Obiectul principal al cererii de finanţare este modernizarea a 141 km de cale ferată pe tronsonul Radna – Gurasada –Simeria, pentru a creşte viteza maximă la 160 km/h pentru trenurile de pasageri şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă. Proiectul va contribui la reducerea timpului de deplasare între localităţile Simeria şi Arad de la 146 minute la 74 de minute.
Tag: miliarde
-
BMW va cheltui 7 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare în 2018
„Aceasta este o sumă foarte mare. În termeni absoluţi semnifică aproape 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă valoarea combinată a cheltuielilor din 2011 şi 2012”, a declarat Peter într-un interviu pentru ziar, potrivit Reuters.
„Cheltuielile vor rămâne ridicate şi în 2019”, a adăugat reprezentantul BMW.
Peter a declarat, anterior, că anul acesta, cheltuielile de cercetare şi dezvoltare vor creşte pentru a ţine pasul cu cererea pentru emisii scăzute, maşini electrice şi tehnologie pentru conducere autonomă. Peter susţinea că cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare ar reprezenta aproape 6% din vânzări, anul acesta, de la 5,5% în 2016.
-
Peste 670.000 de români au restanţe la bănci şi IFN-uri. Valoarea creditelor restante se apropie de 6 miliarde de lei
Creşterea restanţierilor a apărut pe fondul aprecierii euro şi a majorării cheltuielilor de consum, românii văzându-se în imposibilitatea de a mai plăti ratele la timp şi, astfel, ajung în procedurile de executare silită, potrivit unei analize KeysFin.
Potrivit datelor BNR, valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna august 2017, se cifra la 5,77 miliarde de lei, în creştere cu 0,51% faţă de suma raportată în iulie 2017, iar restanţele la creditele în valută au urcat cu 7,4%, la 7,08 miliarde de lei. Cea mai mare parte a datoriei depăşeşte termenul de peste 90 de zile (4,32 miliarde lei).
-
Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România
Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.
De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).
Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.
”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.
Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.
OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.
Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.
Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.
”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.
Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.
”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.
Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.
Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.
Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.
Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.
Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.
Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.
Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.
Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.
”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.
Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.
Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.
Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.
în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).
”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.
-
Cea mai ”preţioasă” substanţă: sângele albastru: Familia regală britanică valorează 88 de miliarde de dolari
Firma de consultanţă în business Brand Finance calculează valoarea monarhiei britanice în fiecare an, estimând valoarea asset-urilor concrete deţinute de aceştia, cât şi a valorii impactului de brand, printre alte contribuţii mai puţin tangibile.Această valoare nu include finanţele specifice ale reginei şi ale rudelor acesteia, familia Windsor, în calitate de cetăţeni privaţi. Numele reginei a apărut, de exemplu, în mijlocul scandalului recent denumit Paradise Paper, printre alte nume de companii care, în mod controversat, dar legal, utilizează conturi de tip offshore pentru a evita taxele.Cercetarea documentată de Brand Finance arată că monarhia contribuie cu peste 2,4 miliarde de dolari, în fiecare an, la economia Marii Britanii. -
Averea celui mai bogat om de pe planetă a crescut datorită vânzărilor de Black Friday
Cumpărăturile online care au avut loc de Black Friday au crescut cu 18,4% faţă de anul trecut, potrivit datelor publicate de Adobe Analytics, iar investitorii mizează pe faptul că Amazon va atrage o parte mai mare din cheltuielile online în perioada cumpărăturilor de iarnă.
Averea lui Bezos s-a mărit cu 32,6 miliarde de dolari anul acesta, înregistrând cea mai mare creştere în cadrul indicelui Bloomberg al miliardarilor, care include 500 de persoane. Acţiunile Amazon au crescut cu 5% numai în această săptămână.
Bezos l-a depăşit pe Bill Gates în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, în luna octombrie. Cofondatorul Microsoft Corporation are o avere netă de 86,8 miliarde de dolari. Locul al treilea este ocupat de investitorul american Warren Buffett, cu 78,9 miliarde de dolari.
-
Cine este omul care trăieşte într-un palat cu 1788 de camere şi are 7.000 de maşini
Sultanul Hassanal Bolkiah este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi conducătorul statului Burnei din 1967. Averea acestuia fiind estimată la 20 de miliarde de dolari.
Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).
Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi, o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul. Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.
Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs.
-
Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el
Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi.Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică. Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini.Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat.Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri. -
Companiile de stat au avut, în 2016, profit de 6,7 miliarde de lei şi pierderi de 1,5 miliarde
Raportul privind activitatea pe 2016 a întreprinderilor publice a fost elaborat şi prezentat de Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit raportului există un număr de 1.668 întreprinderi publice, grupate după cum urmează:
• 287 întreprinderi publice de stat aflate în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea ori în portofoliul autorităţilor publice tutelare centrale, din care: 223 active (aflate în stare de funcţionare) şi 64 întreprinderi inactive (aflate în stare de insolvenţă, faliment, lichidare, dizolvare);
• 1381 întreprinderi publice de stat aflate în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea ori în portofoliul autorităţilor publice tutelare locale, din care: 1.186 active şi 195 inactive.Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro