Tag: imobiliare

  • Rezidential: 8.617 euro/mp in Nordul Capitalei

    Potrivit analistilor de la compania de consultanta imobiliara Colliers International, cel mai mare pret pe metru patrat pe piata rezidentiala il inregistreaza apartamentele dintr-o cladire in constructie pe strada Gogol (zona Parcului Bordei), 8.617 euro pe metru patrat + TVA, cladire care beneficiaza de majoritatea atuurilor: zona de renume intr-un cartier select si linistit, priveliste, imprejurimi cu verdeata, suprafete mari, finisaje si dotari de un rafinament deosebit.

    Preturile ridicate se datoreaza in primul rand preturilor terenului care au atins un nivel extrem de ridicat, fiind comparabil cu cele la care se tranzactioneaza teren in vestul Europei. Un caz elocvent este zona Pipera-Tunari unde, in 10 ani, pretul terenului s-a marit de pana la 200 de ori, crescand de la 5 dolari pe metru patrat la 1.000 de europe metru patrat. De asemenea, in anumite zone din cartierul Primaverii, pretul unui metru patrat de teren poate atinge chiar si 5.000 euro/mp potrivit analistilor Colliers.

    Cu toate acestea, foarte multe proiecte rezidentiale noi se dezvolta in nord, cumparatorii fiind inca dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru aceasta zona. Pentru a micsora totusi pretul unui metru patrat construit, dezvoltatorii prefera sa construiasca pe verticala, la o densitate ceva mai ridicata. Zona Soseaua Nordului/Herastrau a cunoscut o dezvoltare puternica incepand cu anul 2000, astfel ca, in prezent, clientul isi poate alege de la un studio de 61 mp, la un pret de vanzare de 179.500 euro pana la apartamente de 4 camere, care pot ajunge la 900.000 euro in Scoala Herastrau.

    Printre cele mai importante criterii de diferentiere a ansamblurilor de lux se numara amplasamentul. Apropierea de un parc, lac sau padure este din ce in ce mai dorita de clienti. Este adevarat insa ca o zona centrala, exclusivista sau de renume continua sa se situeze in topul preturilor pe metru patrat, datorita epuizarii terenurilor construibile, astfel ca preturile au urcat in zonele de lux pana la 6.000 de euro pe metrul patrat, indiferent de finisaje sau facilitati. Totusi in unele zone de lux ca Soseaua Nordului sau Scoala Herastrau se resimte aglomerarea de cladiri, ceea ce insa nu determina o scadere a preturilor, ci un nivel de pret mai ridicat pentru apartamentele cu orientare catre o priveliste deosebita.

    Potrivit Colliers, desi zona de est si cea de vest a capitalei castiga teren, dezvoltarile rezidentiale in nordul Bucurestiului sunt tot mai numeroase, tendinta fiind de mutare si mai spre nord, in zone relativ noi, precum Sisesti, Odai, Jandarmeriei sau Petricani. Ca o caracteristica generala a proiectelor rezidentiale noi din zona de nord, suprafetele de teren utilizate sunt foarte mari, avand o marime minima 10 hectare, putand ajunge insa si pana la 221 de hectare, cum este cazul proiectului Baneasa.

  • Adama investeste 45 mil. euro pentru 500 de apartamente in Brasov

    Complexul consta in opt blocuri (structurate pe zece etaje plus mansarda) care vor oferi 526 de apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Apartamentele au suprafete cuprinse intre 49 si 127 metri patrati, preturile acestora variind intre 49.700 si 221.700 euro, sume la care se adauga TVA, potrivit companiei imobiliare Coldwell Banker, agenti exclusivi ai proiectului. Un loc de parcare costa 5.500 de euro plus TVA.
    Constructia complexului a inceput, prima faza – ce va consta in 201 de apartamente – urmand sa fie finalizata in 24 de luni, iar intreg proiectul ar urma sa fie gata in 3-4 ani, au spus reprezentantii dezvoltatorului.
    Evocasa Viva este al patrulea complex rezidential anuntat de Adama pe piata romaneasca, dupa Edenia Titan (800 de apartamente in Bucuresti), Copou Bellvue (160 de apartamente in Iasi) si Evocasa Orizont (1.000 de apartamente si vile in Ploiesti).
    Adama Holding este un dezvoltator imobiliar cu prezenta in Europa Centrala si de Est. Printre actionarii companiei se nbumara fondul de investitii Tiger Global Management, Immoeast (cel mai mare investitor imobiliar din Europa Centrala si de Est), trustul de investitii privat American RomRe sau Lehman Brothers (una dintre cele mai mari banci de investitii din lume). In prezent, Adama este angajata in dezvoltarea de proiecte cumuland o investitie de aproximativ 1.5 miliarde de euro, incluzand aproximativ 14.000 de locuinte noi si 250.000 mp spatii comerciale si de birouri, aflate in diferite stadii de planificare si executie.

  • Berea Azuga merge si spre imobiliare

    Originar din Republica Moldova, Valeri Moraru a decis acum 14 ani sa-si incerce norocul dincoace de Prut. In 1993, dupa ce a obtinut cetatenie romana, a intrat in lumea antreprenorilor din Romania, infiintand compania Rombas Trans International, care avea la vremea respectiva un capital social de 1 milion de dolari.

    Urmatorul pas important l-a facut in 2006, cand a preluat controlul asupra companiei Bere Azuga, ajungand in prezent sa detina 52,36% din capitalul social ca persoana fizica si 20,02% prin compania Rombas Trans International, unde este actionar unic. Bere Azuga nu a fost insa pentru Moraru primul contact cu lumea afacerilor: intreprinza torul are in Republica Moldova o fabrica de sticla, doua unitati de prelucrare a strugurilor si imbuteliere a vinului si un combinat de morarit si nutreturi.

    Anul trecut, afacerile controlate in Moldova de catre Moraru au ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Omul de afaceri basarabean are insa de gand sa-si extinda domeniile de activitate in Romania, dincolo de productia bauturilor alcoolice. Doua dintre planurile sale de investitii se refera la sectorul imobiliar si imbutelierea de apa de izvor. Pentru investitiile in domeniul imobiliar, punctul de plecare l-a constituit un teren de 15.000 mp la Azuga, pe care Moraru il avea in proprietate.

    Proiectul vizeaza constructia a 200 de apartamente si a unui hotel cu aproximativ 150 de camere. Lucra- rile vor incepe anul viitor, cu o investitie de 27 de milioane de euro si se vor intinde pe parcursul a patru ani. O alta investitie, de 1,6 milioane de euro, este destinata lansarii unui nou produs: apa plata. Linia de imbuteliere va fi plasata tot in cadrul fabricii de bere din Prahova. „Pentru ca izvoarele folosite pentru productia de bere au un debit mai mare decat avem nevoie, am hotarat ca de anul viitor sa imbuteliem si sa lansam pe piata apa de izvor“, declara Moraru.

    Nici pentru afacerea cu bere planurile nu sunt putine. Principalul obiectiv este relansarea berii Azuga ca marca nationala si extinderea distributiei de la zona Valea Prahovei, „berea cu acest nume fiind mai putin cunoscuta sau chiar inexistenta in alte zone ale tarii“, conform lui Moraru. Pentru a sustine planurile de dezvoltare, investitiile facute de companie pe parcursul ultimului an au ajuns la 3,5 mil. euro, bani directionati in principal intr-un proces de retehnologizare.

    „In ultimii cincisprezece ani nu s-a facut nicio investitie in companie, iar Bere Azuga avea costuri de productie ridicate“, spune Moraru. Banii au fost destinati achizitionarii unei linii de imbuteliere a berii la PET, a unei centrale termice si a unor filtre de bere. Astfel, capacitatea de productie a fabricii a crescut si odata cu ea si sperantele conducerii, care se asteapta pentru 2009 la un rezultat de cinci ori mai mare fata de 2006, cand au fost produsi 124.000 de hectolitri de bere.

    Rezultatele inregistrate de companie in primele noua luni ale anului au fost cu 46% mai mari decat in perioada similara din 2006 ajungand la 7 mil. euro. Conducerea firmei estimeaza ca va incheia 2007 cu vanzari de 10 mil. euro, dubla fata de vanzarile anului trecut. Ritmul de crestere ar fi astfel de cinci ori mai mare decat al pietei (17% in 2006 si 20% anul acesta). Bere Azuga insa nici nu se afla in topul celor mai mari sase producatori, ce detin peste 95% din piata: Heineken (26,5%), InBev (23,4%), Ursus (24,2%), Tuborg (7,6%) si European Food (7,4%) si Bere Mures (5,2%). Pana in 2010 suma totala a investitiilor in Bere Azuga ar urma sa ajunga la 20 mil. euro, bani ce vor veni fie din majorari de capital, fie din credite acordate de diverse banci, dupa spusele lui Moraru. Fondurile vor viza modernizarea fabricii si instalarea unei linii de imbuteliere a berii la doza. Intre proiecte figureaza si exportul, lansat in sistem de test de doua luni, catre Spania si Italia. Pana sa cucereasca pietele externe, Bere Azuga mai are insa mult de lucru in cresterea vanzarilor in magazinele romanesti.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.

  • Speranta Residence, vandut in proportie de 50%

    Amplasat in apropiere de Piata Alba Iulia, Speranta Residence este un proiect dezvoltat de German Quality Solution, companie romaneasca cu capital integral privat, prezenta in domeniul dezvoltarilor imobiliare.

    Antreprenorul general este Total Confort, o societate cu capital privat 100%, cu sediul social in Bucuresti, avand ca domenii de activitate executia lucrarilor de constructii civile si industriale, consolidari, restaurari si reparatii. Acest proiect necesita o investitie de 4,7 milioane de euro si este cofinantat de Alpha Bank Romania.

    Speranta Residence este structurat pe subsol, parter si opt etaje. Proiectul ofera un numar total de 40 de apartamente (garsoniera, doua si trei camere). Lucrarile de constructie au inceput si vor fi finalizate in primavara 2009. In prezent, lucrarile se desfasoara la nivel de fundatie, potrivit Regatta.

    "Pretul pentru un apartament in Speranta Residence incepe de la 1.700 euro/mp construit plus TVA, fara a include locul de parcare in valoare de 15.000 euro plus TVA. O asemenea pozitionare este o rara oportunitate in centrul capitalei, unde nu se construiesc multe proiecte noi", a declarat Janina Constantin, real estate broker in cadrul departamentului vanzari rezidentiale al Regatta.

  • Apartamentele noi, ruine la cheie

    Firma care a ridicat constructia nu se oboseste sa repare defectiunile din casa, iar institutiile care ar trebui sa o sanctioneze pentru nepasare ridica din umeri.

    Detalii aici

  • Constructiile pe spatii verzi, interzise definitiv in Bucuresti

    Proprietarii de terenuri plantate din Bucuresti vor ramane simpli posesori de parcuri, ca in cazul celebrului om de afaceri Costel Constanda, proprietarul Parcului Bordei. Asta, deoarece Comisia tehnica de urbanism a Primariei Capitalei a aprobat la sedinta din aceasta saptamana mai multe planuri urbanistice prin care toate spatiile verzi din 12 zone foarte importante ale Capitalei, au capatat indicativul V (de spatiu verde neconstruibil).Ceea ce inseamna ca toate scuarurile, parculetele si zonele plantate, in care pana acum se putea construi, vor fi protejate de noile prevederi ale Legii Mediului.

    „Planul Urbanistic General nu detalia toate zonele verzi din Capitala. Asa ca farte multe parculete si spatii plantate care nu au avut indicativul V au fost distruse”, explica Adrian Bold, arhitectul sef al Bucurestiului. Investitorii nici macar nu trebuiau sa vina la Primaria Capitalei pentru modificarea planului urbanistic zonal, totul se rezolva, cum vroiau ei, la sectoare. „Prin acest proiect am inventariat toate spatiile verzi din 12 zone si le-am schimbat regimul tehnic, trecandu-le in zona de tip V”, a adaugat Bold.

    Detalii aici

  • Magazinul Eva, cumparat de greci

    Potrivit analistilor de pe piata imobiliara, pretul de achizitie a spatiilor comerciale pe bulevardul Magheru este in jur de 3.000 de euro, astfel ca valoarea tranzactiei ar putea depasi cinci milioane de euro.

    Magazinul are o suprafata inchiriabila de 1.684 metri patrati si urmeaza sa fie modernizat.

    Bulevardul Magheru este una dintre cele mai scumpe artere din lume, potrivit unui studiu prezentat in urma cu doua saptamani de firma de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield, cu o chirie anuala, la nivelul lunii iunie, de 1.380 de euro/mp.

    Bluehouse Capital a fost infiintata in anul 2004 de trei oameni de afaceri greci si vizeaza investitii imobiliare pe pietele din sud-estul Europei, avand in administrare fondurile de investitii Bluehouse Accession Property Fund.

    In Romania, unul din fonduri a achizitionat la sfarsitul anului 2005 o serie de imobile de birouri, in Bucuresti, Craiova, Brasov si Bacau, inchiriate de operatorul de telefonie mobila Vodafone Romania. Valoarea tranzactiei a fost de circa 20 de milioane de euro.

  • Preturile apartamentelor din Madrid, de 3 ori mai mari decat in Bucuresti

    Preturile apartamentelor noi din Capitala sunt de pana la trei ori mai mici comparativ cu cele ale ofertelor similare din Spania, conform reprezentantilor retelei de magazine imobiliare stradale Contempo. Acestia spun ca in timp ce in Bucuresti media se situeaza in jurul valorii de 1.500 – 1.600 euro/mp, in Spania, spre exemplu in Barcelona, pretul mediu pentru un apartament poate ajunge si la 5.000 – 6.000 euro/mp.

    In privinta pietei imobiliare din Capitala, reprezentantii Contempo spun ca cea mai mare cerere se inregistreaza pentru zona de Nord si pentru apartamentele de doua camere. "In anul 2007 am constatat un trend ascendent in ceea ce priveste cererea de proprietati off – plan din partea romanilor, in special pentru apartamentele cu doua camere. Raportul foarte bun dintre pret si avantajele achizitionarii unui apartament cu 2 camere ii determina pe cumparatori sa faca aceasta alegere", considera managerul general al Contempo, Carmen David.

    Conform estimarilor companiei, anul viitor va continua extinderea zonei de Nord, dar o crestere semnificativa pentru proprietati se asteapta si in zonele de Vest si de Sud ale Bucurestiului. La nivel national, reprezentantii companiei estimeaza ca piata imobiliara va continua sa se dezvolte in urmatorii 15-20 de ani, in special in principalele orase ale tarii.

  • Fondatorii Domo au investit banii intr-un teren de 100 ha

    Fondatorii Domo, Lorand Szarvadi si Ferenc Hegedus, au investit banii din vanzarea a circa 50% din actiunile retailerului de electrocasnice intr-un teren de 100 de hectare in nord-vestul Capitalei, la 15 kilometri de centru, pe care urmeaza sa dezvolte un complex rezidential format din 1.000 de apartamente si 1.000 de vile.

    Pretul terenului variaza intre 20 si 30 de milioane de euro.

    "Achizitia terenului am facut-o din surse proprii, iar pentru dezvoltarea complexului rezidential vom contracta un credit bancar. Suntem in proces de selectionare a unui dezvoltator care sa intre si ca actionar minoritar in acest proiect. Tot proiectul, care se va intinde pe o perioada de circa sase ani, este de 350-400 de milioane de euro", a spus Lorand Szarvadi, chief executive officer Domo.

     

    Mai multe detalii aici