BusinessMagazin

Tag: acoperire

  • Germania se confruntă cu o provocare de 1 trilion de dolari pentru a acoperi deficitul masiv de energie electrică

    Germania a pus deoparte peste 260 de miliarde de euro (pentru a face faţă riscurilor imediate ale unei crize energetice declanşate de războiul Rusiei în Ucraina, dar soluţia finală va fi mult mai costisitoare – dacă ţara va reuşi să o resolve, scrie Bloomberg.

    În germania este nevoie de aproximativ 250 gigawaţi de capacitate electrică nouă până în 2030.

    Potrivit BloombergNEF, se preconizează că preţul estimat pentru pregătirea sistemului energetic al ţării pentru viitor se va ridica la peste 1.000 de miliarde de dolari până în 2030. Costurile includ investiţii în modernizarea reţelelor electrice şi, mai ales, în generarea de energie nouă pentru a gestiona eliminarea treptată a centralelor nucleare şi a celor pe cărbune, pentru a face faţă cererii crescute din partea maşinilor electrice şi a sistemelor de încălzire şi pentru a respecta angajamentele privind schimbările climatice.

    Tranziţia va necesita instalarea de panouri solare care să acopere echivalentul a 43 de terenuri de fotbal şi 1 600 de pompe de căldură în fiecare zi. De asemenea, este nevoie de construirea a 27 de noi centrale eoliene onshore şi a patru centrale eoliene offshore pe săptămână, potrivit unei liste de dorinţe prezentate de cancelarul Olaf Scholz în timpul unei vizite recente la sediul Volkswagen AG din Wolfsburg.

    “Acesta este un proiect îndrăzneţ – probabil cel mai îndrăzneţ proiect de la reconstrucţia Germaniei”, a declarat la începutul acestei luni vicecancelarul Robert Habeck, care supervizează politica climatică şi energetică.

    Potrivit estimărilor autorităţii de reglementare a reţelelor din Germania şi ale grupului de reflecţie Agora Energiewende, va trebui instalată o capacitate nouă de aproximativ 250 de gigawaţi până în 2030, când se aşteaptă ca cererea de energie electrică să fie cu aproximativ o treime mai mare decât în prezent.

    Pentru a pune în context amploarea provocării, producţia necesară este suficientă pentru a acoperi cererea actuală a gospodăriilor pentru toate cele 448 de milioane de persoane din Uniunea Europeană. Adaosurile vor fi un amestec de surse regenerabile şi centrale pe gaz – care într-o zi ar putea fi convertite pentru a funcţiona cu hidrogen.

     

  • Ce trebuie şă ştie toţi şoferii din România despre schimbarea anvelopelor. Ce anvelope sunt potrivite pentru maşină

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    În continuare vă prezentăm cum ar trebui să “citiţi” simbolurile de pe cauciucurile pe care le achiziţionaţi pentru a fi siguri că alegeţi anvelopele potrivite

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    1.Simbolul “fulg de zăpadă” desemnează o anvelopă testată şi calificată pentru “utilizare în condiţii servere de iarnă cu zăpadă abundentă”, cauciucurile de iarnă vor fi marcate şi cu M&S (Mud & Snow).

    2. Lăţimea secţiunii anvelopei în mm. În fotografia de mai sus este maracată cu 215

    3. Raportul dintre înălţimea şi lăţimea secţiunii în procente În exemplul de mai sus înălţimea flancului anvelopei va fi 65% din 215 mm.

    4. Constructia anvelopei (R= Radiala). Anvelopele moderne de autoturisme sunt de construcţie radială, adică pliurile carcasei sunt dispuse perpendicular pe direcţia de rotaţie şi paralel cu razele cercului anvelopei.

    5. Diametrul jantei în inch

    6. Capacitatea maximă de încărcare (indice de sarcină) şi indicele de viteză care marchează viteza maximă la care este proiectată să ruleze în sigurantă o anvelopă.

     

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

  • Capcana din maşină: Metoda prin care vă poate amenda poliţia cu 2.900 de lei chiar dacă aveţi toate actele în regulă

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    Nerespectarea prevederilor privind cauciucurile de iarnă constituie contraventie şi se sancţionează cu o amendă prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni. Codur Rutier prevăzând această sancţiune la art.102, alin. 1, punctul 28 şi are următorul text: “Conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna, iar in cazul autovehiculului de transport marfa cu o masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone si al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, fara ca acestea sa fie echipate cu anvelope de iarna pe rotile axei/axelor de tractiune sau fara a avea montate pe aceste roti lanturi sau alte echipamente antiderapante certificate;”

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    În plus, aceşti conducători auto riscă să rămână şi fără certificatul de înmatriculare al maşinii, primind doar o dovadă înlocuitoare a actului original, fără drept de circulaţie.

     

  • Criza de lapte praf din SUA se agravează

    Penuria de lapte praf pentru bebeluşi din SUA se agravează în pofida eforturilor de a reporni uzina ce stă în centrul crizei şi a importurilor masive din alte ţări, scrie Bloomberg. Rezervele din unele state sunt sub 60% din necesar, iar media naţională este de 70%. La începutul lunii trecute, cota era de 77%. Situaţia cea mai gravă este în Alaska, unde laptele din stocuri acoperă doar 50% din necesar. 

  • Ciucă: România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul

    România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă, transmite premierul Nicolae Ciucă. El afirmă că în prezent depozitele sunt pline în proporţie de 47%, iar obiectivul e să fie cel puţin 80% pline la 1 noiembrie.

    „România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă. În acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline, ceea ce înseamnă că ţara noastră a acţionat mult mai repede decât calendarul pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru statele membre. Ţinta pentru 1 august este de 46%, iar România a depăşit-o încă din prima jumătate a lunii iulie”, scrie oe Facebook Nicolae Ciucă.

    El afirmă că România este înaintea calendarului european de acumulare a rezervelor pentru iarnă ca urmare a faptului că o mare parte din gazul metan extras în ţara noastră este stocat.

    „Astăzi (marţi – n.r.) a fost atins procentul-record de 70% de gaz din producţia internă, trimis în depozitele naţionale! Obiectivul stabilit la nivel european este ca, până la 1 noiembrie, depozitele de gaz ale tuturor statelor membre să fie cel puţin 80% pline. Menţinând ritmul accelerat, vom reuşi să atingem acest procent chiar înainte de termen”, conchide premierul

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Romania deţine 60% din rezerva totală din Europa a celei mai dorite RESURSE de pe PLANETĂ şi cu toate astea românii o ignoră

    Circa un milion de oameni mor, anual, din cauza utilizării apei infestate sau a lipsei acesteia şi 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei Albastre este acoperită de apă. Problemele legate de penuria de apă la nivel global nu mai reprezintă o chestiune ipotetică, ci o realitate concretă. 

    Cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Chiar şi aşa, nu este total ferită de pericolul unei crize la nivel hidrologic. Care sunt efectele lipsei de apă pe plan global, ce impact are aceasta asupra României şi care sunt riscurile ca, într-o bună zi, acest element indispensabil vieţii să fie complet epuizat

    4 milioane de oameni aflaţi în pericol iminent de a rămâne fără apă, după ce, în urma unei periode de secetă de trei ani, resursele de apă stocate în rezervorul oraşului au fost aproape complet epuizate. Nu este un scenariu de film SF, ci s-a întâmplat deja, în octombrie anul trecut, în cel mai mare oraş din Africa de Sud, Cape Town. Primarul Patricia De Lille anunţa adoptarea unor măsuri drastice menite să facă faţă situaţiei fără precedent în care se afla metropola africană.

    În faţa acestui scenariu care putea deveni, în doar câteva luni, unul morbid, autorităţile au înţeles că singura metodă de supravieţuire este adoptarea unor măsuri extreme. Aşa că au redus treptat cantitatea de apă pe cap de locuitor, până la aproape o şesime din consumul mediu al Statelor Unite. Astfel, fiecare persoană a avut dreptul de a folosi zilnic maximum 50 de litri de apă. Cu toate acestea, în urma calculelor s-a constatat că rezervorul oraşului nu poate suplini nevoia celor patru milioane de locuitori decât pentru o perioadă limitată de timp, iar data limită până la care consumul urma să fie acoperit a fost numită, cu o conotaţie apocaliptică, Ziua Zero. Pe cititorii presei internaţionale, Ziua Zero poate, cel mult, să îi ducă cu gândul la un peisaj apocaliptic sau la o scenă de film. Însă, pentru patru milioane de oameni, Ziua Zero este o realitate concretă, sumbră, cu care este posibil să se confrunte curând.

    Iniţial, Ziua Zero a fost fixată pe pe 22 aprilie 2018, apoi a fost mutată pe 11 mai. După schimbări succesive, datorită raţionalizării extreme la care au recurs autorităţile, locuitorii au primit o nouă amânare, până anul viitor. Măsurile rămân, însă, valabile.

    Este uşor să îţi imaginezi acest scenariu într-o ţară din Sudul Africii, însă pentru populaţia altor state, penuria de apă pare un subiect îndepărtat. Cu toate acestea, Betsy Otto, directorul programului de apă la nivel global din cadrul Institutului de Resurse Mondiale, spune că „problemele cu care se confruntă Cape Town ar trebui să servească drept apel de trezire pentru celelalte ţări, cu privire la realitatea creşterii stresului cauzat de lipsa apei”. Stresul cauzat de lipsa apei apare atunci când cererea depăşeşte oferta disponibilă. Conform experţilor, statele din întreaga lume s-ar putea confrunta la un moment dat cu această criză, indiferent de numărul de izvoare pe care le deţin. Deja, California a trecut printr-o secetă care a durat mai mulţi ani. La fel, Australia a supravieţuit unei secete de aproape zece ani (2003-2012), considerată seceta mileniului, iar în 2015 Sao Paulo s-a confruntat, la fel, cu o criză a deficitului de apă datorată atât secetei, cât şi infrastructurilor ineficiente. Otto pune criza globală a penuriei de apă pe seama nepăsării autorităţilor: „Am investit prea puţin în măsuri şi am lăsat structurile existente să se degradeze”, declară ea.

    Chiar dacă pare puţin plauzibil ca apa să se termine, în condiţiile în care 70% din suprafaţa Terrei este formată din apă, totuşi, procentul apei dulci este de doar 2,5%, o mare parte din această cantitate fiind stocată în gheaţă şi zăpadă. În realitate, populaţia are acces imediat la doar 1% din resursele de ape dulci.

    Rebecca Keller, om de ştiinţă şi analist tehnologic la compania de informaţii Stratfor, spune că este extrem de important ca penuria de apă să fie tratată ca o problemă globală, deoarece oraşele ar trebui să lucreze la soluţii încă de pe acum. „Poate nu ne vom confrunta cu acelaşi scenariu ca în Cape Town. Ar putea fi altele: poluarea, seceta, schimbările climatice sau suprapopularea”, avertizează aceasta, exemplificând cu cercetările ştiinţifice care arată că despăduririle masive au schimbat ciclul hidrologic al râului Amazon.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Transgaz a semnat joi un contract de credit în valoare de 220 milioane lei cu BCR, cu o durată de 12 ani, pentru finanţarea unor investiţii în reţeaua de transport de gaze naturale din nord-estul României

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a semnat joi un contract de credit în valoare de 220 milioane lei cu BCR, cu o durată de 12 ani.

    Fondurile vor acoperi finanţarea şi refinanţarea o investiţie derulată de Transgaz în nord-estul României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport spre/dinspre Republica Moldova, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Transgaz (simbol bursier TGN) vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România.

    La finele primelor nouă luni compania a raportat  un profit net de 112 milioane lei, în scădere cu 45%, şi venituri din activitatea de exploatare în valoare de 954 milioane lei, cu 5% mai mici decât în perioada similar din 2020.

    Transgaz este controlată în proporţie de 58,5% de statul român, prjn Secretariatul General al Guvernului, în timp ce restul capitalului social este deţinut de alţi investitori la bursă.