BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Achizitie record pentru Gorenje

    Pretul tranzactiei este de 130 de milioane de euro, din care aproximativ 37 de milioane de euro vor fi achitate sub forma de actiuni proprii, iar restul in numerar. Prin aceasta achizitie, Gorenje intra pe piata Benelux, cu un total de 20 de milioane de locuitori.

    Aproximativ 90% din vanzarile ATAG provin din aceasta zona. Franjo Bobinac, CEO al companiei slovene, citat de agentia Reuters, spune ca pana la sfarsitul lunii iulie spera sa finalizeze o alta achizitie, de dimensiuni mai reduse, fara a da insa detalii. Anul trecut, firma olandeza a inregistrat vanzari de 150 de milioane de euro si a obtinut un profit net de 11 mil. euro. In aceeasi perioada, grupul Gorenje a avut un profit net de 23,7 mil. euro, la vanzari de 1,3 mld. euro.
     

  • Producatorul de mobila Romina vrea sa-si dubleze afacerile pana la 5 mil. dolari

    In primele cinci luni ale anului, producatorul a inregistrat o cifra de afaceri de 2,5 milioane de dolari (circa 1,6 milioane de euro), compania investind recent 7,5 milioane de euro in lansarea pe piata romaneasca.

     

    Romina Furniture  mai este prezenta pe pietele din Rusia, China, Germania si Statele Unite ale Americii, aceasta din urma fiind si cea mai profitabila. Pe viitor, compania ia in considerare posibilitatea inceperii exportului catre Marea Britanie, potrivit declaratiilor reprezentantilor companiei.

     

    Pentru anul acesta, compania si-a bugetat intre 500.000 si 700.000 de euro pentru investitii in consolidarea pozitiei pe pietele externe si pe cea locala. Romina Furniture are o capacitate de productie de 500 de articole de mobilier pe luna, fabrica fiind amplasata langa Bucuresti. Romina Furniture este o afacere de familie, detinuta de totalitate de Dumitru Toader.
     

  • GlassCorp incepe productia de geamuri la Buzau

    Noua fabrica va produce geamuri pentru industria auto – parbrize, si geamuri securizate pentru industria mobilei si cea a electrocasnicelor. “Pana acum furnizorii de geam duplex si securizat pentru aceste industrii se aflau cel mai aproape in Turcia. Pe piata geamurilor pentru industria auto suntem cel mai important producator din Romania care poate furniza geamuri pentru prim-montaj”, a declarat Marius Neagu, presedintele Consiliului de Administratie al GlassCorp.

    Capacitatea de productie a fabricii se ridica, la nivelul fiecarui an, la 200.000 de parbrize si peste 1.000.000 de metri patrati de geam securizat pentru industria mobilei si electrocasnicelor. „Speram sa avem contracte semnate cu toti marii producatori auto din Romania pana la finalul acestui an. Acum suntem intr-un proces de auditare din partea fiecarui producator, tocmai am trimis loturile de proba”, a mai spus Marius Neagu.

    Reprezentantii companiei spun ca cele doua mari tipuri de geamuri – cele pentru industria auto si cele pentru industriile mobilei si a electrocasnicelor, vor detine procente aproximativ egale in veniturile companiei, cifra de afaceri estimata pentru 2009 fiind de opt milioane de euro. „Speram sa amortizam investitia in cinci ani”, spune Neagu, adaugand ca incheierea unor contracte cu ambii mari producatori auto de pe plan local – Dacia si Ford, ar justifica extinderea fabricii. „Vom produce parbrizesi pentru piata de inlocuire, dar in principal pentru segmentul de prima-montare. Extinderea capacitatii de productie s-ar face in 7-8 luni si ar necesita investitii de 7,5 milioane de euro.”

    Posibilitatea achizitionarii de parbrize de la un furnizor local ar reduce costurile producatorilor cu circa 15%, potrivit reprezentantilor GlassCorp, costul mediu al unui parbriz fiind de 30 – 40 de euro. Neagu estimeaza ca GlassCorp va atinge o cota de piata de 25 – 30%, atat pe segmentul de parbrize cat si pe cel al geamurilor securizate pentru industriile mobilei si electrocasnicelor, ambele piete avand o valoare estimata de 20 – 25 milioane de euro.

    Fabrica de geamuri de la Buzau este detinuta de Horia Simu si Horia Pitulea, aceasta aflandu-se in zona industriala a orasului, langa Cord Buzau, o alta companie aflata in proprietatea celor doi oameni de afaceri. Horia Simu detine si producatorul de cupru Cuprom, care a fost interesat anul trecut de preluarea grupului minier RTB Bor din Serbia, achizitionat de catre miliardarul rus Oleg Deripaska.

  • Industria romaneasca e in cadere libera!

    Numarul expozantilor romani a scazut la jumatate fata de ce se intampla in 2006. Producatorii romani de incaltaminte sunt printre primii vizati de faliment. Produsele chinezesti au invadat piata romaneasca, iar exporturile s-au dovedit a fi un esec.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro

  • Puiul AVE vrea in liga mare

    Compania AVE Impex a inceput ca o afacere de familie in anul 1994, fondata de catre doctorul veterinar Gheorghe Bodea impreuna cu sotia sa. Astazi, AVE este unul dintre primii sase jucatori de pe piata producatorilor de carne de pui din Romania, cu o cifra de afaceri de 19 milioane de euro in 2007 si o estimare de crestere la 24 de milioane de euro in acest an.

    Reprezentantii companiei au raportat o crestere de 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut, si un profit de 700,000 de euro in 2007. Mai mult, anul trecut, producatorul roman a inceput exportul a 5% din productie catre Ungaria, in viitor existand propuneri pentru export in tari terte, cum ar fi India sau statele arabe.

    AVE detine patru depozite proprii si 10 magazine de prezentare, dintre care sapte in Satu Mare si trei la Baia Mare. In perioada urmatoare, Gheorghe Bodea, directorul general al companiei, a declarat ca nu vor mai fi deschise magazine proprii, accentul fiind pus in special pe colaborarea cu lanturile de retail, care comercializeaza 70% din productia companiei AVE. Este vorba de retelele Cora, real,- Kaufland, Penny XXL si Billa.

    De anul trecut, compania a inceput procesul de investitii a 6 milioane de euro, proveniti din fonduri Sapard, in marirea capacitatii de productie si in modernizarea utilajelor. Investitia include si o fabrica de produse semi-preparate si gata-preparate ce va deveni functionala in maxim doi ani.In plus, compania satmareana a demarat un amplu proces de rebranding si promovare media printr-o investitie la rate card de 2,5 milioane de euro.

    “Sectorul de carne de pasare a atins anul trecut o valoare a cifrei de afaceri de un miliard de euro”, a declarat Ilie Van, presedintele Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari. In Romania, anul trecut s-au consumat 370,000 de tone de carne de pui, fara a include autoconsumul. Dintre acestea, 30% reprezinta importuri, fata de o rata a exporturilor de doar 5% din productie. Urmatoarea miza a producatorilor romani o constituie atingerea unui echilibru intre import si export, a declarat reprezentantul UNCP.

    Principalii competitori ai AVE de pe piata produselor din carne de pasare sunt, la acest moment, Agricola International Bacau, Transavia Alba-Iulia si Agricola Crevedia.

  • Un investitor din Emiratele Arabe vrea sa faca o fabrica in Romania

    EIIC urmeaza sa construiasca unitati de productie in Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Algeria si Vietnam, precum si in Romania, ca urmare a dezvoltarii puternice a activitatilor de constructii in statele respective.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Romstal, cifra de afaceri de peste 500 de mil. euro

    Conform datelor preliminare, cifra de afaceri realizata in primul trimestru al acestui an este de aproximativ 112 milioane euro, cu 30% mai mult decat in primele trei luni ale anului 2007, iar pentru anul 2008, grupul Romstal are ca obiectiv o cifra de afaceri de 650 milioane euro.

    "Rezultatele excelente au fost determinate de investitiile permanente si de diversificarea gamelor de produse", a declarat directorul de dezvoltare Romstal, Enrico Perini.

    Prezenta pe pietele din Romania, Rusia, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova si Italia compania a inregistrat la nivel international o cifra de afaceri de peste 313 milioane euro, mai mare cu 48% fata de anul precedent. In Romania, cifra de afaceri a fost de aproximativ 200 milioane euro, cu peste 40% mai mult decat in aceiasi perioada a anului 2006.

    Romstal a inaugurat in perioada ianuarie-decembrie 2007, 25 filiale si 29 reprezentante, dintre care 15 filiale si 17 reprezentante pe pietele externe. De asemenea, a fost finalizata si constructia a 2 depozite care deservesc zonele Bucuresti si Deva. Programul de investitii a cuprins dezvoltarea capacitatilor de depozitare, expozitie si distributie, insumand peste 50 de milioane de euro.

    In 2007, Romstal s-a extins pe piata din Serbia, prin preluarea companiei private Doming d.o.o. specializata in comecializarea echipamentelor pentru instalatii, valoarea tranzactiei fiind de 10 milioane de euro
    In prezent, grupul Romstal cuprinde: Romstal, Valrom Industrie, Valplast Industrie, Autoklass Center, Belform Prod, Dezim Development, IOS Software Solutions, Central Service Instal, City Garden Distribution si recent achizitionata Doming d.o.o Serbia.

    Cititi aici planurile de dezvoltare ale Romstal pentru urmatorii cinci ani

  • Ofensiva japoneza in industria auto

    Intrarea pe piata in mod direct cu o reprezentanta a adus pentru Mazda sau Honda vanzari cel putin duble in primul trimestru al acestui an, marcile japoneze inregistrand o crestere cumulata a vanzarilor de aproape peste 70%, pana la 6.300 de masini, potrivit statisticilor APIA. Si aceasta in conditiile in care piata de import a inregistrat o crestere de peste 25% in aceasi interval, iar marcile frantuzesti, spre exemplu, au scazut cu mai mult de 4%, Renault, liderul pietei in ultimii zece ani, pierzand chiar locul intai intre marcile de import.

    “Modelul Laguna III abia a fost lansat pe piata, in timp ce Megane si Clio, “locomotivele” marcii Renault au ajuns la maturitate si, implicit, spre final de cariera”, a spus Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.

    Cu toate acestea, situatia din Romania este inca departe de cea inregistrata la nivel mondial unde Toyota a urcat constant in clasament si se lupta cu General Motors pentru pozitia de lider. Astfel, in primele trei luni ale anului, Renault, Peugeot si Citroën au vandut impreuna cu 50% mai mult decat cele sapte marci japoneze la un loc. Anul trecut, vanzarile de marci frantuzesti erau de peste doua ori mai mari decat ale celor japoneze. De ce au crescut marcile japoneze atat de mult?

    “Preferintele clientelei romanesti pentru Toyota sunt inclusiv determinate de faptul ca aceasta este, potrivit studiilor internationale, una dintre cele mai fiabile marci. In plus, repozitionarea preturilor automobilelor Toyota le-a facut mai accesibile”, a subliniat Stroe.

    Cele mai bine vandute modele ale marcii pe piata locala in primele trei luni au fost Avensis (modelul din clasa medie), urmat de Yaris (clasa mica) si Corolla (segmentul compact).

    “In 2008 vanzarile Toyota pe piata locala vor creste cu 30% datorita dezvoltarii retelei. Incetinirea ritmului de crestere de la peste 70% la 30% se va datora factorilor externi, precum taxa de prima inmatriculare (devenita taxa de mediu – n.red.). Un alt factor care va influenta vanzarile va fi evolutia leului in comparatie cu moneda europeana”, a spus Mihai Bordeanu, directorul comercial al Toyota Romania.

    Cea mai importanta crestere intre toate marcile japoneze a fost inregistrata de Mazda (vanzari mai mari de sase ori), in conditiile in care in primul trimestru al anului trecut vanzarile au fost de mai putin de 100 de masini, iar martie 2008 a fost luna cu cele mai ridicate vanzari de la intrarea marcii pe piata romaneasca.

    Potrivit oficialilor, principalul motiv care a dus la aceasta crestere a fost innoirea portofoliului de modele in primele trei luni ale acestui an (Mazda 2, CX-7 si Mazda 6). In plus, numarul distribuitorilor Mazda va creste in acest an la 20, prin deschiderea a 11 noi showroom-uri.

    Planuri mari are si Honda, marca nipona avand stabilit pentru acest an un obiectiv de vanzari de 3.500 de masini, fata de aproximativ 2.000 anul trecut, potrivit declaratiilor lui Florin Tudor, country manager in cadrul Honda Trading Romania. Mai este insa cale lunga pentru ca soricare dintre marcile japoneze sa ajunga la un volum anual de 20.000-30.000 de unitati, precum Renault, Volkswagen, Skoda sau Ford.

    Bilantul primului trimestru
    Vanzarile de masini japoneze au inceput de anul trecut sa inregistreze un ritm accelerat de crestere, pe masura ce tot mai multi producatori au decis sa intre pe piata locala prin intermediul unei reprezentante sau al unui importator propriu.

  • Croitori din Bangladesh la Steilmann

    "Toti vorbesc despre cat au investit in masini, dar cat a investit fiecare in oameni?”, intreaba retoric Romeo Pomponiu, incercand parca sa se convinga ca pentru producatorii romani de confectii, importul de forta de munca din pietele asiatice poate fi o solutie care sa-i poata salva de la faliment.

    “De fapt nu este import, este o investitie pe termen lung, cu multe riscuri si pe care o faci din necesitate”, se corecteaza repede directorul general al Steilmann Bukarest, companie in care actionar majoritar este grupul italian de textile Miro Radici, dupa ce a cumparat in 2006 compania Steilmann International, cu care Romeo Pomponiu s-a asociat in afacerea din Romania.

    In fabricile Steilmann din Craiova, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmatiei si Mangalia lucreaza 3.300 de angajati, jumatate fata de cati erau in urma cu opt ani. Productia a scazut pana la 3,5 milioane de confectii pe an, de trei ori mai putin decat in 2000.

    “Folosim doar 50% din capacitatile de productie pe care le avem. Necesarul de personal ar fi de circa 5.000 de oameni”, estimeaza Mariana Pietrareanu, director de productie in cadrul Steilmann Bukarest.

    Cu perspectiva ca Romania sa devina centrul de productie al grupului Radici pentru toata Europa de Est, actionarii au decis sa suplimenteze numarul de salariati cu muncitori straini. “Evident ca am cautat mana de lucru in tara, dar n-am avansat in nici-un fel pana acum. Tinerii prefera alte meserii mai banoase, in loc sa lucreze intr-o fabrica de confectii”, tine sa precizeze Romeo Pomponiu.

    Asa incat vor veni lucratori straini: 600 de muncitori din Bangladesh vor fi angajati in fabricile Steilmann din Craiova si Satu Mare. “Intr-o prima etapa vom aduce 200 de oameni, restul urmand sa ajunga in tara in alte doua transe. Proiectul este foarte complex, pentru ca implica si administratiile locale cu care vom lucra pentru a le asigura cazarea si masa”, explica Pomponiu.

    Cat cheltuie Steilmann cu un angajat strain? “Mult. Daca inmultim salariul platit de cateva sute de euro, plus transport, cazare, masa si asigurari cu o perioada de timp de minimum trei ani, pentru ca nu poti face un contract pe cateva luni, investitia e considerabila”, raspunde omul de afaceri, fara a intra in detalii.

    In Romania, salariul mediu net in industria confectiilor este undeva la 300 de euro, de cel putin cinci ori mai mult decat in Bangladesh. Angajarea de muncitori straini in fabricile de confectii nu este o premiera: firma de confectii Wear Company din Bacau lucreaza deja de aproape doi ani cu muncitori chinezi, iar in februarie anul acesta a anuntat completarea schemei de personal cu 190 de angajati din Bangladesh, dintre care 60 au ajuns la Bacau.

    “Avem contracte de respectat. Nu ne putem permite ca oricand se deschide un mall sau un hipermarket sa ne plece zeci de angajati. Este nevoie de un numar fix de muncitori pe care sa ne bazam”, declara intr-un interviu anterior Antonello Gamba, directorul general al Wear Company, parte a grupului italian CDA specializat in productia de confectii sportive.

    In afara de China si Bangladesh, Gamba cauta mana de lucru si in Coreea sau Vietnam. Intr-adevar, refrenul tuturor producatorilor de confectii este ca amenintarea principala, a acestui an si probabil a altor cativa ani de acum inainte, este criza de forta de munca.

    “Vad viitorul foarte gri”, apreciaza Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Forta de munca oricum a scazut continuu, pe masura pierderii de viteza a industriei: de la 830.000 de angajati in 1990, in industria textila mai lucreaza acum cu circa 350.000. Si desi anul trecut s-au desfiintat aproape 50.000 de locuri de munca, ar mai fi vacante in domeniu aproape 20.000 de posturi.

  • Nou membru in consiliul director la Fabryo

    Pe parcursul celor sase ani in care Ove Mattsson a facut parte din Management Board, Akzo Nobel a devenit lider mondial al piesei de vopsele, pozitie pe care compania o ocupa si in prezent.

    "Fabryo va avea foarte mult de castigat in urma cooptarii lui Ove Mattsson in Consiliul Director, dat fiind know-how-ul internasional la care vom avea acces, prin intermediul experiensei sale in industrie", spune Aliz Kosza, director general executiv la Fabryo Corporation.

    Datorita experiensei sale de peste 20 de ani de top management, Ove Mattsson este in acest moment presedinte al Consiliului de Administrasie in trei companii si membru al board-ului in alte trei companii din industria alimentara sau chimica

    "Fabryo vizeaza cresterea rapida pe piata extrem de dinamica de vopsele decorative si arhitecturale din Romania si din tarile invecinate si cred ca experienta mea in domeniul vopselelor poate fi un important suport pentru cresterea si dezvoltarea viitoare a acestei companii", declara Ove Mattsson.

    Fabryo Corporation este unul dintre primii trei producatori de vopsea pe piata romaneasca. In 2007 compania a inregistrat o cifra de afaceri de 42 milioane de euro, in crestere cu 30% comparativ cu anul precedent.

    Portofoliul companiei include lacuri, vopsele, emailuri, amorse, adezivi, grund si produse chimice pentru autoturisme, comercializate sub marcile Savana, Innenweiss, Rost, Guzu si Ekonomic. Compania detine cea mai mare platforma de productie de vopsele din Europa de Sud-Est, finalizata in urma unei investisii de peste 15 milioane de euro.