Tag: acord

  • EximBank anunţă că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti

    EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti, oferta înaintată fiind parte a acordului încheiat în luna iunie 2019 între EximBank şi National Bank of Greece (NBG) privind achiziţia participaţiei acesteia de 99,28% în acţionariatul Băncii Româneşti.

    “În urma achiziţiei, EximBank intră pe piaţa de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete şi continuând să îşi îndeplinească misiunea pe termen lung prin susţinerea şi promovarea dezvoltării economice a României”, a transmis EximBank.

    Noua entitate se va situa printre primele 10 bănci din România, având o cotă de piaţă de aproximativ 3%.

    ”Prin achiziţia Băncii Româneşti, EximBank îşi îmbunătăţeşte serviciile acordate clienţilor locali şi îşi creşte capacitatea de susţinere a dezvoltării economiei româneşti. Cota de piaţă a Băncii Româneşti, un management performant şi un nivel bun de solvabilitate şi lichiditate completează punctele forte ale EximBank, împreună urmând să fim şi mai puternici. Sunt încrezător că toate aceste elemente definitorii, unificate la finalul procesului de integrare ce urmează,  vor crea o instituţie de referinţă pe piaţa financiar-bancară ce va răspunde mai bine cerinţelor clienţilor noştri”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

  • Moment istoric: Bursa americană închide şedinţa de miercuri la maximul tuturor timpurilor pe fondul acordului Beijing-Washington

    Indicele industrial Dow Jones a reuşit miercuri să încheie şedinţa de tranzacţionare peste pragul de 29.000 de puncte, într-o premieră istorică pentru bursele americane.

    În acelaşi timp, şi indicele S&P s-a tranzacţionat aproape de valori record după ce SUA şi China au anunţat că au semnat Faza Întâi a acordului comercial Washington – Beijing şi au promis că vor rezolva disputa comercială care generează incertitudine pe Wall Street de mai mult de un an deja, potrivit Reuters.

    În centrul acordului comercial stă promisiunea Beijingului potrivit căreia China va cumpăra bunuri şi servicii suplimentare de cel puţin 200 miliarde dolari din SUA în următorii doi ani – plecând de la pragul de 186 miliarde dolari din 2017.

    Acordul comercial lasă loc investitorilor să se concentreze pe următoarea rundă de rapoarte trimestriale şi să ofere estimări şi perspective neafectate de tensiunea pe care a generat-o până acum lipsa unui acord comercial.

    „Nu există îndoială că din punct de vedere psihologic există o relaxare pentru piaţă. Există încă executivi cu incertitudini, însă semnarea acestei etape ar putea ajuta măcar capitalul de investiţii”, notează Peter Cardillo, economist-şef în cadrul Spartan Capital din New York.

    Astfel, indicele Dow Jones a încheiat şedinţa de tranzacţionare la 29.030 puncte, în timp ce S&P a încheiat şedinţa la peste 3.280 de puncte.

     

     

     

     

  • Bursele americane au atins maxime record după discursul lui Donald Trump despre situaţia din Iran. Investitorii aşteaptă un acord comercial Beijing – Washington

    Principalii indici de pe Wall Street au atins maxime record în şedinţa de tranzacţionare de joi, pe fondul unei uşoare relaxări în legătură cu tensiunile din Iran – unde americanii l-au asasinat pe generalul Qassem Soleimani, considerat al doilea om din stat după Ayatollah – ceea ce se corelează cu aşteptările optimiste ale investitorilor referitoare la semnarea unui acord comercial Beijing – Washington.

    Sentimentul de relaxare s-a instalat încă de miercuri când preşedintele Donald Trump a adresat un discurs public în care a spus că Iranul pare să nu ia alte măsuri militare momentan, după ce o serie de rachete au lovit baze militare americane din Irak.

    Riscul de confruntare directă iminentă între Washington şi Teheran a scăzut momentan, „chiar dacă riscurile pe termen lung ale unui război asimetric sunt necunoscute”, notează John Hardy, strateg în cadrul Saxo Bank.

    Toţi cei trei indici bursieri majori din SUA au atins maxime record şi au închis şedinţa de tranzacţionare pe maxime record.

    Indicele S&P 500 a închis şedinţa de tranzacţionare de joi cu un avans de 0,7%, evoluţie încurajată de sectorul de tehnologie. Indicele companiilor de tech, Nasdaq, a înregistrat o creştere de 0,8% la finalul şedinţei. În acelaşi timp, indicele industrial Dow Jones a închis şedinţa pe o creştere de 0,7%, la un pas de pragul de 29.000 de puncte.

    Sentimentul de pe Wall Street a fost conslidat în contextul în care negociatorii oficiali ai Chinei ajung la Washington săptămâna viitoare pentru a semna o „faza unu” al unui acord comercial preliminar între SUA şi China.

    În Europa, indicele DAX a închis şedinţa la Frankfurt cu o creştere de 1,3%, în timp ce indicele continental Stoxx 600 a înregistrat o creştere de 0,3%.

    Cererea pentru aşa-numitele „active sigure” – care creşte atunci când se adună tensiunile şi incertitudinea – a încetinit. Preţul aurului a scăzut cu 0,2%.

    Petrolul s-a stabilizat joi după ce a scăzut miercuri cu circa 4% – evoluţie care a urmat unei creşteri bruşte – cu petrolul Brent fiind cotat la 65,41 dolari per baril.

    Şi în Asia pieţele au înregistrat creşteri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,3%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistart creşteri de 1,7%.

     

     

  • Povestea fabuloasă a studentei la medicină în vârstă de 23 de ani care a ajuns REGE fără să vrea

    Studenta la medicină Taiwo Oyebola Agbona a primit veşti neaşteptate după moartea tatălui său, potrivit unui articol publicat de BBC. „Şefii (tribului n.red.) au consultat oracolul şi li s-a spus că eu sunt aleasa, demnă să fiu pe tron”, a declarat tânăra într-un interviu acordat BBC Focus on Africa.

    Tronul despre care vorbea este al regatului Aaye din statul Ondo, în sud-vestul Nigeriei. Tânăra în vârstă de 23 de ani a ezitat iniţial, spunând că are nevoie de trei săptămâni în care să se gândească.

    În cele din urmă a fost de acord, acest lucru însemnând că va fi temporar rege până când un monarh  de sex masculin va fi numit.

  • BREAKING NEWS: Parlamentul UE avertizează că ar putea bloca Acordul Brexit

    Parlamentul European ar putea bloca Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană din cauza nerespectării de către Guvernul de la Londra a drepturilor cetăţenilor europeni, afirmă Guy Verhofstadt, negociatorul PE privind Brexit.

    – în curs de actualizare –

  • Lipsa unui acord comercial între Regatul Unit şi Uniunea Europeană ar putea înjumătăţi producţia britanică de autovehicule

    Producţia auto a Regatului Unit se află deja într-o pantă descendentă, iar Brexitul ar putea agrava tot mai mult situaţia, limitând producţia anuală la doar un milion de maşini, jumătate din numărul preconizat în urmă cu câţiva ani, potrivit CNN.

    Producţia auto a Marii Britanii a înregistrat scăderi de 14% comparativ cu 2018, numărul de vehicule produse în Regatul Unit diminuându-se cu 4% în luna octombrie, conform unor date publicate de Societatea Britanică a Producătorilor şi Comercianţilor Auto.

    Din raport reiese faptul că lipsa unui acord comercial între UE şi Marea Britanie va rezulta într-un număr tot mai mare de taxe şi un declin tot mai drastic al producţiei. În acest scenariu, producătorii de maşini se vor îndrepta spre alte ţări, reducând producţia britanică cu până la un milion de vehicule până în 2024.

    Producătorii globali de autovehicule se tem de lipsa unui acord comercial între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, scenariu ce le-ar răni lanţurile de aprovizionare, ar perturba producţia şi ar eroda marjele de profit care sunt deja extrem de subţiri.

     Este posibil ca rezultatul alegerilor generale din 12 decembrie să pună sfârşit impasului politic intern, dar nu va elimina riscurile cu care se confruntă industria de autovehicule.

     

  • Bristol-Myers Squibb finalizează preluarea Celgene, ca urmare a unei tranzacţii de 74 mld. dolari

    Odată cu finalizarea achiziţiei, în conformitate cu termenii acordului de fuziune, Celgene a devenit o filială deţinută integral de către Bristol-Myers Squibb Company. 
     
    În baza fuziunii, acţionarii Celgene au primit pentru fiecare acţiune: 1,00 acţiune Bristol-Myers Squibb, 50,00 dolari în numerar fără dobândă şi un drept contingent tranzacţionabil (Contingent Value Right / CVR), care va îndreptăţi posesorul să primească o plată de 9,00 dolari în numerar, dacă se îndeplinesc anumite etape ulterioare de reglementare. Acţiunile Celgene nu se mai tranzacţionează după închiderea bursei de astăzi. În data de 21 noiembrie 2019, acţiunile nou emise ale Bristol-Myers Squibb şi CVRurile vor fi tranzacţionate în cadrul bursei din New York, CVRurile fiind comercializate sub simbolul „BMYRT.”
     
    Conform informării din 26 august 2019, referitoare la procesul de aprobare a tranzacţiei, Celgene a încheiat acordul de cesionare a drepturilor internaţionale asupra medicamentului Otezla către Amgen, pentru 13.4 miliarde dolari în numerar, ca urmare a finalizării fuziunii cu Bristol-Myers Squibb. 
     
    Pe 15 noiembrie 2019, Bristol-Myers Squibb a anunţat decizia Comisiei Federală pentru Comerţ a SUA (FTC) de a accepta acordul propus, referitor la fuziunea în curs de finalizare a Bristol-Myers Squibb şi Celgene, ceea ce a permis părţilor să încheie fuziunea. Bristol-Myers Squibb aşteaptă ca cesionarea OTEZLA să fie finalizată imediat după încheierea fuziunii şi planifică să prioritizeze utilizarea încasărilor pentru reducerea datoriei.

     

  • După mai bine de şase ani de negocieri, cel mai mare acord comercial ar putea fi semnat în 2020

    După mai mult de şase ani de negocieri, peste 10 ţări din regiunea Asiei şi a Pacificului urmăresc să semneze în 2020 cel mai mare acord comercial încheiat vreodată, conform CNBC.

    Afacerea, numită Parteneriatul Economic Regional, include 10 ţări din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est şi cinci parteneri comerciali principali: Australia, China, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud. Potrivit unui raport Reuters, cele 15 ţări acoperă aproape o treime din populaţia şi PIB-ul mondial, ceea ce depăşeşte orice alt bloc comercial regional, precum Uniunea Europeană sau acordul SUA – Mexic – Canada.

    Afacerea a început cu 16 ţări, însă India a decis să se retragă din parteneriat pe baza ideii cum că pactul ar putea afecta producătorii locali din subcontinentului indian.

    Parteneriatul Economic Regional a fost lansat în 2012 în Phnom Penh, Cambogia, ca o iniţiativă a Ascociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est de încurajare a comerţului între cei 10 membri şi alte şase ţări. Acordul urmăreşte micşorarea taxelor de comerţ, standardizarea normelor şi procedurilor vamale şi lărgirea accesului la piaţă al ţărilor care nu au acorduri comerciale.

    Cele 16 ţări au început negocierile în 2013, când se pregătea un alt acord, cel al Parteretiatul Trans-Pacific (TPP). De vreme ce China a decis să nu ia parte la ce era atunci cel mai mare acord comercial gândit vreodată, mai mulţi experţi consideră că Parteneriatul Economic Regional reprezintă o modalitate prin care China poate limita influenţa americană din regiune.

    În 2017, preşedintele american Donald Trump şi-a retras ţara din TPP şi a început să mărească taxele pentru mai mulţi parteneri comeriali ai Statelor Unite, măsură adoptată datorită unor „practici comerciale nedrepte”, după spusele liderului de la Casa Albă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Barnier: Încă există riscul ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără Acord

    Negociatorul Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a informat miercuri că încă există posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără Acord şi a adăugat că negocierile referitoare la comerţ cu Londra vor fi „dificile”, potrivit Reuters.

    Declaraţiile sale vin în contextul în care pe 12 decembrie au loc alegeri generale în Marea Britanie, scrutin despre care premierul Boris Johnson speră că va duce la rezolvarea actualei crize privind ieşirea ţării din Blocul comunitar.

    „Riscul unui Brexit fără un acord ratificat încă există. Trebuie să ne pregătim”, a spus Barnier în timpul unui discurs susţinut la Bruxelles.

    „În toate statele membre este o diferenţă mare în ceea ce priveşte companiile mari şi IMM-urile în privinţa pregătirii pentru Brexit. Trebuie să continuăm să lucrăm, în special cu IMM-urile”, a spus el.

    Barnier a adăugat că Marea Britanie ar putea ieşi din Uniunea Europeană la finalul lunii ianuarie 2020 dacă Parlamentul de la Londra nu va ratifica Acordul propus de Boris Johnson, iar autorităţile europene vor decide să nu acorde un nou termen în privinţa Brexit.

  • Brexitul lui Boris Johnson ar putea fi un dezastru: Economia Marii Britanii pierde 3,5% din potenţiala creştere dacă acordul premierul britanic merge înainte

    Economia Marii Britanii ar putea fi cu 3,5% mai mică pe termen lung pe fondul acordului de Brexit propus de Boris Johnson, în comparaţie cu situaţia în care ar fi rămas în Uniunea Europeană, potrivit avertismentului lansat de Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială (NIESR), citat de Bloomberg.

    Think-tank-ul NIESR susţine că nu se aşteaptă ca economia britanică să fi impulsionată de acordul de Brexit al premierului Johnson, care implică menţinerea pieţei unice.

    În cel mai recent raport, publicat săptămâna aceasta, NIESR arată că perspectivele Marii Britanii sunt „deteriorate de o incertitudine politică şi economică semnificativă şi depinde în mod critic de relaţiile de comerţ ale Regatului Unit după Brexit”.

    „Nu ne aşteptăm ca activitatea economică să crească în urma programului de Brexit propus de guvern. Estimăm că pe termen lung economia va fi cu 3,5% mai mică cu acest acord, în comparaţie cu nivelul la care ar ajunge economia dacă Marea Britanie ar rămâne în UE”, notează NIESR.

    NIESR estimează o creştere economică de sub 1,5% în 2019 şi 2020, plecând de la premisa că incertitudinea cronică se va păstra dar termenii acordului cu UE vor rămâne neschimbaţi. Totuşi, think-tank-ul atrage atenţia că predicţia se supune „unei incertitudini semnificative”.

    Aceştia atrag atenţia că riscurile economice previzionate anterior se menţin parţial, deoarece prediţiile anterioare erau realizate în baza unei situaţii de Brexit fără acord.

    NIESR estimează acum că există o şansă de 15% ca PIB-ul Marii Britanii să fie pe o pantă descendentă în 2020, „reflectând şi riscurile unei încetiniri mai severe la nivel global”.

    Institutul notează că economia Marii Britanii este cu 2,5% mai redusă în prezent decât ar fi putut fi, ca rezultat al votului pentru Brexit din 2016.