BusinessMagazin

Tag: acte normative

  • Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

    AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.

    ”Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi  economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională”.

    În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

    Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă  asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.

    De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) se teme că modificările aduse Codului Penal, adoptate ieri, vor avea impact negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane. Germania este principalul partener comercial al României şi printre primii investitori din ţară. România are un parteneriat militar strategic cu Statele Unite. 

    “Modificările aduse ieri Codului Penal şi Codului de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă pun, în opinia companiilor germane din România, sub semnul întrebării voinţa noului Guvern de a continua fără compromisuri lupta împotriva corupţiei. O limitare a principiilor statului de drept şi pericolul reapariţiei corupţiei vor avea evidente efecte negative asupra dezvoltării economice a ţării. Aceste acţiuni transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, potrivit unui anunţ al AHK România. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Guvernul discută astăzi amânarea aplicării legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

    Potrivit unui comunicat de presă al Executivului, pe lista cu acte normative care ar putea intra în discuţie, miercuri, în şedinţa de Guvern, figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.

    O altă OUG care ar putea fi aprobată de Guvern se referă la prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.

    La capitolul proiecte de hotărâre, pe agenda Cabinetului Cioloş se află un proiect privind suplimentarea bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, pentru premierea sportivelor şi a colectivului tehnic, care au obţinut locul III la Campionatul Mondial de Handbal Feminin, Senioare, desfăşurat în Danemarca.

    Un alt proiect de hotărâre se referă la modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Pe lista cu acte normative se găseşte un proiect privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar.

    La capitolul bugete de venituri şi cheltuieli, Guvernul ar putea discuta un proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Societăţii Naţionale ”Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu – Constanţa”-S.A aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor; proiect de hotărâre pentru rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare al Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului pe anul 2015.

    De asemenea, Guvernul ar putea adopta un memorandum cu tema: Aprobarea Planului de transpunere a directivelor Uniunii Europene pentru anul 2016 şi un alt memorandum privind aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

  • Legea de plafonare a plăţilor în numerar şi limitare a comisioanelor interbancare, la Guvern

     Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Documentul a fost prezentat iniţial, înaintea dezbaterii publice, de agenţia MEDIAFAX.

    “Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit”, se precizează în proiectul de lege.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manolescu: Am propus de trei ori ca TVA la încasare să fie opţională şi a fost respinsă

     “Acest sistem de trecere la opţiune şi eliminarea termenului de 90 de zile au fost incluse pe trei proiecte de acte normative în acest an, dar din păcate s-a luat o decizie superior ierarhic mie de eliminare a acestor prevederi din actele normative respective. Mă străduiesc în continuare să reuşim să rezolvăm această problemă şi să devină opţional şi să elimine termenul de 90 de zile, având deja şi un infrigement în acest sens de la Comisia Europeană şi sper să reuşim să facem acest lucru de la începutul anului. Dar sunt anumite lucruri care, din păcate, indiferent cât am dori să le facem şi ştim că mediul de afaceri le cere, apar anumite blocaje şi n-aş dori să comentez mai mult”, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la o conferinţă Deloitte pe teme fiscale.

    Sistemul TVA la încasare, introdus la 1 ianuarie, presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obligate să aplice acest sistem sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul pregăteşte Ordonanţă de Urgenţă pentru “marea descentralizare”

     Conform “Gândul”, de la ministerul lui Liviu Dragnea a plecat în teritoriu pe 24 septembrie o circulară privind propunerea legislativă intitulată “Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialiate ale administraţiei publice centrale”. Dacă proiectul regionalizării nu a avansat, şefii din teritoriu au discutat insistent cu vicepremierul Dragnea în ultimele luni despre realizarea descentralizării. Termenul limită până la care cei din teritoriu trebuie să vină cu amendamente este 1 octombrie 2013, ora 12.00.

    Intenţia că procesul descentralizării se doreşte a fi realizat imediat, începând cu 1 ianuarie 2014, se regăseşte chiar în preambulul proiectului de OUG, unde se vorbeşte despre necesitatea demarării procesului de elaborare a legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi, subsecvent, a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu cere reexaminarea unei legi privind achiziţiile publice

    Potrivit Preşedinţiei, şeful statului a retrimis la Parlament Legea care aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 143/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ Mediafax Politicieni: Jumătate din ce a aprobat Parlamentul în 2013 sunt ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă

     Din informaţiile de pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului, rezultă că 60% din cele 205 acte normative aprobate de Senat în prima sesiune a actualei legislaturi sunt ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, doar 11% din actele aprobate fiind propuneri legislative ale parlamentarilor.

    La Camera Deputaţilor, din cele 220 de proiecte devenite legi în 2013, 142 (63%) se referă la aprobarea unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, arată analiza politicieni.mediafax.ro.

    Din aceleaşi date publice rezultă că, deşi 60% din actele aprobate de Parlament anul acesta au fost emise de Guvern, această instituţie a iniţiat doar un sfert din proiectele înregistrate în aceeaşi perioadă la cele două Camere parlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUA CONSTITUŢIE: Comisia de revizuire introduce o nouă prevedere privind transparenţa decizională

     Membrii comisiei de revizuire au adoptat, cu 17 voturi “pentru” şi o abţinere, o completare a articolului 31 din Constituţie care priveşte “dreptul la informaţie”.

    “Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă potrivit legii, sunt supuse cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare dezbaterii publice”, a fost amendamentul adoptat în comisia de revizuire.v

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro