BusinessMagazin

Tag: China

  • China a executat 2.400 de condamnaţi în 2013

    Acest număr de 2.400 de execuţii reprezintă o scădere de 20 la sută în raport cu anul 2012 şi o reducere considerabilă faţă de cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, precizează într-un comunicat Fundaţia Dui Hua (Dialog), cu sediul în Statele Unite.

    Acest bilanţ era deja, la vremea respectivă, mult mai mic decât recordul de 24.000 de condamnări la moarte anunţate în 1983, primul an al unei campanii promovate de liderul comunist de atunci, Deng Xiaoping.

    Numărul persoanelor executate în China, un secret de stat, nu este niciodată divulgat de autorităţi. Dar, potrivit unor organizaţii de apărare a drepturilor omului, China execută singură mai mulţi condamnaţi decât toate celelalte ţări la un loc.

    Potrivit Amnesty International, un total de 778 de persoane au fost executate în 2013 în afara Chinei. Organizaţia nu oferă estimări pentru China.

    Dui Hua afirmă că a obţinut aceste cifre de la un “oficial judiciar care are acces la numărul execuţiilor practicate în fiecare an” în China.

    Tendinţa în scădere a numărului de execuţii din China riscă totuşi, potrivit ONG-ului, să fie pusă sub semnul întrebării de campania extrem de represivă a autorităţilor chineze din regiunea musulmană Xinjiang, afectată de tensiuni sporite şi de revolta unei părţi a populaţiei care respinge tutela Beijingului.

    Anul acesta, sute de persoane au fost condamnate în Xinjiang pentru “terorism”, iar alte câteva sute au fost ucise în atentate urmate de operaţiuni armate violente ale forţelor de securitate.

    În 2007, China a redus numărul crimelor pasibile de pedeapsa cu moartea pe teritoriul său. Dar sistemul său penal, controlat direct de Partidul Comunist, rămâne o maşinărie de condamnat. În cazuri penale, în mod deosebit, achitările sunt foarte rare.

  • Lupta anti-corupţie din China a făcut victime neaşteptate: vinul franţuzesc

    Responsabilă pentru scăderi sunt anii mai slabi, dar cu precădere reducerea cererii în China. Vinul era şi este privit în China drept un simbol al reuşitei în viaţă şi al statusului social ridicat; multe podgorii frunţuzeşti din Bordeaux sau din Burgundia şi-au găsit în ultima vreme proprietari chinezi.

    Ca orice bun de lux, vinul a  avut de suferit din cauza încetinirii ritmului de creştere economică din China, dar şi din cauza campaniei anti-corupţie a preşedintelui Xi Jinping. Autorităţile au impus pur şi simplu că bugetarii nu au voie să cumpere sau să consume bunuri de lux, de la poşete Burberry la vinuri Chateau Margaux.

  • Noi violenţe între protestatari şi forţele de ordine, la Hong Kong

    Cea mai gravă criză politică izbucnită în Hong Kong de la cedarea suveranităţii de către Marea Britanie în anul 1997 durează deja de patru săptămâni şi nu există semnale privind găsirea unei soluţii, în pofida reluării negocierilor între Guvern şi liderii studenţilor.

    Guvernul de la Beijing a semnalat că nu intenţionează să revină asupra deciziei din august care nu conferă drepturile electorale revendicate de protestatari.

    “Dacă nu se va găsi o soluţie în timpul sesiunii de negocieri de marţi, mi-e teamă că violenţele vor fi din ce în ce mai ample”, afirmă analistul Sonny Lo, profesor la Institutul de Educaţie din Hong Kong.

    Sute de protestatari s-au bătut cu forţele de ordine, duminică dimineaţă, în districtul Mong Kok.

  • Tensiuni între China şi Japonia după ce demnitari niponi au vizitat controversatul sanctuar Yasukuni

    Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a trimis vineri ofrande la templul shintoist, iar trei miniştri japonezi au vizitat sanctuarul situat în centrul oraşului Tokyo, considerat de China şi Coreea de Sud un simbol al crimelor de război comise de Japonia.

    Ca reacţie, trei nave chineze au pătruns, potrivit postului australian ABC, într-un perimetru disputat din Marea Chinei de Est, în apropierea Arhipelagului Senkaku, aflat sub controlul Japoniei dar revendicat de China.

    Sanctuarul shintoist Yasukuni îi omagiază pe cei aproximativ 2,5 milioane de militari care au murit în războaiele Japoniei. Printre aceştia se numără 14 criminali de război condamnaţi după 1945 de către Aliaţi, inclusiv generalul Hideki Tojo, premier al Japoniei în timpul atacului de la Pearl Harbor, efectuat împotriva Statelor Unite pe 7 decembrie 1941. Sanctuarul este condamnat de China şi de Coreea de Sud, ţări ale căror relaţii cu Japonia sunt în continuare marcate de atrocităţile comise de trupele imperiale nipone în timpul colonizării Peninsulei Coreea (1910-1945) şi al ocupării parţiale a Chinei (1931-1945).

  • Peste o sută de parlamentari japonezi, în vizită la sanctuarul controversat Yasukuni

    În total, 110 aleşi, membri ai diferitor partide, vizitează vineri dimineaţă sanctuarul Yasukuni, a anunţat pentru AFP un reprezentant al acestui grup.

    Premierul conservator Shinzo Abe, un naţionalist, a trimis un arbore sacru, potrivit presei nipone, dar nu se va duce la faţa locului în acest weekend.

    Aflat la Milano, pentru Forumul Europa-Asia, el ar fi decis să se comporte mai moderat, pentru a nu irita China. De asemenea, el speră să se întâlnească, în noiembrie, la Beijing, în marja Formului Asia-Pacific, cu preşedintele chinez Xi Jinping.

    Abe s-a recules la Yasukuni în decembrie 2013 pentru a sărbători primul său an de la revenirea la putere, dar s-a abţinut de atunci să mai repete acest gest. Această primă vizită din 2006 a unui şef de Guvern japonez a provocat furie atât la Beijing, cât şi la Seul, ale căror relaţii cu Tokyo sunt afectate de diferende teritoriale.

    Parlamentari conservatori niponi se duc în fiecare an la acest loc cult pe perioada desfăşurării unor festivaluri, dar şi pentru aniversarea capitulării Japoniei, la 15 august 1945.

  • Poliţia din Hong Kong a demontat o tabără a manifestanţilor prodemocraţie

    Acest loc din Mongkok a fost teatrul unor ciocniri violente între protestatari, ale căror reuniuni perturbă de aproape trei săptămâni activitatea teritoriului semiautonom, şi opozanţii lor.

    Poliţia a avertizat că acest loc era următorul pe listă, după ce a demontat baricade instalate pe insula principală, la Admiralty, în apropiere de sediul puterii, şi în cartierul Causeway Bay.

    Funcţionarea Hong Kong-ului, unul dintre centrele capitalismului financiar internaţional considerat ca fiind un refugiu de stabilitate, este grav perturbată, spre nemulţumirea celor şapte milioane de locuitori.

    La începutul manifestaţiilor, protestatarii au avut parte de simpatia publicului, dar ambuteiajele, congestionarea transportului în comun, închiderea unor şcoli şi unităţi comerciale i-au nemulţumit tot mai mult.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer demisia şefului Executivului local, Leung Cheun-ying, şi dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe succesorul acestuia, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Peste 82 de milioane de persoane trăiesc în China cu mai puţin de un dolar pe zi

    Potrivit definiţiei Guvernului chinez, sărăcia este caracterizată printr-un venit anual mai mic de 2.300 de yuani (375 de dolari), ceea ce înseamnă aproximativ un dolar pe zi.

    La sfârşitul anului trecut, peste 82 de milioane de chinezi trăiau sub acest prag, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Zheng Wenkai, responsabil pentru probleme de dezvoltare.

    La rândul său, Banca Mondială a fixat pragul sărăciei la 1,25 de dolari pe zi, ceea ce înseamnă că o populaţie de aproximativ 200 de milioane de chinezi este vizată de sărăcie, dacă sunt luate în considerare “standardele internaţionale”, a comentat Zheng Wenkai.

    “Populaţiile afectate de sărăcie suferă nu doar de venituri extrem de scăzute, dar se confruntă şi cu dificultăţi importante şi multiple în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă, transport, electricitate, educaţie, îngrijiri medicale sau împrumuturi bancare”, a adăugat Zheng Wenkai.

    Majoritatea persoanelor afectate de sărăcie locuiesc în regiuni unde au loc deseori cutremure sau care duc lipsă de o infrastructură corespunzătoare, ceea ce “complică eforturile de a-i scoate din sărăcie”, a adăugat oficialul, director adjunct al unei comisii guvernamentale de luptă împotriva sărăciei.

    În trei decenii de deschidere faţă de lume şi de reforme de liberalizare economică, China a avut parte de o creştere spectaculoasă, care i-a permis să detroneze în 2010 Japonia din poziţia de a doua putere economică mondială.

    Cu toate acestea, în cea mai populată ţară din lume – 1,36 miliarde de persoane – Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situa la doar 6.767 de dolari anul trecut, echivalentul a 13% din cel înregistrat în Statele Unite, potrivit publicaţiei oficiale chineze Global Times.

    În acest context, creşterea tot mai mare a inegalităţilor în China îi îngrijorează pe experţi, precum şi pe liderii regimului comunist. Potrivit unui studiu al Universităţii din Beijing publicat în cursul acestui an, 1% dintre cele mai bogate gospodării din China controlează peste o treime din bogăţia ţării. În schimb, 25% dintre cele mai sărace gospodării deţin doar 1% din bogăţia ţării.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Mai mulţi manifestanţi au fost arestaţi la Hong Kong după ciocniri violente cu poliţia

    Zeci de poliţişti au fost implicaţi în ciocniri cu manifestanţi care apărau baricade instalate pe o stradă din apropierea sediului Guvernului ce urmau să fie îndepărtate, potrivit unui jurnalist AFP.

    Ciocnirile au început marţi seara, atunci când manifestanţii s-au opus forţelor de ordine în timp ce acestea din urmă încercau să preia controlul asupra unui tunel şi unei străzi blocate de peste două săptămâni.

    Poliţiştii au încercat să-i adune pe manifestanţi la intrarea în tunel, potrivit unor imagini difuzate de televiziune. Manifestanţi au afirmat pentru AFP că au fost stropiţi cu gaze lacrimogene.

    Militanţii prodemocraţie au spus că au decis să ocupe această stradă după ce poliţia a evacuat o altă cale blocată, fără să-i avertizeze iniţial. “Am decis să ocupăm această stradă ca represalii”, a declarat Jeff Wong, în vârstă de 30 de ani. “Guvernul refuză să dialogheze cu noi. Prin urmare, vom continua să ocupăm străzile până când vom obţine un dialog veritabil”, a afirmat el.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe următorul şef al Executivului din Hong Kong, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Taifunul Vongfong a atins partea centrală a Japoniei, unde un chinez a fost dat dispărut anterior

    Centrul taifunului, cel de-al 19-lea din acest sezon, “a atins uscatul la Makurazaki, pe Insula Kyushu, în jurul orei locale 8.30 (2.30, ora României)”, însoţit de rafale de vânt de până la 180 de kilometri pe oră, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Agenţiei japoneze pentru meteorologie.

    Peste 300 de zboruri au fost anulate, porivit postului public NHK.

    Înainte să atingă principalele insule nipone, taifunul a fost precedat de intemperii, iar trei chinezi au fost luaţi de valuri uriaşe, la Shizuoka, în centrul Japoniei, duminică după-amiaza, potrivit NHK. Doi dintre ei au putut să fie salvaţi, însă despre al treilea nu se ştia nimic până luni.

    Acest ciclon a atins arhipelagul Okinawa în weekend, provocând rafale de peste 200 de kilometri pe oră. Imagini difuzate la televiziune surprind ploi diluviene, drumuri inundate şi case devastate.

    Vongfong a fost retrogradat de la “superputernic” la “puternic”, dar autorităţile japoneze au anunţat sâmbătă că “rămâne, totuşi, important şi foarte puternic” şi au avertizat că se vor forma valuri uriaşe, vor avea loc precipitaţii torenţiale şi alunecări de teren.

    Cel puţin 44 de persoane au fost rănite, inclusiv o fată în vârstă de nouă ani, iar unui bărbat în vârstă de aproximativ 20 de ani i-au fost secţionate degete, de o uşă, în timpul unor rafale de vânt extrem de puternice, în două incidente separate.

    Alt taifun, Phanfone, a traversat Japonia în urmă cu o săptămână şi s-a soldat cu aproximativ zece persoane date dispărute, inclusiv trei militari americani, luaţi de valuri în timp ce făceau fotografii la Okinawa.