentru lacuri şi vopsele, un segment unde reţeaua de bricolaj a găsit o modalitate de a-i ajuta pe nehotărâţi să se decidă asupra culorii perfecte pe care o vor în casa lor. Prin urmare, cei care nu s-au decis încă pot lua testere din magazin cu o cantitate redusă de vopsea în fiecare şi pot decide apoi care e câştigătoarea. Cei care ştiu ce culoare vor, dar nu sunt siguri că există nuanţa care se potriveşte cel mai bine obiectelor din casă pot merge în magazin cu obiectele menite să se asorteze cu vopseaua, iar aceasta va fi creată special în aceleaşi tonuri şi va veni cu tot cu instrucţiunile necesare ca să nu complice viaţa viitorului zugrav de ocazie.

    Separatoare pentru diferite ustensile din bucătărie, mobilier modular pentru baie, surse de căldură camuflate în ambientul camerei, surse de lumină care să dea armonie – toate completează peisajul unei renovări cu puţină bătaie de cap şi multă creativitate. Iar pentru cei care se pot bucura de aşa ceva, n-au fost uitate nici elementele cărora le stă bine în grădină, indiferent că e vorba despre felinare, despre leagăne ori garduri înflorate. Suedezii de la Ikea au pus pe piaţă poate cea mai elocventă ilustrare a conceptului de do it yourself, prin mobilierul lor livrat în pachete, care se asamblează la faţa locului, chiar de cumpărători.

    În vremuri în care pretenţiile se schimbă rapid, spaţiul trebuie eficientizat la milimetru, iar forţa de muncă – incluzând meşterii buni la toate – e din ce în ce mai puţină, se pare că toată lumea se îndreaptă în aceeaşi direcţie, sintetizată – uneori sarcastic – în popor prin titlul operei lui Isaac Asimov, „Ce-şi face omul cu mâna lui”. Măcar aşa ştii că dacă bateria de la bucătărie începe să aibă scăpări de apă, nu pe meşter trebuie să dai vina.

    De şase ani în România

    Britanicii de la Kingfisher au intrat pe piaţa locală în 2013, prin achiziţia magazinelor Bricostore, redenumite ulterior Brico Dépôt. În 2017, Kingfisher a cumpărat şi reţeaua de magazine Praktiker de la omul de afaceri Omer Susli, iar anul trecut a luat decizia de a trece toate unităţile Praktiker sub numele Brico Dépôt. Astfel, în prezent, există o reţea de 34 de magazine Brico Dépôt.

    În plus, până la sfârşitul lunii mai, Kingfisher lansează magazinul online, unde clienţii vor putea să comande produsele pe site-ul Brico Dépôt, iar apoi să le plătească şi să le ridice din magazinele fizice (Click & Reserve).

    Afacerile cumulate ale firmelor Praktiker România şi Bricostore (firma care operează magazinele Brico Dépôt) au fost în 2017 de 1,3 mld. lei (283 mil. euro), iar pierderile au fost de 150 mil. lei (33 mil. euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Kingfisher activează pe o piaţă locală a bricolajului a cărei valoare este estimată la circa 3 miliarde de euro anual, printre concurenţi numărându-se Dedeman (businessul antreprenorial al fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl), francezii de la Leroy Merlin, românii de la Arabesque şi germanii de la Hornbach.

    La finalul procesului de transformare

    GoodHome, noul brand al grupului Kingfisher, a fost pus până acum pe un singur magazin, aflat în Londra, iar următorul planificat va fi în acelaşi oraş. Din planurile Kingfisher fac parte şi câteva magazine GoodHome în Franţa, urmând ca apoi britanicii să se extindă şi în alte ţări.
    „În funcţie de ce rezultate va avea proiectul-pilot din Londra, vom decide mai departe şi vom stabili când vom ajunge şi în România cu acest concept de magazine”, spune Coreen Bain, trading director pentru România în cadrul grupului britanic.

    În Anglia, noile magazine se numesc GoodHome by B&Q, după numele brandului de bricolaj cu care Kingfisher este prezent pe piaţa britanică. Atunci când vor ajunge şi în România, magazinele vor purta numele GoodHome by Brico Dépôt.

    „Pe termen lung, intenţionăm să avem două tipuri de magazine GoodHome: unele mai mici, de 500-600 de metri pătraţi (express stores – engl.), cu circa 6.000 de produse fizice şi cu posibilitatea de a comanda online din magazin până la 30.000 de produse; şi unele mai mari, de 10.000 de metri pătraţi, în care vom pune mai mult accent pe digitalizare şi consiliere pentru clienţi”, mai spune Coreen Bain.

    În magazinele GoodHome vor fi vândute game noi de produse pentru baie, bucătărie, grădină, sisteme de iluminat şi de încălzire. Până la deschiderea magazinelor şi pe piaţa din România, gama de produse GoodHome este deja prezentă în unităţile Brico Dépôt.

    „Această acţiune marchează ultima etapă din procesul de transformare a companiei Kingfisher. În ultimii trei ani, compania a unificat procesul de aprovizionare, a dezvoltat noi game de produse şi servicii şi a investit în îmbunătăţirea experienţelor digitale omnichannel”, spun oficialii de la Kingfisher.

  • Companiile Uber, Bolt şi Clever s-au înţeles cu Guvernul. Premierul anunţă punerea în dezbatere a OUG care reglementează activităţile de ride-sharing

    „Un alt subiect important aflat în atenţia publică este reglementarea activităţii de ride-sharing care aştepta demult o soluţie legislativă. Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării au avut în ultima săptămâna consultări repetate cu toţi factorii implicaţi, proces apreciat de către toate părţile. Astăzi proiectul de ordonanţă de urgenţă referitor la acest subiect va fi pus în consultare publică, urmând ca săptămâna viitoare să adoptăm soluţiile convenite”, a afirmat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern.

    Situaţia a fost creată de modificarea Legii taximetriei care a venit înainte de a fi implementate şi reglementările privind ride-sharing-ul aşa cum anunţase Guvernul după protestele taximetriştilor. La scurt timp după intrarea în vigoare a Legii taximetriei (începutul lunii mai – n.r.), timpii de aşteptare în cazul transportului Uber, Bolt şi Clever au crescut şi cu 50%, iar tarifele s-au mărit de patru ori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curatorii de soluţii tech

    Marcom Hub, un proiect iniţiat de agenţia Grafică şi Tipar (GT) împreună cu alţi trei parteneri, printre care Wisebrand şi 420 design, s-a născut ca urmare a acestei necesităţi a companiilor pentru activităţi de marketing şi comunicare creative îmbinate cu tehnologii de ultimă oră, cum ar fi realitatea augmentată sau virtuală, senzorii de mişcare şi roboţii.

    „De-a lungul timpului am avut foarte multe întâlniri în industria marketingului şi comunicării cu clienţi care îşi doreau proiecte, implementări, activări de brand sau materiale de marketing şi comunicare diferite, iar pentru a le arăta ce se poate realiza aveam nevoie de ceva tangibil. Aşa am descoperit puterea tangibilului – nu mai vorbeam despre ceva abstract, doar o poză sau o simulare pe un PC”, explică Dragoş Bălan, fondatorul agenţiei GT şi cofondator în proiectul Marcom Hub. Proiectul a pornit cu o investiţie iniţială de 120.000 euro direcţionată în ultimii doi ani înspre achiziţia echipamentelor şi soluţiilor existente acum în cadrul hubului Marcom.

    Acesta a fost deschis la începutul acestui an, funcţionând atât ca un showroom de prezentare a soluţiilor tech pentru echipele de marketing, comunicare şi HR din companii, cât şi ca spaţiu în sine pentru realizarea de diferite evenimente. De altfel, însăşi numele hubului vine de la industriile cărora i se adresează – marketing şi comunicare.

    „De ani buni lucrăm proiecte complexe alături de parteneri din domenii conexe (branding, comunicare, marketing) şi la un moment dat a venit natural ideea să dăm un nume acestui parteneriat şi să ne prezentăm în faţa clienţilor ca o platformă formată din experţi care pot livra proiecte complexe într-un mod profesionist. În plus, suntem deschişi către furnizori noi de soluţii tech pentru industria marcom şi suntem dornici să integrăm şi alte tehnologii în campaniile de marketing/comunicare pe care le implementăm. Pentru furnizori aceasta e o modalitate bună de a-şi testa produsele”, a completat el.

    În prezent, în cadrul Marcom Hub sunt disponibile simulatoare VR – care îi transpun pe utilizatori într-o experienţă de realitate virtuală, simulând senzaţia de zbor, scufundări sau de condus motocicleta, reprezentări grafice pe un ecran interactiv care prin intermediul unor senzori de mişcare comunică cu sprayuri digitale de graffiti, experienţe de realitate virtuală cu ajutorul unor aplicaţii care recompun realitatea din jurul persoanei (se poate schimba spre exemplu culoarea unei maşini sau se pot deschide şi închide portierele), soluţii de realitate augmentată care folosesc ochelari speciali, tabletă sau telefon mobil pentru a adăuga un plus de informaţie şi interacţiune la realitatea fizică (un produs poate fi arătat aşa cum este el în realitate), precum şi procese gamificate cu ajutorul unor roboţi.

    „Noi suntem curatori de soluţii tech pentru clienţii noştri. Analizăm tehnologiile care au la bază conceptul de experienţă, existente în regiune şi în lume, şi le alegem pe cele pe care le considerăm potrivite pentru piaţa locală. Pe baza experienţei noastre de peste 16 ani în domeniul comunicării şi activărilor de brand putem aprecia cu o acurateţe destul de mare ce rentează să cumpărăm şi ce rentează mai degrabă să închiriem. Am avut şi tehnologii pe care le-am închiriat pentru a testa gradul de absorbţie pe piaţa locală şi pe care le-am returnat pentru că s-au dovedit a nu fi compatibile cu nevoile brandurilor de la noi”, a precizat antreprenorul.

    Soluţiile tehnologice prezente în cadrul hubului Marcom se adresează în mod special echipelor de marketing, comunicare, branding şi HR din cadrul companiilor, care pot fi din diferite industrii: farmaceutică, financiar-bancară, auto, resurse umane, IT şi FMCG.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte multe pe zona de resurse umane fiindcă sunt investiţii foarte mari în recrutare, retenţie, loializare şi employer branding, ca urmare a crizei de personal din ultimii ani. Multe companii îşi răsfaţă acum angajaţii sau vor pur şi simpu să recruteze mai uşor şi să îşi crească brandul de angajator”, explică Dragoş Bălan.

    În medie, valoarea unui proiect în zona de HR este cuprinsă între 3.000 şi 4.000 euro, însă sunt şi proiecte care ajung la 50.000 euro. „Pe an, companiile investesc între 15.000 şi 50.000 euro pentru a pigmenta activitatea lor de HR cu experienţe tehnologice şi creative”, a punctat el.
    Marcom Hub lucrează de asemenea cu companii din domeniile financiar-bancar, farmaceutic, retail şi auto. „Acum vrem să ne axăm şi pe industria IT. Este în plan pentru anul acesta.”

    Proiectele realizate de Marcom sunt personalizate în funcţie de nevoile fiecărui brand în parte, valoarea medie a unui proiect realizat de Marcom Hub fiind de 5.000 de euro. În funcţie de cerinţele brandului şi de amploarea proiectului, costul porneşte de la circa 1.000 euro şi poate ajunge până la 15.000 euro. „Toate tehnologiile existente în hub se închiriază şi în general sunt recomandate de noi pornind de la nevoile de comunicare ale clientului.”

    Primii clienţi ai hubului Marcom au fost companiile cu care agenţiile fondatoare ale proiectului colaborau deja.

    „În prima fază de dezvoltare a conceptului vom da acces cu prioritate clienţilor şi partenerilor acestor agenţii, după care, într-o etapă ulterioară de dezvoltare, vom deschide accesul şi către alte companii care îşi doresc să implementeze conceptul de experienţă în comunicarea de brand”, precizează Dragoş Bălan, adăugând că în aceeaşi măsură clienţii care lucrează deja cu agenţiile fondatoare ale Marcom Hub au acces la tehnologiile noi pe măsură ce le epuizează pe cele vechi. „Una dintre provocările cu care noi ne confruntăm ca business este că durata de viaţă a tehnologiilor pe care le cumpărăm este destul de scurtă pentru că mereu apare ceva nou, care aduce rezultate mai bune. Astfel fluxul acesta de accesare ne ajută să amortizăm investiţiile pe care le facem.”

    Una dintre soluţiile dezvoltate in-house de agenţiile implicate în proiectul Marcom Hub, pe care vor să pună mai mult accent, este aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată, ale cărei utilizări sunt diverse. Spre exemplu, aceasta poate fi folosită pentru o broşură de prezentare a unui produs. În cazul unei broşuri pentru un complex rezidenţial, potenţialii clienţi pot vedea în 3D cum arată apartamentul/casa ce urmează a fi construită cu ajutorul unui smartphone sau al unei tablete (îndreptând camera foto spre poza din broşură). De asemenea, aplicaţia de realitate augmentată poate fi folosită şi în cazul ambalajelor produselor – în cazul alimentelor, consumatorii pot vedea o animaţie cu o reţetă.

    Aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată se personalizează în funcţie de proiectul clientului. În situaţia în care aplicaţia este numită după brandul clientului şi personalizată complet, costul este de 2.000 euro, însă dacă brandurile aleg să folosească aplicaţia creată de Marcom mai simplu şi mai ieftin, pot opta pentru varianta în care aceasta rămâne în varianta standard, fiind personalizat doar conţinutul în momentul scanării obiectului, pozei etc. În această situaţie, costurile se reduc la circa 300-400 euro.

    Care sunt însă cele mai cerute soluţii prezentate în hubul Marcom? „Nu este o soluţie anume, ci experienţa în sine şi memorabilitatea acesteia”, consideră antreprenorul.

    Pe lângă faptul că showroomul Marcom funcţionează ca un spaţiu de prezentare a soluţiilor tehnologice ce pot fi folosite în activităţile de marketing şi comunicare, acesta este folosit şi ca spaţiu pentru diferite evenimente – prezentări de produse, induction days pentru o companii, întâlniri de strategie şi business reviews – client împreună cu partenerii săi.

    De ce vor însă companiile să organizeze evenimente chiar în hubul Marcom? „Pe lângă conţinutul de business, aceştia vor să le ofere o experienţă – hands on experience. Acesta este de altfel şi una din cele trei tendinţe din industria de evenimente, împreună cu autenticitatea şi conţinutul. Hubul este de asemenea o alternativă la spaţiile convenţionale pentru evenimente, cum sunt hotelurile.”

    În primele luni din 2019, care sunt de altfel şi primele luni de funcţionare a hubului sub această formă, Marcom a realizat proiecte pentru peste 5 clienţi, ţinta fiind de ajunge în total la peste 30 de clienţi anul acesta. În ceea ce priveşte ţinta de venituri a hubului Marcom pentru anul în curs, aceasta se situează la 150.000 euro.

    „Anul acesta ne propunem să continuăm să investim în tehnologii noi şi să creştem rata de amortizare a tehnologiilor pe care le-am achiziţionat deja. Pentru că vorbim de un concept nou în România, cuvântul de ordine este flexibilitatea, atât în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferim, cât şi în ce priveşte deciziile de business pe care le luăm”, a punctat Dragoş Bălan.