BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Povestea omului care a creat o companie cu venituri de 80 de miliarde de euro şi 360.000 de angajaţi

    Născut în 1816 la Lenthe, în apropierea oraşului german Hanovra, Ernst Werner von Siemens a crescut într-o familie numeroasă, având 13 fraţi şi surori. După finalizarea studiilor primare, Siemens a vrut să se înscrie la Academia din Berlin, dar situaţia materială a părinţilor nu a permis acest lucru; prin urmare, el s-a încris la Academia Militară din Prusia, la secţie de artilerie şi inginerie. Siemens şi-a demonstrat încă din acei ani inventivitatea, dezvoltând minele subacvatice care aveau să fie folosite în timpul mai multor conflicte.

    întorcându-se acasă, el a decis să se dedice perfecţionării unor tehnologii deja existente, devenind un nume cunoscut pentru rezultatele sale. în 1843, a vândut drepturile asupra primei sale invenţii; cu banii rezultaţi în urma tranzacţiei, Siemens a dezvoltat un telegraf care în loc de codul Morse folosea un ac pentru a semnaliza literele. Pe baza invenţiei, germanul a fondat Telegraphen-Bauanstalt von Siemens & Halske, companie ce a devenit repede un reper la nivel internaţional.

    în 1848, compania construia deja primul telegraf pe distanţă mare din Europa (500 de kilometri), legând Berlin de Frankfurt. Fratele mai tânăr al lui Werner, Carl Wilhelm Siemens, a deschis o reprezentanţă la Londra. în deceniul următor, organizaţia a câştigat mai multe contracte în Rusia şi a deschis o altă filială la Sankt Petersburg.

    Un moment important în istoria Siemens a fost finalizarea liniei telegrafice indo-europene, în 1867, ce lega Calcutta de Londra.
    Siemens AG este astăzi cel mai mare producător industrial din Europa, având patru divizii principale: industrie, energie, sănătate şi infrastructură şi oraşe. Compania este cunoscută îndeosebi pentru produsele medicale pe care le dezvoltă şi face parte din indexul bursier Euro Stoxx 50. Siemens şi subsidiarele sale are peste 360.000 de angajaţi la nivel global, iar în anul 2016 a raportat venituri de aproximativ 79,6 miliarde de euro.

    Pe lângă invenţiile legate de telegraf, Werner von Siemens este considerat unul dintre părinţii ingineriei electrice. El a construit primul lift electric din lume în 1880 şi este creditat cu dezvoltarea troleibuzului.

    Ca urmare a rezultatelor sale excepţionale, Werner von Siemens a primit un titlu nobiliar în 1888; s-a retras din cadrul companiei doi ani mai târziu. Numele său a fost folosit pentru a denumi unitatea de măsură a conductibilităţii electrice, siemensul. în sistemul internaţional de unităţi, Siemensul (Si) este unitatea de măsură pentru conductanţă şi admitanţă, adică mărimi inverse ale rezistenţei electrice. Ca şi în cazul fiecărei unităţi al cărei nume este derivat din numele propriu al unei persoane, prima literă a simbolului său este S majusculă.

    Werner von Siemens a fost căsătorit de două ori şi a avut trei copii care au preluat, alături de unchiul lor Carl, conducerea companiei după 1890. Familia von Siemens deţine şi astăzi 6% din acţiunile companiei Siemens, fiind cel mai mare acţionar.
     

  • Takata Corporation, prezentă şi în România, a fost preluată de compania americană Key Safety Systems

    Contractul de achiziţie prevede că Key Safety Systems (KSS) va prelua toate activele Takata, cu excepţia unor operaţiuni legate de producţia şi vânzarea unor componente ale airbagurilor, potrivit comunicatului publicat marţi de companie.

    Tranzacţia este aşteptată să se finalizeze în primul trimestru din 2018, după ce se va primi aprobare din partea autorităţilor din Japonia şi Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial

    Totodată, a fost publicată şi ordonanţa de urgenţă prin care este rectificat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul în curs.

    Membrii Guvernului au aprobat rectificarea bugetară prezentată, la începutul şedinţei de miercuri, de către ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, care a anunţat că a doua rectificare bugetară pe anul în curs este tot una pozitivă.

    Potrivit ministrului Finanţelor, sunt alocate fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educaţie şi sănătate prin această rectificare bugetară. ”A doua rectificare bugetară din acest an, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB, a avut în vedere date ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei”, a spus Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Căderea imperiului: compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari

    Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-şi vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.

    ”Eram preşedinte de doar două zile şi avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o reţea pe care tot eu o deţineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.

    Tocmai moştenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă de la unul dintre cei mai veneraţi căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanţare şi multe altele – Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, şocuri pe bursă şi perioade de neîncredere din partea consumatorilor.

    Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care şi-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reuşit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială şi financiară într-un dezastru financiar. Până şi avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reuşit să distrugă o parte însemnată din avuţia acţionarilor şi a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acţiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu şi-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.

    GE, care are aproape 300.000 de angajaţi, s-a grăbit să acţioneze. Odată cu Immelt au plecat mai mulţi executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieşirea sa a fost o surpriză pentru mulţi. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcţia de CEO la 1 august şi intenţiona să continue în funcţia de preşedinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit preşedinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston şi şi-a consemnat la garaj maşinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriaţi de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.

    O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o şi care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 şi cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acţiuni pentru a calma nervii Wall Streetului şi pentru a-i linişti pe investitorii activişti ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble şi s-a îmbogăţit forţând PepsiCo să-şi schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul şi că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acţionari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă şi la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari şi active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanţare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligaţiile către pensii deoarece are timp să-şi acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară şi să ridice astfel randamentele.

    O altă problemă este că unii investitori şi-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, şi nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al legendarului Warren Buffett, se retrage din acţionariatul GE.

    Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acţiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acţiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.

  • România, un jaf generalizat: În România, aproape toată lumea fură bugetul de stat. Şi cei cu gulere albe şi cei cu gulere negre. Şi romani şi străini

    Nu excelam nici in colectare impozitelor de la populatie, dar nici de la agenti economici. In primii 10 ani dupa revolutie, pe sloganul, “Nu ne vindem tara” am privatizat economia romaneasca doar patronilor romani, veritabili oligarhi ai tranzitiei romanesti. A fost o praduiala generalizata, caracterizata de arierate de ordinul miliardelor de dolari, falimente de rasunet si vreo 4 milioane de locuri de munca desfiintate.
     
    Dupa 2001, am inceput sa vindem Romania pe 2 lei mutinationalelor. Ca doar nu am intrat in UE de frumosi si destepti ce suntem. Pretul a fost platit prin cedarea resurselor tarii, a energiei, hidrocarburilor, industriilor metalurgice si prelucratoare, industriei bancare si de asigurari, prin vanzarea terenurilor agricole si padurilor.
     
    Evident, ca nici multinationalele nu au facut coada la casieria statului. Ele nu au avut maini de dat, decat de luat. In ultimii 10 ani, peste 80% din ajutoarele de stat s-au dus catre firmele straine in loc sa capitalizam firmele romanesti. In perioada 2008- 2014, soldul rezultatului net raportat de multinationale, calculat ca diferenta intre profitul total si pierderea totala, a fost de doar 2,5 miliarde lei. In 6 ani, multinationalele care detin 50% din cifra de afaceri a Romaniei, si pozitii de cvasi monopol in sectoarele cheie ale economiei romanesti au platit cumulat cat o singura companie, Hidroelectrica, intr-un an. Companiile romanesti, aflate intr-o concurenta neloiala cu firmele straine, discriminate de statul roman si avand pozitii periferice in economie, au raportat un sold al rezultatului financiar net de 55 miliarde lei, adica de 22 ori mai mult decat firmele straine. In 2015, la o crestere economica de 3,7%, firmele straine au raportat un sold al profitului net de 9 miliarde lei fata de 27 miliarde lei, soldul profitului net raportat de multinationale.
     

  • Compania care a făcut vânzări de 25 de miliarde de dolari în 24 de ore

    Alibaba a vândut în 24 de ore produse în valoare de 25 de miliarde de dolari. Oameni din 223 de ţări au achiziţionat produse de pe Alibaba în acestă zi în care au fost procesat 812 milioane de comenzi.

    Prima comandă a venit la doar 12 minute şi 18 secunde după miezul nopţii. Anul trecut evenimentul “Singles Day” a însemnat vânzări de 18 miliarde pentru gigantul chinez care a demarat campania în 2009 cu doar 27 de magazine. Anul acesta au participat la eveniment 140.000 de branduri şi magazine.

    Se aşteaptă ca între 11 şi 16 noiembrie pe teritoriul Chinei să fie livrate peste 1 miliard de pachete ce au fost comandate în cadrul acestui eveniment. Ca să punem lucrurile în perspectivă: tot cam atâtea pachete au fost livrate în China de-a lungul întregului an 2006.

    Singles day are loc în fiecare an pe 11 noiembrie. 

     

  • Valoarea bitcoin a crescut cu 10 miliarde de dolari în 12 ore după o scădere majoră în weekend

    Moneda digitală se tranzacţiona, la începutul şedinţei bursiere de luni, la preţul de 5.857,32 dolari şi a crescut la 6.545,20 dolari, potrivit datelor publicate de CoinDesk. Astfel, preţul a crescut cu aproape 12%.

    Spre sfârşitul zilei de sâmbătă, moneda virtuală a scăzut cu 15% de la aproape 6.500 de dolari la 5.507 dolari.

    Capitalizarea de piaţă a bitcoin, sau valoarea totală a monedelor aflate în circulaţie, a crescut cu 10 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă de timp, conform Coinmarketcap.com.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bărbatul care a pierdut mai mult de un MILIARD de dolari în doar 48 de ore

    Averea netă a prinţului Alwaleed a scăzut la 17,8 miliarde de dolari, după ce valoarea de piaţă a Kingdom Holding, firma de investiţii din Arabia Saudită pe care o fondat-o, a scăzut cu 1,3 miliarde de dolari.

    Acţiunile Kingdom Holding Co au înregistrat la finalul şedinţei de tranzacţionare de luni cel mai scăzut nivel din decembrie 2011.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Bugetul pe 2018 va fi construit pe un PIB de 907,9 miliarde de lei, cu o creştere economică de 5,5%

    Având în vedere media generală a venturilor bugetare din ultimii ani, de 30% din PIB, calculele arată că încasările în 2018 ar trebui să fie de cel puţin 272 de miliarde de lei. Iar dacă deficitul bugetar va fi menţinut în jurul cifrei de 3% din PIB, atunci cheltuielile bugetare în 2018 ar putea fi de cel mult 300 de miliarde de lei.

    Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceasta ar putea fi cea mai mare tranzacţie din industria electronicelor

    Broadcom a oferit 70 de dolari per acţiune pentru Qualcomm.

    Posibila tranzacţie este evaluată la aproximativ 130 de miliarde de dolari, luând în calcul situaţiile pro-forma, inclusiv o datorie netă în valoare de 25 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro