BusinessMagazin

Tag: energie

  • Biţoiu investeşte banii câştigaţi în construcţii în turism şi energie

    Omul de afaceri Valentin Biţoiu (57 de ani), care a reuşit să vândă în perioada de boom proiectul imobiliar S-Park de lângă Casa Presei Libere pentru 90 mil. euro, îşi pune din nou banii la bătaie însă în alte domenii, respectiv turism, energie şi construc­ţia de case. Biţoiu deţine compania de construcţii ACMS împreună cu familia Tănăsoiu, cu care a şi împărţit banii pentru proiectul S-Park.

    Biţoiu a scos din buzunare 15 mil. euro – fonduri proprii – pentru a construi lângă Snagov complexul turistic Casa Vlăsia, un proiect început în 2009 care va fi finalizat până în luna mai. Planurile omului de afaceri nu se opresc însă aici, pe terenul de 35 ha pe care îl deţine în apropiere de Snagov el vrea să construiască şi două sute de case. „Până acum am finalizat doar partea de han, grădina, livada şi via. Urmează să începem construcţia primelor 11 locuinţe pe care vrem să le finalizăm până la sfârşitul anului.“

    El mai deţine 300 ha de teren agricol în Dobrogea, dat în arendă, şi mai multe terenuri în Capitală şi în împrejurimi. De asemenea, se pregă­teşte să investească 1,2 milioane de euro într-o fabrică de peleţi la Focşani.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Prognozele Transelectrica: la o creştere a veniturilor cu 244 mil. lei, profitul creşte cu 7,7 mil. lei

    Transelectrica Bucureşti (TEL), compania care de­ţi­ne reţeaua naţională de transport al energiei electrice, şi-a bugetat până în 2015 o creştere a veniturilor cu circa 244 mil. lei faţă de nivelul înregistrat în 2012 (de la 2,8 mld. lei la 3,05 mld. lei). În aceeaşi perioadă, profitul brut al companiei ar urma să crească cu 7,7 mil. lei (de la 42,5 mil. lei la 50,2 mil. lei). Un calcul simplu arată că doar 3% din creşterea de ve­ni­turi se vor reflecta în profit, restul urmând să fie anulată de creşterea cheltuielilor. Transelectrica este unul dintre cele mai ineficiente monopoluri din Europa, având anul trecut o marjă brută de doar 1,5% (profit brut raportat la venituri). Explicaţiile pentru marja redusă sunt ponderea mare a serviciilor de sistem în venituri, servicii care nu generează niciun profit pentru companie, dar şi datoriile mari în valută care au erodat în fiecare an profiturile din exploatare. Compania are în plan investiţii de 1,93 mld. lei, care ar urma să fie finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri proprii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Liber la gazele de şist

    “Forarea unui puţ de explorare este planificată pentru a doua jumătate a lui 2013”, se arată într-un raport publicat recent de grupul american. Achiziţia de studii seismice 2-D la cele trei perimetre pentru care compania deţine drepturile de explorare şi exploatare în judeţul Constanţa va începe în aceeaşi perioadă, potrivit raportului.

    Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a declarat la 6 februarie că firma este în stadiul de obţinere a avizelor necesare demarării procesului de evaluare a depozitelor din judeţele Vaslui şi Constanţa. El nu a putut preciza când va începe efectiv exploatarea gazelor de şist.

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a început deja procedura de evaluare a impactului pe care l-ar avea asupra mediului explorarea gazelor de şist în cele trei perimetre din judeţ pentru care compania Chevron a solicitat acordul de mediu în baza certificatelor de urbanism. Chevron România a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui trei solicitări de emitere a acordului de mediu pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonde de explorare a gazelor de şist în localităţile Popeni (Găgeşti), Siliştea (Pungeşti) şi Păltiniş (Băceşti). Cele trei perimetre sunt aceleaşi pentru care în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013 compania Chevron a obţinut de la Consiliul Judeţean Vaslui certificatele de urbanism.

  • Oferte pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

    În cadrul aceluiaşi eveniment, Niţă a declarat că proiectul de transport al gazelor AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector) stagnează în această perioadă din cauza partenerului din Azerbaidjan. Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

    Reprezentanţii Enel au declarat că Guvernul trebuie să ia în acest an o decizie privind continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, grupul italian urmând să hotărască ulterior dacă rămâne implicat în proiect sau nu. “Proiectul este cu semnul întrebării. (…) Le-am spus oamenilor noştri că, în condiţiile în care cel mai mare acţionar vrea să vândă jumătate din proiect, jumătate de participaţie, şi nu a găsit deocamdată cumpărător, nu este clar dacă proiectul va continua. Dacă nu continuă, vom pleca”, a declarat Luca D’Agnese, CEO al Enel România. El a adăugat că Guvernul va trebui să decidă în acest an dacă păstrează proiectul sau nu, grupul italian de utilităţi urmând să decidă ulterior dacă rămâne implicat.

    Reprezentantul Enel afirmă că în prezent există un risc semnificativ ca proiectul să nu găsească investitori. Proiectul, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). “Noi am fost hotărîţi să rămânem, în acest timp Guvernul nu a găsit înlocuitori pentru investitorii care au plecat.”

  • D’Agnese, Enel: Este nevoie de liberalizare pentru că acum companiile subvenţionează preţul plătit pe energie de consumatorii casnici

    “E o chestiune importantă care trebuie abordată, şi anume faptul că fiecare consumator rezidenţial plăteşte acelaşi preţ. Trebuie să identificăm consumatorii vulnerabili, să diferenţiem costurile, dar nu s-a făcut nimic. Pe lângă liberalizarea pieţei, care pentru gospodării nu se va întâmpla imediat, trebuie să abordăm şi această problemă” consideră D’Agnese.

    Procesul de liberalizare va fi finalizat în 2013 pentru companii. Pentru gospodării preţul va fi liberalizat până în 2017, de la reglementarea 100% aplicată acum, a explicat el. “Această liberalizare va avea ca rezultat o creştere a preţului. Autorităţile trebuie să decidă dacă preţurile vor creşte la fel pentru toţi sau diferenţiat pentru clienţi domestici cu venituri diferite”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul începe un program de concedieri în 16 companii din energie, din acest an până în 2018. LISTA companiilor vizate

    Un document obţinut de MEDIAFAX relevă că sistemul de protecţie socială care va fi acordat acordat persoanelor ce urmează să fie disponibilizate prin concedieri colective începând cu acest an şi până în 2018, ca urmare a restructurării şi reorganizării unor companii de stat, a fost deja pregătit de Guvern şi urmează să fie introdus în perioada imediat următoare.

    Documentul, elaborat sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, stabileşte că societăţile care pot efectua concedieri colective şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, dacă există un program de restructurare sau reorganizare aprobat, astfel încât concedierea colectivă să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2018. Acelaşi document include însă şi o listă de 16 companii care au sau vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul începe un program de concedieri în 16 companii din energie, din acest an până în 2018. LISTA companiilor vizate

    Un document obţinut de MEDIAFAX relevă că sistemul de protecţie socială care va fi acordat acordat persoanelor ce urmează să fie disponibilizate prin concedieri colective începând cu acest an şi până în 2018, ca urmare a restructurării şi reorganizării unor companii de stat, a fost deja pregătit de Guvern şi urmează să fie introdus în perioada imediat următoare.

    Documentul, elaborat sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, stabileşte că societăţile care pot efectua concedieri colective şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, dacă există un program de restructurare sau reorganizare aprobat, astfel încât concedierea colectivă să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2018. Acelaşi document include însă şi o listă de 16 companii care au sau vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018.

    Pe această listă au fost incluse Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Automobile Dacia se face producător de energie din soare

    Dacia, cel mai mare producător de autoturisme din România şi unul dintre cele mai cunoscute branduri locale peste hotare, a decis să intre pe piaţa producţiei de energie electrică printr-un proiect de panouri fotovoltaice care ar urma să fie instalat pe acoperişul uzinei de la Mioveni. Şi alte companii analizează astfel de proiecte pe acoperişul unităţilor pe care le au în portofoliu, un astfel de exemplu fiind magazinul IKEA din Băneasa. Între timp, pentru firme precum Selgros acoperişurile deja au început să facă bani din energia solară. Proiectul Dacia din România vine la scurt timp după ce grupul Renault, proprietarul producătorului auto local, a “plantat” 40 de hectare cu panouri fotovoltaice în toate cele şase unităţi de producţie din Franţa, acesta fiind cel mai mare sistem de acest gen făcut de vreun jucător din industria auto.

    Chiar din momentul în care grupul a finalizat investiţia de circa 60 de MW, echivalentul a 80-90 de milioane de euro, Renault a anunţat că au fost demarate studii de fezabilitate pentru proiecte solare în Slovenia, Maroc, Brazilia, Columbia, Chile şi România.

    “Confirmăm că există un proiect de parc fotovoltaic la Dacia. Mai multe amănunte veţi putea afla la momentul oportun”, au declarat reprezentanţii direcţiei de comunicare a Dacia.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Solarele mai au 10 luni pentru a împânzi România. Apoi „subvenţiile“ sigur scad

    Dacă în zece luni companiile in teresate de domeniul energiei solare nu vor avea panourile instalate, nu mai prind una dintre cele mai generoase scheme de sprijin la nivel european.”Cu siguranţă se va reduce nu­mărul de certificate. Eu personal mă aştept la mai puţin de patru certificate din 2014.” Acesta a fost mesajul adresat in­vesti­torilor în energia solară, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de profil, de către Zoltan Nagy-Bege, membru al consiliului de reglementare din Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei, insti­tuţie-cheie în sectorul energetic. Vestea ar trebui să fie o adevărată gură de oxigen pentru piaţă, care a fost măcinată în ultimele luni de mai multe zvonuri privind reducerea schemei de sprijin. De altfel, pe fondul incertitudinii, proiectele realizate în domeniul solar nu sunt semnificative, sumele alocate până acum fiind de circa 65-75 de milioane de euro, chiar dacă România propune o schemă foarte generoasă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Transelectrica a făcut profit de 27 mil. lei anul trecut

    Compania de transport al energiei electrice Transelectrica Bucureşti (TEL) a avut anul trecut un profit net de 27 de mil. lei (6 mil. euro), de peste patru ori sub câştigul din precedentul exer­ciţiu finan­ciar, de aproape 114 mil. lei, potrivit infor­maţiilor finan­ciare pre­liminate întoc­mite conform stan­dar­delor internaţionale de conta­bilitate (IFRS). Veniturile operaţionale au scăzut anul tre­cut cu 13,4%, la 2,71 miliarde de lei (608,6 mil. euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde de lei (590,2 mil. euro). În pre­cedentul exerciţiu financiar, veni­turile au fost de 3,13 miliarde de lei, iar chel­tuielile de aproape 2,95 miliarde de lei. Transelectrica menţionează că volu­mul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011 la 53,93 milioane MWh în anul 2012, se arată în raportul preliminar transmis bursei. “Veniturile obţinute din serviciile de bază furnizate de companie (activităţile care permit profit: serviciile de transport şi serviciile de sistem tehnologice) au înre­gistrat o diminuare de numai 2,7% faţă de anul anterior, în timp ce veniturile obţinute din celelalte activităţi (servicii de sistem tehnologice, administrare piaţă şi piaţa de echilibrare) au înregistrat o dimi­nuare accentuată, de peste 20% faţă de anul anterior. Şi cheltuielile operaţionale au înregistrat o scădere de circa 1%”, se arată în comunicat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro