BusinessMagazin

Tag: accelerare

  • BNR: Piaţa muncii dă semne de tensionare. Salariul mediu brut şi-a accelerat creşterea anuală, fără a egala totuşi ritmul inflaţiei. Sunt posibile noi restructurări sau falimente de firme

    Piaţa muncii dă semne de tensionare, deficitul de forţă de muncă raportat de companii accentuându-se în T2, în timp ce salariul mediu brut şi-a accelerat  semnificativ creşterea anuală în ultimele luni, fără a egala totuşi ritmul inflaţiei, potrivit BNR.

    ”Câştigul salarial mediu brut nominal şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală în ultimele luni, până la un nivel de două cifre în aprilie, şi aproape integral pe seama evoluţiilor din sectorul privat, fără a egala totuşi ritmul inflaţiei. Dinamica anuală înaltă a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a consemnat o creştere şi mai amplă, mai ales în aprilie, evoluţia fiind considerată preocupantă de către unii membri ai Consiliului, chiar dacă ea decurge, în mare măsură, din scăderea substanţială în termeni anuali a productivităţii muncii în perioada recentă, pe fondul blocajelor în lanţuri de producţie şi al costurilor crescute cu energia şi materiile prime”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR.

    Banca Naţională remarcă mărirea uşoară a ritmului de creştere a numărului salariaţilor din economie în intervalul martie-aprilie, atribuibilă aproape exclusiv sectorului privat, în paralel cu scăderea ratei şomajului până la 5,4% în luna mai – de la 5,8% în ianuarie 2022 –, nivel ce rămâne totuşi vizibil superior celor pre-pandemice.

    ”În acelaşi timp, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat ascensiunea în trimestrul II, tinzând să se apropie de valorile prevalente anterior pandemiei, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite”.

    În contextual creşterilor salariale, dar şi a preţurilor, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile va fi probabil testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la noi restructurări sau falimente de firme, sunt de părere reprezentanţii BNR.

    Totodată, incertitudini notabile decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

     

  • Fabricile americane duduie din nou, cu firmele aducându-şi în ritm accelerat producţia acasă din China

    În cercurile financiare a exis­tat teama că graba executivilor ame­ricani de a scurta liniile de aprovizio­nare şi a readuce producţia pe plan local se va dovedi temporară, însă du­pă doi ani tendinţa continuă şi pa­re chiar să se accelereze, scrie Bloomberg.

    Afectaţi de ultimul val de lockdownuri stricte din China, hubul preferat de producţie al multinaţio­nalelor, directorii de companii şi-au anunţat intenţia de a-şi muta pro­ducţia în ritm mai alert în acest an. Şi mai important, există semne concrete că mulţi dintre ei chiar îşi urmează aceste planuri.

    Construcţia de noi unităţi de pro­ducţie în SUA a crescut cu 116% în ultimul an. În Phoenix sunt în con­struc­ţie două fabrici uriaşe de semi­con­ductoare, iar fabrici de aluminiu şi oţelării sunt ridicate în sud.

    O multitudine de companii mai mici urmează paşi similari. Nu toate sunt exemple de reshoring, unele fiind menite să extindă capacitatea, dar toate indică acelaşi lucru: o reevaluare majoră a lanţurilor de aprovizionare în urma blocajelor din porturi, penuriilor de componente şi costurilor în creştere dramatică pentru transportul maritim care au răvăşit bugetele companiilor din SUA şi de pe întreg globul.

    Peste 90% din participanţii din cadrul unui sondaj recent realizat în rândul directorilor de companii au declarat fie că sunt în curs de a-şi muta producţia din China, fie că au planuri în acest sens. Iar aproximativ 80% au declarat că ar urma să re­aducă o parte din producţie în SUA.

    Tendinţa se află bineînţeles la în­ce­put, iar în plus aprecierea puter­nică a dolarului riscă să obstrucţio­ne­ze astfel de planuri. Pentru unele com­panii, primul im­puls primit pentru regândirea li­niilor de apro­vizionare a venit cu doi ani înainte de pandemie, când Trump a început să impună tarife după tarife produselor din China.

    Generac Holdings, producător de generatoare, a început să-şi creioneze planurile de relocare a unei părţi din producţie din China, iar pandemia i-a accelerat planurile respective.

    Mai apoi, războiul din Ucraina i-a atras atenţia directorului de operaţiuni al companiei, Tom Pettit, iar asta nu numai pentru că acesta a amplificat haosul de la nivelul lanţurilor de aprovizionare, dar i-a amintit că China ar putea încerca ceva similar în Taiwan.

    Brusc, cadrul geopolitic favorabil care a încurajat atât de mulţi executivi să-şi globalizeze operaţiunile în ultimele decenii dispărea. Iar aceasta l-a încurajat pe Pettit să-şi accelereze planurile de schimbare. 

    „Credem în continuare că China este incredibil de competitivă. Totuşi, trebuie să dispunem de surse duale în afara acesteia“.

     

  • BNR: Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile

    ♦ Persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel vor fi afectate puternic ♦ Depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022 faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14% ♦ Economisirea în valută accelerează pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    BNR avertizează că populaţia se va confrunta cu o diminuare a puterii de cumpărare şi a veniturilor disponibile, ceea ce va pune presiune asupra capacităţii de a acoperi datoriile. Persoanele cu venituri mai mici vor fi cel mai afectate de accelerarea ratei de inflaţie, mai ales pe segmentul mărfurilor alimentare, potrivit raportului BNR asupra stabilităţii financiare iunie 2022.

    „Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contract de credit. Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel, acestea vor fi afectate mai puternic“, se mai arată în raportul BNR.

    Gospodările din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi alcoolice din Uniunea Europeană, circa 25,2% faţă de 15% media UE, cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate bău­turilor alcoolice şi tutunului, de 5,5%.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, în creştere cu 10%. Activele imobiliare au contribuit în mare parte la creştere, acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături de creşterea fondului de locuinţe, conform BNR.

    Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată în trimestrul trei din 2020 de 34%, la 3% la finalul anului 2021. De asemenea, depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022, faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14%, iar economisirea în valută a început să accelereze, ceea ce indică o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    Ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE, circa 25% faţă de 32%, din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% din gospodările cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparative cu doar 6% din gospodările cu venituri medii şi ridicate.

    „Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul collectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate. Astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze”, se mai arată în raportul BNR.

    Deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusive spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei, conform BNR.

     

  • Războiul din Ucraina este “un semnal de alarmă” pentru repararea sistemului energetic global – ONU

    Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunţat un plan de accelerare a trecerii mondiale la energia regenerabilă, afirmând că războiul din Ucraina este un semnal de alarmă pentru ca întreaga lume să renunţe la combustibilii fosili, scrie CNN. 

    Luând cuvântul la lansarea raportului “Starea climei globale 2021” al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Guterres a descris constatările ca fiind “o litanie sumbră a eşecului umanităţii de a aborda perturbările climatice”.

    “Sistemul energetic global este stricat şi ne aduce tot mai aproape de o catastrofă climatică. Combustibilii fosili sunt o fundătură – din punct de vedere ecologic şi economic”, a spus el. “Războiul din Ucraina şi efectele sale imediate asupra preţurilor la energie reprezintă un alt semnal de alarmă. Singurul viitor sustenabil este unul regenerabil. Trebuie să punem capăt poluării cu combustibili fosili şi să accelerăm tranziţia către energia regenerabilă, înainte de a ne incinera singura noastră casă”, a spus el, adăugând că “timpul se scurge”.

    În planul său, Guterres a propus ca tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi stocarea în baterii, să fie tratate ca “bunuri publice globale esenţiale şi disponibile în mod gratuit”. El a solicitat crearea unei coaliţii globale privind stocarea pentru a accelera inovarea şi implementarea, condusă de guverne şi care să reunească companii de tehnologie, producători şi finanţatori.

    Aceeaşi coaliţie trebuie să asigure, să extindă şi să diversifice aprovizionarea cu componente şi materii prime esenţiale pentru tehnologiile de energie regenerabilă.

    Guvernele trebuie să creeze cadre şi să reformeze birocraţia pentru a uniformiza condiţiile de concurenţă pentru energiile regenerabile.

    Guvernele trebuie să renunţe la subvenţionarea combustibililor fosili şi să protejeze persoanele şi comunităţile sărace şi cele mai vulnerabile.

    Investiţiile private şi publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze, ajungând la cel puţin 4 trilioane de dolari pe an.

     

  • DRUID, startup lansat de Liviu Drăgan, fondatorul Totalsoft, atrage 15 milioane dolari într-o nouă rundă de finanţare, fonduri care vor fi folosite pentru a susţine expansiunea internaţională. Compania va deschide în 2022 birouri în Franţa şi Germania

    DRUID, startup-ul lansat de Liviu Drăgan, fondatorul Totalsoft, atrage 15 milioane dolari într-o nouă rundă de finanţare, fonduri care vor fi folosite pentru a susţine expansiunea internaţională cu focus accelerat pe Europa şi America de Nord, prin creşterea numărului de angajaţi.

    În plus, DRUID va adăuga noi capabilităţi la oferta sa de inteligenţă artificială conversaţională.

    Actuala rundă de finanţare a fost condusă de Karma Ventures şi Hoxton Ventures, cărora li s-au alăturat GapMinder, care şi-a consolidat poziţia din runda anterioară, şi alţi patru investitori din Germania, Elveţia, Polonia şi România.

    Până la finalul anului 2022, DRUID intenţionează să deschidă noi birouri în Franţa şi Germania, precum şi să îşi consolideze operaţiunile din Marea Britanie şi SUA. În acest sens, compania intenţionează să-şi sporească echipa la nivel mondial cu 60%.

    „Noua rundă de finanţare va fi folosită pentru a ne consolida acoperirea globală şi a ne îndeplini obiectivele internaţionale ambiţioase. Viziunea DRUID este să ofere un asistent virtual fiecărui angajat şi să ajutăm organizaţiile să îşi îndeplinească agendele de transformare digitală. Folosindu-ne de platforma noastră validată de piaţă, obiectivul este să susţinem companiile din întreaga lume să utilizeze soluţiile DRUID pentru a asigura loialitatea clienţilor, pentru a creşte retenţia angajaţilor şi pentru a influenţa în mod favorabil rezultatele financiare ale organizaţiilor de orice mărime, de la cele mai mari la IMM-uri. Ne dorim să depăşim constrângerile tipice actuale ale asistenţilor virtuali pentru a crea o nouă categorie de produse, Conversational Business Applications (CBA), care va permite inteligenţei artificiale să controleze procese interne şi externe mai complexe, cu un impact şi mai mare asupra rezultatelor financiare”, a declarat Liviu Drăgan, CEO DRUID.

     

    Noul mediu de afaceri care s-a conturat în ultimii doi ani a condus la accelerarea ritmului de adopţie şi a nevoii de asistenţi virtuali inteligenţi. Asistenţii virtuali creaţi de DRUID le permit companiilor să ofere o experienţă de utilizare superioară atât clienţilor, cât şi propriilor angajaţi.

    DRUID a atins o rată de creştere de 3,8 ori a veniturilor anuale recurente (ARR) la sfârşitul lunii decembrie 2021 faţă de 2020 şi a obţinut o creştere de 2,8 ori la sfârşitul primului trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “DRUID este prima noastră investiţie în România. UiPath a făcut ca întreaga lume să afle despre potenţialul extraordinar al ecosistemului tehnologic românesc şi ne bucurăm că avem ocazia să lucrăm cu Liviu Drăgan şi echipa sa la o altă companie de software cu creştere rapidă”, a declarat Kristjan Laannemaa, Partener Fondator, Karma VC.

    Începând cu anul 2019, DRUID a fost prima companie care a dat voce roboţilor RPA, adăugând abilităţi conversaţionale pentru prima platformă de hiper-automatizare din lume prin alianţa sa globală cu UiPath, liderul de piaţă în automatizarea proceselor robotizate de afaceri (RPA).

    „La Hoxton, susţinem companiile din Europa care pot evolua la nivel global. Suntem entuziasmaţi de creşterea DRUID în SUA şi suntem încrezători că, odată cu această nouă finanţare, DRUID va deveni lider în categoria Conversational Business Applications (CBA)”, a afirmat Hussein Kanji, Partener la Hoxton Ventures.

    Druid are o reţea globală de 130 de parteneri, obiectivul fiind să ajungă la un total de 150 şi  1.000 de clienţi deserviţi la nivel global până în 2024.

    „DRUID a crescut extrem de rapid de la lansare datorită caracterului inovator al platformei sale conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială, talentului echipei de a crea un ecosistem şi de a dezvolta rapid compania la nivel internaţional şi prin transformarea sa într-o platformă care oferă produse de tip Conversational Business Applications. Participarea GapMinder în această rundă de finanţare reafirmă încrederea în echipa DRUID şi în viziunea sa de a oferi fiecărui angajat un asistent virtual inteligent. Vom continua să susţinem DRUID şi să sprijinim planurile de extindere şi consolidare internaţională ale companiei”, a adăugat Dan Mihăescu, Partener fondator GapMinder BV.

    Anul trecut, DRUID a fost câştigătorul premiului Growth Star în clasamentul Deloitte 2021 CE Technology Fast 50, cu o rată de creştere de 6.753%, în perioada 2018-2020.

     

  • 11 state UE vor accelerarea politicilor pentru a scăpa de dependenţa energetică faţă de Rusia

    Statele Uniunii Europene ar trebui să accelereze negocierile privind noile politici în domeniul schimbărilor climatice şi, de asemenea, să sporească ambiţia acestor propuneri pentru a renunţa cât mai curând posibil la combustibilii fosili ruşi, au anunţat, într-o declaraţie, 11 ţări din UE.

    Ţările UE şi Parlamentul European negociază în acest an o serie de măsuri ecologice, inclusiv o revizuire a pieţei de carbon a UE, interzicerea în 2035 a maşinilor noi cu motoare cu ardere internă şi obiective mai mari pentru extinderea energiei regenerabile.

    Propunerile sunt menite să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 faţă de nivelurile din 1990. Însă legăturile lor cu securitatea energetică au ajuns în centrul atenţiei, deoarece blocul comunitar încearcă să pună capăt dependenţei de combustibilii ruşi până în 2027, parţial prin intermediul energiei regenerabile şi al economiilor de energie, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

    „Acum este momentul să fim îndrăzneţi şi să avansăm cu determinare în ceea ce priveşte tranziţia ecologică. Orice întârziere sau ezitare nu va face decât să ne prelungească dependenţa energetică”, susţin 11 ţări UE într-o declaraţie comună, consultată de Reuters, şi care urmează să fie publicată joi.

    „Prin urmare, negocierile privind acest pachet ar trebui accelerate şi ambiţiile ar trebui să fie sporite”, se arată în declaraţie.

    Aceasta a fost condusă de Danemarca şi semnată de Austria, Germania, Spania, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Olanda, Suedia şi Slovenia.

    Ministrul danez al climei, Dan Jorgensen, a declarat că aceste ţări solicită „un drum verde către independenţa energetică a UE faţă de combustibilii fosili ruşi cât mai curând posibil”.

    Rusia furnizează 40% din gazul european. Cele 11 ţări au declarat că, pentru a înlocui gazul rusesc, trebuie să se evite blocarea emisiilor şi să se asigure că UE rămâne pe drumul cel bun pentru eliminarea emisiilor nete de carbon până în 2050.

    Bruxelles-ul se aşteaptă ca propunerile privind clima, dacă vor fi aprobate, să reducă consumul de gaz al UE cu 30% până în 2030. O expansiune mai rapidă a energiei regenerabile şi economiile de energie ar putea contribui, de asemenea, la reducerea facturilor la energie, care au crescut vertiginos pe fondul preţurilor ridicate la gaze din ultimele luni.

  • (P) Paul Barnett, Preşedinte Ursus Breweries: „Diferenţele accelerează inovaţia şi stimulează creativitatea, facilitează apariţia ideilor noi şi ne ajută să atragem talente cu profiluri unice şi experienţe profesionale complementare.”

    Ursus Breweries, cel mai mare producător local de bere, are o strategie clară de sustenabilitate, cu obiective până în 2030, care subliniază, printre altele, deschiderea şi diversitatea echipelor, dezvoltarea unei culturi incluzive şi creşterea reprezentării femeilor în rolurile manageriale şi de conducere. Care este scopul acestui obiectiv şi cum este implementat în România de către unul dintre cei mai mari producători locali?

    „M-am alăturat Ursus Breweries la jumătatea anului 2021 şi am găsit aici o echipă puternică, în care diversitatea şi incluziunea sunt promovate şi îmbrăţişate. Acestea sunt, de fapt, un numitor comun în întreaga organizaţie Asahi. Echipele noastre diverse şi multiculturale sunt cele care ne fac mai puternici şi inovatori. În Ursus Breweries preţuim fiecare persoană în parte, dorim ca angajaţii să fie ei înşişi la muncă şi să strălucească în modul lor propriu. Un puzzle este format din multe piese diferite, cu dimensiuni distincte, culori unice şi forme interesante, dar imaginea finală, unică, este dezvăluită doar atunci când sunt aranjate împreună. Scopul nostru este de a continua să creăm o cultură primitoare, incluzivă şi favorabilă progresului, în care fiecare să aibă un sentiment de apartenenţă, în care individualitatea fiecăruia contează şi în care orice angajat poate înflori personal şi profesional. Facem acest lucru prin strategia noastră de sustenabilitate, aliniată cu grupul din care facem parte – Asahi Europe & International – care stabileşte obiective ambiţioase pentru a ne asigura că avem un impact pozitiv atât asupra planetei, cât şi asupra oamenilor”, a declarat Paul Barnett, Preşedintele Ursus Breweries.

    „Strategia de sustenabilitate a Asahi Europe & International a fost armonizată la nivel de grup în anul 2020, împreună cu agenda comună de dezvoltare durabilă, în care incluziunea şi bunăstarea angajaţilor reprezintă un pilon principal. „Când vorbim despre o cultură incluzivă, urmărim o serie de aspecte diferite, care sunt esenţiale pentru felul în care ne modelăm organizaţia. Este important pentru noi ca toţi să se simtă bineveniţi şi respectaţi, să oferim acces la oportunităţi pentru toate generaţiile şi toate mediile sociale, precum şi să asigurăm diversitate pentru consumatorii noştri, prin intermediul portofoliului sau al publicităţii. Mai mult, ne propunem să avem un mediu de lucru modern şi flexibil, în care experienţa de a fi angajat la Ursus Breweries este grozavă, iar angajaţii sunt susţinuţi şi ascultaţi. Astfel, în ultimii doi ani am îmbunătăţit în mod constant condiţiile de muncă în fabricile noastre de bere, am adoptat un program de lucru flexibil şi am transformat sistemele noastre de resurse umane, astfel încât cu toţii să avem o experienţă din ce în ce mai bună.

    Obiectivele noastre privind diversitatea şi egalitatea de gen sunt esenţiale în evoluţia companiei, iar  în 2021 am reafirmat acest lucru prin semnarea angajamentului LEAD Network (Leading Executives Advancing Diversity). Scopul reţelei LEAD este de a conecta, a inspira şi facilita realizarea unui viitor bazat pe incluziune şi egalitate, la toate nivelurile industriei de retail şi bunuri de larg consum din Europa. Consider că diferenţele accelerează inovaţia şi stimulează creativitatea, facilitează apariţia ideilor noi şi ne ajută să atragem talente cu profiluri unice şi experienţe profesionale complementare. Un exemplu este echipa executivă a Ursus Breweries căreia i s-au alăturat anul acesta noi membri, fie promovaţi din cadrul companiei, fie atraşi în cadrul organizaţiei noastre datorită experienţei bogate şi expertizei lor valoroase. Astfel Ursus Breweries are deja o reprezentare de gen de 50-50% în echipa de conducere. Suntem mândri că am atins această paritate, care reflectă si unul dintre obiectivele noastre de sustenabilitate.

    Văzând progresul nostru de până acum, sunt încrezător că ne îndreptăm către o cultură organizaţională în care o idee bună poate veni de la oricine, în care toată lumea are o voce şi astfel, împreună, reuşim să ne atingem ambiţiile pentru viitor.”

     

     

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • A început a doua pandemie: COVID a accelerat apariţia superbacteriilor

    Microbiologul Bruno González Zorn avertizează că virusul Covid a agravat pandemia tăcută a superbacteriilor.
    Unele boli bacteriene – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea şi salmoneloza – sunt deja în criză de tratamente eficiente.
    Bacteriile se înmulţesc la fiecare 20 de minute şi uneori suferă mutaţii care se întâmplă să fie un scut împotriva unui antibiotic.
    A doua pandemie a început deja: COVID a accelerat apariţia superbacteriilor. Autorităţile avertizează că antibioticele nu mai funcţionează şi că omenirea se îndreaptă spre un viitor în care orice rană ar putea fi letală, informează El Pais.

    Cristina Muñoz este co-director al Planului Naţional de combatere a Rezistenţei la Antibiotice, iniţiativa Spaniei de a încerca să reducă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa umanităţii. Medicamentele antibacteriene nu îşi mai fac efectul, cu o viteză accelerată acum de consumul excesiv şi incorect în timpul pandemiei. Omul de ştiinţă ne invită să ne imaginăm viaţa de zi cu zi fără antibiotice, o lume înfricoşătoare în care orice infecţie ar putea fi letală. Fără cezariene, fără transplanturi de organe, fără operaţii de menisc, fără înlocuiri de şold.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Mutare surpriză de la ING. 35.000 de lei instant direct de pe telefon, cu 0% dobândă

    ING Bank a introdus posibilitatea emiterii cardului de credit direct din online, prin intermediul Home’Bank. Acesta poate fi folosit imediat pentru plată, în cazul în care clienţii băncii optează pentru cardul virtual, potrivit datelor transmise de reprezentanţii ING Bank România.

    Varianta virtuală poate fi folosită pentru cumpărăturile online sau poate fi înrolată în ING Pay, Google Pay ori Apple Pay pentru plăţi la POS. Totodată, clienţii pot opta şi pentru cardul de plastic, în funcţie de nevoile lor.

    „Perioada pandemiei ne-a arătat cât de necesar este să avem achiziţia produselor de creditare 100% digitală. Creditele de nevoi personale sunt un bun exemplu – peste 60.000 au fost accesate de clienţi prin Home’Bank de la începutul anului. Utilizarea imediată a creditului pentru cumpărături răspunde atât aşteptărilor clienţilor, cât şi ale partenerilor noştri. Împreună cu ING, aceştia pot oferi clienţilor plata în rate fără dobândă a cumpărăturilor , de la 3 până la 24 de rate”, spune Roxana Cristea, Lending Tribe Lead ING Bank România.

    Caracteristicile cardului de credit ING Bank România: 45 de zile perioadă de graţie, până la 24 de rate cu 0% dobândă în reţeaua de parteneri şi trei rate fără dobândă oriunde în lume, pentru tranzacţii de peste 500 de lei, cu excepţia ţărilor Iran, Siria, Sudan, Coreea de Nord şi Cuba.

    Totodată, clienţii pot accesa de la 1.000 de lei până la 35.000 de lei. În cazul ratelor neachitate, conform planului de eşalonare, dobânda este de 25% pe an.

    „În prezent, toate cardurile ING din piaţă totalizează 10 tone de plastic, aşadar încurajăm utilizarea cardului virtual pentru a reduce consumul de plastic, pas cu pas pentru un mediu înconjurător mai sănătos.”, mai spune Roxana Cristea.

    Pentru a accesa un card de credit ING Bank, clienţii trebuie să aibă un venit lunar minim de 1.000 de lei, cel puţin un an vechime în muncă şi minim 3 luni vechime la actualul angajator, fără întreruperi mai mari de o lună în ultimul an.