BusinessMagazin

Tag: achitare

  • Premieră în JUSTIŢIE. Instanţa a pronunţat PRIMA ACHITARE motivată de ILEGALITATEA interceptărilor obţinute în baza PROTOCOLULUI SRI-PG

     Magistraţii arată că orice normă juridică trebuie să fie ”edictată în acord cu principiile constituţionale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală”. Tehnic vorbind, judecătorii militari au creat o jurisprudenţă care ar putea genera, în lanţ, un şir de achitări în dosarele create pe baza probelor obţinute de echipele mixte SRI-PG.
     
    În motivarea soluţiei de achitare a lui Cantemir Groza, subofiţer din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bihor, acuzat de luare de mită, magistraţii arată că probele care au stat la baza condamnării în primă instanţă sunt interceptări obţinute în baza protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, ele fiind nule.

    Subofiţerul de jandarmi a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, iar în luna iulie (la apel), Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a achitat definitiv pe bărbat.

    ”Apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fişa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenţei CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obţinute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vigoare şi aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obţinute în afara cadrului procesual penal”, se arată în motivare.

    Instanţa: Probele obţinute de echipele mixte sunt nule absolut

    Magistraţii mai consideră că a fost nesocotit principiul loialităţii probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte urmând o procedură secretă, iar constatarea nulităţii, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulităţii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Schimbare majoră în legătură cu amenzile rutiere: ce nu mai poate face poliţistul incepând de astăzi

    „Aducem în atenţie opiniei publice că art. 19 din Legea 203/2018 abrogă prevederile art. 109, alin. 6, din O.U.G. 195/2002 potrivit căruia contravenientul putea achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzilor contravenţionale în cuantum de până la 20 de puncte amendă şi alin. 7 din acelaşi act normativ, conform căruia agentul constatator elibera contravenientului chitanţa reprezentând contravaloare amenzii”, se arată într-un comunicat de presă.
     
    Legea aduce modificări şi privind limta de timp pentru plata amenzilor rutiere, aceasta crescând de la 48 de ore la 15 zile. De asemenea, dacă agentul constator aplică sancţiunea, iar contravenietul nu este prezent la încheierea procesului-verbal sau refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea se face de către agentul constatator, în cel mult două luni de la data încheierii prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliu sau la sediul contravenientului.
     

  • PSG ar putea să fie obligată să îl vândă pe Neymar sau să renunţe la Mbappe

    PSG a cheltuit vara trecută 222 de milioane de euro pentru tansferul lui Neymar, căruia i-au achitat clauza de reziliere, şi 180 de milioane de euro pentru aducerea lui Mbappe de la Monaco, pe care iniţial doar l-au împrumutat tocmai pentru a fenta eventualele probleme legate de regulile fair-play-ului financiar.

    Acum, presa din Spania scrie că PSG ar putea primi o adevărată lovitură din partea FIFA. Concret, regulile fair-play-ului financiar i-ar putea forţa pe francezi să-l vândă pe Neymar sau să renunţe la transferul lui Mbappe. “Wonderkid-ul” francez e doar împrumutat în capitala Franţei, iar PSG trebuie să vireze cele 180 de milioane de euro în conturile clubului AS Monaco până la sfârşitul perioadei de mercato din vară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capcana din portofel. Neatenţia care îţi anulează rovinieta

    Pe lângă actele maşinii, asigurarea, permisul de conducere şi buletinul, la controalele de rutină ale poliţiei şoferii mai sunt întrebaţi şi de acea chitanţă mică care dovedeşte plata rovinietei. După achitarea acesteia mulţi şoferi pun chitanţa în portofel sau în torpedou, printre alte hârtii. Ce ar trebui să ştie aceştia este că, în cazul în care o pun în portofel, după un anumit timp de pe ea se pot şterge datele, astfel că în loc de chitanţă se pot trezi cu o hârtie perfect albă. 

    Pe internet există destule poveşti despre această posilibitate. Iată una dintre ele:

    ”În urmă cu ceva ani, la un control, un poliţist nu s-a mulţumit să se uite pe parbriz la autocolantul rovinietă şi a vrut să vadă bonul primit la cumpărarea ei. Când l-am scos din portofel am avut surpriza să văd că abia se mai putea descifra ceva din ceea ce scria pe el! Ca prin minune se mai vedea că este un bon de rovinietă şi data la care aceasta expira. Doar ştampila benzinăriei era perfect vizibilă. Înţelept, poliţistul, m-a sfătuit ca altădată să păstrez la mine doar o copie a bonului buclucaş, iar originalul să-l ţin acasă, într-un dosar…”

    Acesta este un caz oarecum fericit, când pe bon s-au păstrat ceva urme, însă nu toţi au avut acest noroc.

     

    Pentru a evita această problemă vă recomandăm să faceţi o copie a chitanţie şi să puneţi originalul într-un loc unde nu se poate deteriora.  

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Legea care măreşte intervalul de plată a amenzilor de la două la 15 zile, promulgată de Iohannis

    „Prezenta lege reglementează măsuri pentru facilitarea achitării amenzilor contravenţionale prin constituirea unui cont unic de plată şi simplificarea procedurilor de urmărire a încasării amenzilor. (…) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal”, se arată legea adoptată, decizional, de Camera Deputaţilor, pe 27 iunie, şi promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • M.Britanie prezintă condiţiile ieşirii din UE. Londra va plăti restanţe de 44 miliarde euro

    Documentul de 98 de pagini, intitulat “Viitoarea relaţie între Marea Britanie şi Uniunea Europeană”, prezintă poziţia Cabinetului Theresa May înaintea noilor sesiuni de negociere programate la Bruxelles în toamnă. Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, şi ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, au demisionat în semn de protest faţă de acest plan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • M.Britanie prezintă condiţiile ieşirii din UE. Londra va plăti restanţe de 44 miliarde euro

    Documentul de 98 de pagini, intitulat “Viitoarea relaţie între Marea Britanie şi Uniunea Europeană”, prezintă poziţia Cabinetului Theresa May înaintea noilor sesiuni de negociere programate la Bruxelles în toamnă. Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, şi ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, au demisionat în semn de protest faţă de acest plan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorii CSM acuză procurorii de încălcarea independenţei. Tudorel Toader: E inadmisibil

    „E vorba de aprecierile înscrise în notele de informare întocmite în baza Ordinului 213/2014, al procurorului general, în situaţia în care se pronunţă soluţii de achitare Acest raport întocmit de Inspecţia Judiciară… Ştiu că raportul a fost înaintat Secţiei pentru procurori şi că încă nu a fost pus în discuţie. (…) Din nefericire, în raportul IJ, fără să dau nume de judecători, deşi nu numai judecătorii sunt amintiţi, ci şi instanţele: curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a spus judecătorul Gabriela Baltag, la plenul CSM de miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa supremă a achitat-o pe Alina Bica în dosarul ANRP cu Dorin şi Alin Cocoş

    Totodată, instanţa a schimbat încadrarea juridică în cazul fostei şefe DIICOT din luare de mită în primire de foloase necuvenite şi au achitat-o şi pentru această infracţiune.

    În acest dosar, Alin Cocoş a fost achitat pentru complicitate la dare de mită în timp ce tatăl său, Dorin Cocoş, a fost condamnat la 3 ani şi o lună de închisoare cu executare, instanţa dispunând şi confiscarea de la acesta din urmă a sumei de 19 milioane de euro sau echivalentul în lei.

    Fostul deputat Cătălin Teodorescu a fost achitat pentru abuz în serviciu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Bica – fosta şefă DIICOT – ACHITATĂ în dosarul afaceristului Horia Simu şi CONDAMNATĂ la 4 ani de închisoare în alt dosar/ Adriean Videanu, achitat

    Instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul privindu-l pe afaceristul Horia Simu, în care fostul procuror-şef a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Decizia este definitivă.

    Ştire în curs de actualizare.