BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Doi antreprenori au construit o afacere pe baza “armelor” care pot fi folosite în mediul virtual şi aşteaptă anul acesta afaceri de trei ori mai mari decât în 2015

    Sunt peste 1 miliard de site-uri în toată lumea, iar numărul lor creşte încontinuu. Abundenţa de informaţii este copleşitoare, iar bătaia pentru a câştiga atenţia şi cât mai multe clicuri este din ce în ce mai intensă. Doi antreprenori au construit o afacere pe baza „armelor„ care pot fi folosite în mediul virtual şi aşteaptă anul acesta afaceri de trei ori mai mari decât în 2015.

    Un randament al investiţiei de peste 217% în cazul cheltuielilor pentru SEO, exemplifică antreprenorul Sorin Drăghici magia pe care o poate aduce o „armă“ specifică domeniului digital. Un randament şi mai neverosimil, de 1.800%, a bifat investiţia în e-mail marketing a unei companii care este client al companiei Digital Workforce, întemeiată de antreprenor. Drăghici nu a numit compania client, dar a spus că este un magazin online din domeniul home & deco, care a investit 50.000 de euro în servicii pe parcursul a 12 luni, ca să profite de noile tehnici de atragere a clienţilor. Câştigurile nete au fost de câteva ori mai mari decât sumele cheltuite.

    SEO (Search Engine Optimisation) se referă la strategii, tehnici şi tactici direcţionate spre creşterea numărului de vizitatori ai unui website prin obţinerea unei poziţionări mai bune în rezultatele de căutare. Acest lucru îl pot face angajaţii companiei sau serviciul poate fi externalizat către firme specializate.

    Un exemplu este Digital Workforce (DWF), creată de doi antreprenori români – Mihai Vînătoru şi Sorin Drăghici; firma a avut anul trecut afaceri de 200.000 de euro şi previziunile pentru 2016 se referă la venituri de trei ori mai mari: 600.000 de euro. DWF este doar unul dintre jucătorii de pe piaţa locală serviciilor de tip SEO, evaluată de cei doi antreprenori la circa 30 milioane de euro. „Piaţa de SEO în România este încă foarte fragmentată. În prezent, este împărţită între agenţii de media, agenţii de PR, firme de web design, freelanceri. Au început să apară agenţii specializate şi în România, lucru care demonstrează că piaţa, uşor-uşor, se maturizează“, spune Sorin Drăghici, care gestionează departamentul de new buiness din cadrul DWF.

    Clienţii care apelează la astfel de servicii, spune Drăghici, sunt cu precădere magazinele online, care pot măsura câte vânzări generează direct prin traficul atras din motoarele de căutare, companiile de servicii (ca agenţii de turism şi clinici medicale), brandurile care sunt căutate online de clienţi sau profesioniştii (avocaţi, manageri etc.) pe care potenţialii clienţi sau parteneri îi caută pe Google. La început Digital Workforce nu a fost o companie ce oferea servicii SEO; iniţial dezvolta soluţii software avansate de procesare a datelor pentru segmentul enterprise. Drăghici povesteşte că interacţionând cu antreprenorii din mediul online a înţeles cât de importantă este pentru ei o bună vizibilitate în Google; astfel, împreună cu asociatul său, a decis să mute obiectul de activitate către zona de servicii de SEO.

    De ce ar trebui să apeleze un brand la servicii SEO? „Dacă la începutul anilor 2000, când căutai un furnizor de servicii, foloseai Paginii Aurii, acum este mult mai la îndemână oricui să facă o căutare pe Google, de pe laptop sau telefonul mobil. Acum nu este suficient pentru magazinele online sau site‑urile care îşi prezintă serviciile doar să fie prezente pe internet, ci este important ca acestea să fie indexate corect de motoarele de căutare şi să fie listate printre primele la căutări specifice“, spune antreprenorul. Există şi alte modalităţi de promovare, ca reclamele în motorul de căutare sau pe reţelele sociale, dar în opinia lui Drăghici „pe termen scurt, de cele mai multe ori, SEO este depăşit de alte canale de promovare. Dar dacă ne raportăm la o perioadă mai lungă de timp, SEO este de departe cel mai eficient canal de marketing“. Antreprenorul subliniază însă că lipsa unei campanii SEO corect implementate duce în primul rând la pierderea de potenţiali clienţi, „care se vor duce către concurenţă“.

    Compania antreprenorilor români a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 200.000 de euro, iar „din estimările de până acum, anul acesta vom tripla veniturile din primul an, ajungând astfel la o cifră de afaceri de 600.000 de euro“. Principalul serviciu oferit este de optimizare pentru motoarele de căutare, care are o pondere de 80% în cifra de afaceri, dar DWF mai are în portofoliu şi managementul reputaţiei online. „În prezent, lucrăm la 70 de campanii (SEO şi ORM) pentru clienţi din industrii diferite: turism, home & deco, fashion, medical etc. În fiecare campanie SEO sunt implicate cel puţin cinci persoane din agenţie, pentru a ne asigura că fiecare element al strategiei este realizat de o persoană specializată în acel set de activităţi: tehnic, content, link-building, outreach, analiză şi raportare.“

    În prezent, compania are 12 angajaţi dar Drăghici spune că lucrează şi „cu peste 200 de colaboratori externi (bloggeri, designeri, programatori, copywriteri)“. Chiar şi aşa, fondatorii afacerii plănuiesc să mai angajeze alţi cinci oameni în următoarele şase luni.

    Într-o lume în care mii de produse se fac în fiecare minut şi zeci de site-uri apar zilnic, faima devine mai necesară ca oricând, altminteri cel mai bun produs din lume va fi un eşec dacă este necunoscut. Potrivit companiei de cercetare de piaţă Gartner, companiile au investit 11% din venituri în marketing anul trecut, iar aşteptările pentru anul în curs vizează creşteri pe acest palier. Un element semnalat în studiu este că importanţa digital marketingului a crescut, 20% dintre respondeţii sondajului Gartner spunând că dezvoltarea strategiei în sfera digitală este o prioritate.

    SEO intră în domeniul marketingul digital, dar şi social marketing, pe care 65% dintre respondenţi au indicat-o drept cea mai importantă zonă pentru investiţii în 2015.

    Şi Zitec, producător local de aplicaţii online, estimează o creştere cu 25% în acest an a veniturilor generate de serviciile de online marketing, după ce a depăşit deja obiectivul de creştere cu 20% setat la începutul anului. „Cifra de afaceri din acest segment va continua să crească şi în anii viitori, în condiţiile în care piaţa locală de servicii digitale este în dezvoltare“, afirmă Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator Zitec.

    SEO, marketing digital, reclame – toate aceste lucruri sunt şi vor fi şi mai importante pentru afacerile tuturor celor care vând online.

    30 DE MILIOANE DE EURO este valoarea estimată a pieţei de servicii SEO din România

    600.000 DE EURO, cifra de afaceri previzionată pentru 2016, de trei ori mai mare decât anul trecut

    11% REPREZINTĂ PROCENTUL MEDIU DIN VENITURI, investit de companii în marketing în 2015, conform informaţiilor Gartner

  • Schimbări importante: Unul dintre brandurile importante de restaurante din piala românească se ÎNCHIDE

    Antreprenorul a intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013 şi între timp a ajuns la 12 restaurante în Bucureşti şi alte patru mari oraşe din ţară, conform datelor de pe site-ul propriu.

    Cele două reţele au fost aduse pe piaţa locală de antreprenorul moldo­vean Andrei Tranga, care a dezvoltat cele două branduri iniţial pe piaţa din Republica Moldova. Apoi le-a adus şi în România.
    Unitatea amplasată pe strada Şelari numărul 16 a fost însă închisă între timp şi în locul ei a fost deschis un restaurant. Pe site nu apare însă această unitate.

     

  • Povestea antreprenorului din spatele îngheţatei Alpin 57 Lux

    “Am început la nivel micro, alături de soţia mea, iar astăzi am ajuns la peste 500 de angajaţi“. Ioan Istrate, fondatorul Alpin 57 Lux din Sebeş (judeţul Alba), a vândut anul acesta o parte din business către grupul letonian Food Union, care va susţine investiţiile companiei şi ieşirea acesteia la export.

    Ioan Istrate, antreprenorul care a pus pe picioare producătorul de îngheţată Alpin 57 Lux, a construit de la zero unul dintre cei mai mari jucători din domeniu, primii bani făcându-i din distribuţie. Acum, Alpin 57 Lux a ajuns la afaceri de peste 20 de milioane de euro anual şi produce 100 de tone de îngheţată care ajunge pe rafturi ale magazinelor din întreag ţară.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

     

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce iniţial a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot.  După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • Cum îi învaţă Florin Talpeş pe cei din generaţia millennials să greşească cât mai repede?

    Toată lumea vrea să ştie de ce un antreprenor sau un business a avut succes. A avut o idee genială, a avut noroc, a avut „pile“ să-şi vândă produsele la stat (acum acest lucru s-a transferat în sectorul privat, unde trebuie să ai relaţii ca să poţi să vinzi într-o firmă privată), a avut părinţi cu o istorie în spate, a primit credit de la bancă şi a astfel a avut bani să înceapă afacerea etc.

    Florin Talpeş, proprietarul Bitdefender, a spus la gala Business Magazin CEO Awards 2016 că unul din lucrurile care l-au ajutat să ajungă unde este astăzi a fost faptul că a greşit la începutul evoluţiei businessului.

    Dacă stai să te gândeşti, aceasta este o condiţie foarte importantă, care poate face diferenţa între firme şi antreprenori. Cine a avut luxul de a putea să greşească la începuturile afacerii şi să înveţe din greşeli a pierdut mai puţin sau chiar deloc.
    Cei care au intrat în business în anii ’90 şi începutul anilor 2000 au avut „luxul“ de a greşi cât pentru celelalte generaţii care au venit după aceşti ani şi care vor veni.

    Acum, când nu mai eşti singur într-o piaţă, când sistemele de organizare din cadrul companiilor încep să facă diferenţa, când procedurile şi birocraţia ţin costurile sub control, când preţurile produselor nu mai cresc datorită inflaţiei şi a creşterii cursului valutar, ci dimpotrivă, scad, sub presiunea concurenţei şi a necesităţilor de cash-flow, niciun antreprenor nu-şi mai permite luxul de a greşi.

    De aceea, există o încetinire în afaceri, de aceea se iau decizii din ce în ce mai greu, de aceea apar powerpoint-urile şi analizele de zeci de pagini, de aceea „birocraţii companiilor“ câştigă teren sau de aceea inovarea cade pe locul doi.
    Businessurile româneşti care mai sunt în proprietatea antreprenorilor români şi care au reuşit să supravieţuiască până acum încep să devină din ce în ce mai „anchilozate“, birocratice, mai corporatiste în cel mai bun caz, cu o apropiere de mentalitatea de la stat şi o depărtare faţă de o mentalitate antreprenorială, unde a greşi este o condiţie esenţială şi face parte din business.

    Pentru că nu mai există nişte condiţii esenţiale care au existat până la mijlocul anilor 2000 şi care au ajutat antreprenorii să aibă atunci succes, respectiv inflaţia, creşterea cursului, majorarea salariilor sub creşterea inflaţiei sau a cursului, acum orice greşeală se cuantifică direct în bani, putând pune chiar în pericol un întreg business.
    Criza a tăiat mult din elanul antreprenorilor, care au devenit mult mai prudenţi şi care acum nu mai vor să rişte. De aceea stau banii degeaba în bănci fără să ajungă la antreprenori, nu că bancherii nu ar vrea să dea credite; în primul rând antreprenorii nu mai vor să se împrumute.

    Accesul la finanţare bancară şi dobânda nu mai reprezintă deloc o problemă la ora actuală pentru afacerile româneşti.
    Antreprenorii care au traversat criza nu prea mai vor să se împrumute la bancă pentru a-şi extinde activitatea, nu mai vor să facă angajări, ca să nu fie nevoiţi să dea afară dacă apare o nouă criză, nu mai vor să câştige cotă de piaţă şi să se lupte cu concurenţa. De ajuns se luptă în preţuri.

    Şansa economiei româneşti trebuie să vină de la antreprenorii mai tineri, care încă nu au ce pierde, decât banii de buzunar, unde greşelile costă mai puţin. Dar din păcate generaţia anilor ’90 nu vrea să devină antreprenoare, să aibă propria afacere, ci preferă salariul unei multinaţionale sau al unei companii româneşti aşezate.

    Această generaţie, millennials, este mult mai comodă, nu vrea să rişte un trai rezonabil, să dea din mână Prima casă şi city break-urile lunare. Prea puţini dintre ei vor să se lupte cu piaţa, cu necunoscutul, cu lipsa banilor de salarii şi de taxe, cu băncile care îţi cer garanţii palpabile şi au mai puţină încredere în cifrele dintr-un business plan. Determinarea şi energia nu reprezintă punctul lor forte, calităţi care sunt mult mai necesare în business decât inteligenţa.

    Deci România are o generaţie antreprenorială lipsă, ceea ce începe să se vadă în economie, în afaceri; numărul companiile care mor, care se desfiinţează, este dublu faţă de firmele nou-înfiinţate, conform datelor Coface.

    Florin Talpeş şi toată generaţia lui, a antreprenorilor din anii ’90, au avut şansa să greşească cât mai repede în business, iar acest lucru i-a ajutat în cele două decenii care au urmat, mult mai mult decât alte condiţii.

    Cum face generaţia lui să-i ajute şi pe cei de acum să intre în business, să devină antreprenori şi nu corporatişti şi să greşească cât mai repede?

  • Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

    Ioan Filip, acţionar în cadrul Taparo din Maramureş, al doilea cel mai mare producător local de mobilă, spune că o problemă a antreprenorilor din zonă, dar şi de la nivel na­ţio­nal, este securizarea materiilor prime şi a materialelor ne­cesare produselor, atât din cauza creşterii preţurilor, cât şi din lipsa furnizorilor locali.

    „Materiile prime au o importanţă foarte mare în costuri, iar evoluţia acestora poate avea un impact semnificativ în busi­ness. De exemplu, pre­ţul lem­nului s-a dublat în ul­ti­mii trei ani. Din păcate, ajun­­gem să cumpărăm ele­men­te din lemn din Slo­va­cia sau din Ger­mania la un preţ mai mic de­cât cel din România. 

    Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 noiembrie 2016

    COVER STORY: Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului.

     

    EVENIMENT: Gala CEO Awards 2016

    RETAIL: Ofensiva IKEA pentru România şi întreaga regiune

    ANTREPRENORIAT: Acronim de ţinut minte

    TEHNOLOGIE: Adaptarea la noua realitate digitală

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • De ce PR?

    “Radu, este importantă şi comunicarea, dar ne concentrăm să vindem momentan… ne concentrăm pe produs..”
     
    Este raspunsul pe care eu îl primesc cel mai des sub forma de refuz cand discut cu oamenii de afaceri despre reputaţie, credibilitate sau PR. 
     
    Interesantă este povestea unei foste cliente din Arad. Unul dintre cei mai vechi comisionari vamali din Romania. 25 de ani de experienţă. Peste 10.000 de clienţi. Peste 1 milion de documente întocmite. A fost persoana care a lucrat în prima companie românească de comisionat vamal. Şi din această postură experimenta o situaţie cel puţin ciudată: potenţialii clienţi (corporaţii şi companii mari ) nu îi răspundeau la email-uri. Mai mult decât atât, alegeau preţul cel mai mic de la un concurent cu o experienţă de 10 ori mai mică.
     
    Cum e posibil aşa ceva? Cum se poate ca cineva cu atât de multă experienţă să fie pur şi simplu ignorată? Nu ar fi fost normal să vândă pe bandă rulantă? Se pare că totuşi nu…A venit la şedinţa de consiliere încercând să afle răspunsuri “Nu mai ştiu exact cum să procedez…” îmi spune. “Nu înteleg ce se întâmplă… De 2-3 ani profitul nostru a scăzut de trei ori.. Ce facem greşit ?”
     
    Aici intervine de fapt importanţa activităţii de relaţii publice. Sau a PR-ului cum este acesta cunoscut în piata. PR care înseamnă mult mai mult decât 2-3 apariţii în presă. Pentru ca după astfel de situaţii apar întrebari precum: 
    “Poate o companie să fie văzută drept lider în domeniul ei de activitate fara sa aibă o reputaţie impecabilă?”
    “Poate o companie să vândă fără să comunice eficient potenţialul său?” 
    “Poate o companie sa creasca fara sa imbunatateasca perceptia clientilor asupra domeniului de activitate din care face parte ?” 
     
    Opinia mea este că nu. Si opinia mea se bazeaza pe privirea ultimilor 3500 de antreprenori in fata carora am vorbit. Si se mai bazeaza pe ultimele 4000 de ore de consiliere pe care le-am oferit. 
    De asemenea, aceasta opinie se bazeaza pe un studiu realizat de Forrester Research : 78% din procesul de cumparare are loc anterior interactiunii dintre client si vanzator. Asta inseamna ca potentialii clienti decid inainte. Si inseamna ca potentialii clienti cauta pe Google, Facebook, YouTube sau Linkedin. Si se pare ca ceea ce gasesc acolo cantareste enorm in decizia lor de cumparare. Daca nu vor intelege ce oferim sau daca nu le vom castiga increderea, nu vor cumpara. 
    Si atunci, daca perceptia despre noi si despre domeniul nostru de activitate joaca un rol atat de important, de ce ne concentram atat de mult pe vanzare? Nu suntem cumva atat de ancorati in procesul de vanzare incat uitam esenta problemei ? 
     
    Opinia mea este ca da. Si opinia mea se bazeaza pe ce spunea Bill Gates : “Daca as mai avea 2 dolari, as investi un dolar in PR.” Sau pe ce spunea Benjamin Franklin : “Fie scrii ceva ce merita citit, fie faci ceva despre care merita scris…” sau pe ce spunea Jean-Louis Gassee : “Publicitatea inseamna sa spui despre tine ca esti cel mai bun. PR-ul inseamna sa spuna altii despre tine ca esti cel mai bun..” 
    Fiecare dintre ei evidentiaza PR-ul ca parte cruciala in succesul unei afaceri si fiecare spune cam acelasi lucru : PR-ul inseamna ce spun oamenii despre tine cand nu esti de fata. Si ar fi indicat sa fie lucruri pozitive. Si, dragilor, asta inseamna reputatie. Iar ideea e simpla : daca nu sunt lucruri pozitive, nu vor cumpara. Daca nu vor intelege ce oferiti, nu vor cumpara. Daca nu le veti castiga increderea, nu vor cumpara. 
     
    PR-ul este un fel de prima impresie. Nu stiu cati dintre cei care spun ca e importanta comunicarea dar se concentreaza pe vanzare ar merge la o intalnire dezbracati. Si apropo de asta, vestimentatia reprezinta tot componenta a PR-ului. Pentru ca prima impresie are o problema majora : Este prima si se formeaza doar o singura data. Apoi, PR-ul este si o a doua impresia. Pentru ca oamenii uita. Este total neinspirat sa plecam de la premisa : “Am fost cunoscut acum 2 ani…e suficient.. “ Oamenii uita, oamenii se schimba si mai apare si concurenta care va investi mai mult in reputatia sa. Iar riscul de a fi uitati rapid creste cum nu ne putem imagina. 
    Si nu in ultimul rand, PR-ul are datoria de a comunica permanent si constant cu toate categoriile de public ( angajati, clienti, parteneri, jurnalisti etc ) pentru a asigura o crestere naturala a afacerii. Pentru ca fiecare categorie de public are interese si nevoi diferite. SI aceste interese si nevoi se afla intr-o continua schimbare. Cu cat relatia cu fiecare categorie in parte va creste, cu atat afacerea va creste. 
    De exemplu, este important ca angajatii sa cunoasca reputatia antreprenorului dintr-un anumit unghi, in timp ce potentialii clienti ar trebui sa fie la curent cu reputatia CEO-ului dintr-un unghi total diferit. 
    Asta deoarece vremea in care produsele se vindeau singure a trecut. Mai mult decat atat, exista concurenta si clientii primesc in fiecare zi sute de oferte. De ce ar alege-o pe a noastra ? In acest context, perceptia clientului despre noi si despre domeniul nostru de activitate devin aproape decisive. Pentru ca ei vor intreba in stanga si dreapta… apoi vor cauta pe Google… apoi vor cauta in presa sau pe bloguri. Decizia lor va fi influentata decisiv de ce vor gasi acolo. 
    Ideea este foarte simpla : afacerea noastra este precum apa, in timp ce reputatia noastra este precum un pahar. Cu cat paharul este mai mare, cu atat va incapea mai multa apa. Simplu spus, cu cat reputatia noastra este mai mare, cu atat afacerea va creste. Cu cat mai multi potentiali clienti ne vor cunoaste si vor avea incredere in noi, cu atat afacerea va creste. 
     
    Si atunci voi reveni la cele 3 intrebari de mai sus : 
    “Poate o companie sa fie vazut drept lider in domeniul ei de activitate fara sa aibe o reputatie impecabila ?”
    “Poate o companie sa vanda fara sa comunice eficient potentialul sau ?” 
    “Poate o companie sa creasca fara sa imbunatateasca perceptia clientilor asupra domeniului de activitate din care face parte ?” 
    Nu cumva in goana noastra dupa dezvoltare, omitem chiar acel aspect care ne-ar ajuta sa crestem afacerea mai usor ?
     
    Autor: Radu Turcescu, PR Strategist

  • Căsuţa Bunicii. Un român a renovat această casă veche din 1910 şi a făcut o pensiune – FOTO

    Sunteţi în căutarea unei idei originale pentru a investi bani? Ciprian Obancea, a riscat să investească o sumă frumuşică într-o afacere care îi va aduce venituri semnificative de pe seama turiştilor din zona Bran. Aflaţi cum o căsuţă tradiţională în vârstă de peste 100 de ani a devenit o pensiune atractivă pentru turiştii care vizitează muncii Bucegi.

    Antreprenorul Ciprian Obancea a cumpărat în urmă cu mai bine de un deceniu o casă veche în vârful dealului Balaban pe structura căreia a dezvoltat o pensiune de doar două camere în care a investit circa peste 50.000 de euro informează bzb.ro

    Acum, „Căsuţa Bunicii” cum a numit-o el este clasificată la trei stele şi oferă patru locuri de cazare în două camere duble cu baie proprie.

    „Pensiunea se închiriază la cheie, tariful pentru o noapte de cazare este de 400 de lei, excepţie făcând perioada Anul Nou, precum şi Crăciunul şi Paştele. Capacitatea maximă a casei este de patru persoane. Pentru o singură noapte de cazare, se adaugă un supliment de 15% la tariful de cazare”, spune antreprenorul.

  • Căsuţa Bunicii. Un român a renovat această casă veche din 1910 şi a făcut o pensiune – FOTO

    Sunteţi în căutarea unei idei originale pentru a investi bani? Ciprian Obancea, a riscat să investească o sumă frumuşică într-o afacere care îi va aduce venituri semnificative de pe seama turiştilor din zona Bran. Aflaţi cum o căsuţă tradiţională în vârstă de peste 100 de ani a devenit o pensiune atractivă pentru turiştii care vizitează muncii Bucegi.

    Antreprenorul Ciprian Obancea a cumpărat în urmă cu mai bine de un deceniu o casă veche în vârful dealului Balaban pe structura căreia a dezvoltat o pensiune de doar două camere în care a investit circa peste 50.000 de euro informează bzb.ro

    Acum, „Căsuţa Bunicii” cum a numit-o el este clasificată la trei stele şi oferă patru locuri de cazare în două camere duble cu baie proprie.

    „Pensiunea se închiriază la cheie, tariful pentru o noapte de cazare este de 400 de lei, excepţie făcând perioada Anul Nou, precum şi Crăciunul şi Paştele. Capacitatea maximă a casei este de patru persoane. Pentru o singură noapte de cazare, se adaugă un supliment de 15% la tariful de cazare”, spune antreprenorul.