BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Rezervele valutare de la BNR au scăzut în noiembrie cu mai mult de 2,5%

    În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 1,07 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    ÎN acelaşi timp, ieşirile au totalizat 1,94 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Brico Depôt România a cumpărat magazinele Praktiker

     „Achiziţia Praktiker România ne oferă o prezenţă puternică în toată ţara. Dorim să ne ajutăm clienţii să-şi îmbunătăţească locuinţele şi să le personalizeze şi suntem bucuroşi că tot mai mulţi dintre ei vor beneficia de produse de calitate la preţuri bune. Vom continua investiţiile în toate magazinele pentru a îmbunătăţi experienţa de cumpărare a clienţilor noştri. De asemenea, ne bucurăm să creştem echipa din România şi le urăm bun venit tuturor angajaţilor Praktiker”, a comentat Adela Smeu, CEO Brico Depôt România.

    Praktiker este unul dintre principalii jucători de pe piaţa românească de bricolaj şi amenajări interioare, având 26 de magazine şi peste 1.600 de angajaţi. În 2016, vânzările Praktiker au fost de 140 de milioane de euro.

    Brico Depôt are 15 magazine în România, cu o suprafaţă de 114.000 de metri pătraţi şi 964 de angajaţi. Vânzările Brico Depôt România au însumat 144 de milioane de euro în 2016.

    Kingfisher plc este o companie internaţională de bricolaj şi amenajări interioare, cu aproape 1.200 de magazine în 10 ţări din Europa şi Rusia, susţinută de o echipă de 77.000 de angajaţi. Compania îşi desfăşoară activitatea sub patru branduri de retail – B & Q, Castorama, Brico Dépôt şi Screwfix.

    În anul încheiat la 31 ianuarie 2017, Kingfisher a raportat vânzări în valoare de aproximativ 11,2 miliarde de lire sterline, cu un profit subiacent înainte de impozitare de 787 de milioane de lire sterline.

  • A pornit afacerea la doar 28 de ani, iar azi compania a devenit un gigant cu active de peste 20 de miliarde de euro

    Louis-François Cartier s-a născut în 1819, în Paris şi a murit în 1904. El a pus bazele Cartier în 1847, la doar 28 de ani, după ce a a preluat atelierul lui Adolphe Picard, unde şi-a făcut ucenicia. A început să creeze bijuterii elegante, ce aveau ca particularitate folosirea platinei.

    Aristocraţia franceză a fost în scurt timp cucerită de bijuteriile realizate de el, iar prinţesa Mathilde, nepoata lui Napoleon I, a făcut prima achiziţie în 1856. Trei ani mai târziu, împărăteasa Eugenia s-a alăturat listei de admiratori ai lui Cartier, iar în 1859 el a deschis un butic pe Bulevardul Italienilor din Paris. În 1899, fiul lui Louis-François Cartier, Alfred Cartier, împreună cu fiul său, Louis (Alfred a mai avut doi fii, Pierre şi Jacques, implicaţi ulterior în afacere), au creat primul ceas de mână cu diamante. Piesa a avut un succes imens, iar în acelaşi an, un nou butic Cartier a fost deschis în Paris, pe Rue de la Paix, ce avea să devină hubul casei de bijuterii.

    În 1900, Cartier a lansat o colecţie de bijuterii cu design neoclasic, cu diamante montate în platină. Colecţia a devenit un must-have pentru clientela artistocrată a brandului. în 1904, pionierul în domeniul aviaţiei Alberto Santos-Dumont s-a plâns prietenului său Louis Cartier în legătură cu lipsa de fiabilitate şi comoditate a folosirii ceasurilor de buzunar în timpul zborului. Cartier a creat designul unui ceas plat, de mână, care a fost plăcut nu doar de Santos-Dumont, ci şi de mulţi alţi clienţi. Astfel s-a născut Santos, primul ceas de mână pentru bărbaţi lansat de Cartier.

    Tot în 1904, casa a devenit furnizorul oficial pentru regele Edward al VII-lea al Angliei şi pentru regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, iar trei ani mai târziu, al ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. în 1907, Cartier a semnat un contract cu Edmond Jaeger, care a agreat să furnizeze mecanismele pentru ceasurile lui Cartier. Până în acest punct, Cartier avea deja subsidiare în Londra, New York şi St. Petersburg; devenea rapid una dintre cele mai de succes companii din lume. Modelele Baignoire şi Tortue (ambele produse şi în prezent) au fost lansate în 1912, urmate de modelul Tank în 1917. Designul acestuia a fost făcut de Louis Cartier, inspirat de noile tancuri de pe frontul de vest. Şi această linie a supravieţuit, cu peste 30 de variante lansate de atunci.

    În 1910, Pierre Cartier a vândut Diamantul Speranţei, cunoscut şi ca Diamantul Blestemului, clientului american Evalyn Walsh McLean.

    În 1917, bijutierul a creat primul ceas de mână pentru femei care scotea în evidenţă ceea ce avea să devină simbolul casei, o panteră. La începutul anilor’20, Cartier a format un joint venture cu Edward Jaeger (sau Jaeger-LeCoultre) pentru a produce mecanisme exclusiv pentru Cartier. în ceasurile Cartier pot fi găsite şi mecanisme de la producători de ceasuri precum Vacheron Constantin, Audemars Piguet, Movado şi LeCoultre. în această perioadă, Alfred Cartier a început să adauge propria amprentă asupra pieselor, de obicei prin ştampilarea unui cod de patru cifre.

    Jacques a preluat conducerea operaţiunilor din Londra; Pierre Cartier a pus bazele subsidiarei din New York în 1909, mutându-se în 1917 pe Fifth Avenue, nr. 653, în vila neorenascentistă a lui Morton Freeman Plant, fiul miliardarului din industria căilor ferate Henry B. Plant. El a cumpărat vila de la Plant în schimbul a 100 de dolari, cash, şi a unui colier cu perle evaluat la vremea aceea la 1 milion de dolari. După moartea lui Pierre, în 1964, fiii Jean-Jacques Cartier (fiul lui Jacques), Claude Cartier (fiul lui Louis) şi Marionne Claudelle (fiica lui Pierre) – care au condus afacerile companiei în Londra, New York şi Paris – au vândut afacerea. în 1972, un grup de investitori conduşi de Joseph Kanoui au cumpărat Cartier Paris.

    În 1974, respectiv 1976, grupul a cumpărat Cartier Londra şi Cartier New York. în 1979, afacerile Cartier s-au unit, Cartier Monde controlând subsidiarele din Paris, Londra şi New York. În prezent, brandul este deţinut de compania elveţiană de bunuri de lux Compagnie Financière Richemont, cu active evaluate la peste 20 de miliarde de euro.

  • Ministerul Justiţiei PIERDE 3,75 MILIARDE LEI în noul buget

    Ca ordonator principal, Ministerul Culturii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 3,94 miliarde de lei.

    Unul dintre cele mai importante obiective ale ministerului este finalizarea procesului de operaţionalizare, în subordinea MJ, a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi consolidarea acesteia. În vederea atingerii obiectivelor specifice, ANABI a atras inclusiv resurse financiare externe precum:
    − Proiectul „Sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naţionale Anticorupţie prin creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor”. Proiectul a fost preluat integral în administrare de către ANABI în luna aprilie 2017. Obiectivul proiectului este dezvoltarea în cadrul ANABI a unui sistem naţional integrat privind creanţele provenite din infracţiuni. Proiectul beneficiază de finanţare în cadrul Programului de Cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale din cadrul Europei extinse şi este implementat în parteneriat cu Institutul Basel pentru Guvernare din Elveţia. Bugetul proiectului este de aproximativ 3,86 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul Ministerului Culturii creşte cu 50% în 2018

    Ca ordonator principal, Ministerul Culturii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 1,24 miliarde de lei.

    Potrivit proiectului, în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, la capitolul 67.01 „Cultură recreere şi religie” este cuprinsă şi suma de 150 de milioane de lei necesară finanţării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial. Sursele acestor fonduri sunt prevăzute astefl: la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, suma de 86,2 milioane de lei şi la titlul 59 „Alte cheltuieli” suma de 63,78 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2018, stabilit la 160 de miliarde de dolari

    Grupul parlamentar al PPE, principala forta politica din Parlamentul European, si-a asigurat majoritatea voturilor prin sustinerea liberalilor europeni si, partial, a social-democratilor.

    În forma sa finală, Bugetul UE 2018 prevede mai mulţi bani pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii în cercetare, inovare şi siguranţa cetăţeanului faţă de proiectul iniţial propus de Comisia Europeană, a declarat, la finalul votului din plen, deputatul european Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018.

    Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

    Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocaţi suficienţi bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi crearea a 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust şi cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

    În urma propunerilor deputatului european Siegfried Mureşan, Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

    Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017).

    Bugetul adoptat astăzi prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Prin această reducere, Parlamentul European transmite şi un mesaj politic important, în condiţiile în care Turcia se îndepărtează de standardele europene în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, statul de drept şi drepturile omului.

     

  • PRIMELE CIFRE ale bugetului pe 2018. Pe ce creştere economică se bazează Guvernul anul viitor

    Pirnind de la o estimare de creştere economică de 5,5% pentru 2018, veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali.

    „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

    Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2018 de – 2,97%, iar în anul 2019 de -2,58% .

    Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,9% în anul 2018 şi de 8,6% în anul 2019. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Vienna Insurance Group a înregistrat prime brute subscrise de peste 7 miliarde de euro în primele trei trimestre ale amului

    Primele au crescut cu 5,6 procente, excluzând impactul produselor de asigurare cu prima unică. Creşterea s-a datorat în principal segmentului auto şi altor segmente de asigurări daune/accidente, fiind susţinută în principal de Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Polonia, Slovacia şi România au înregistrat de asemenea creşteri ale asigurărilor de viata. În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate, una dintre priorităţile majore ale „Agendei 2020”, creşterea primelor s-a datorat în principal Austriei, statelor baltice şi Georgiei.

    Rata de solvabilitate la nivelul Grupului VIG listat a fost de 224,8 procente la 30 septembrie 2017, reconfirmand astfel rată obţinută în primul semestru din 2017 (224,5 procente). Rezultatul financiar de 732 milioane euro pentru primele trei trimestre din 2017 indică o creştere anuală de 4,1 procente. Creşterea a fost rezultatul unei majorări a venitului curent graţie consolidării complete a entităţilor non-profit ale grupului şi profiturilor realizate mai mari din vânzarea de acţiuni. Investiţiile Grupului incluzând numerarul şi echivalentele de numerar au crescut la 37,2 miliarde euro la 30 septembrie 2017 datorită unei intensificări a activităţilor de investiţii (31 decembrie 2016: 36,2 miliarde euro).

    VIG a înregistrat o rată combinată de 97,3 procente în primele trei trimestre din 2017. Atat rata daunei, cât şi rata cheltuielilor s-au îmbunătăţit comparativ cu anul precedent. Austria, Polonia, Serbia şi statele baltice au contribuit în principal la reducerea în ansamblu a ratei combinate, fapt care s-a datorat în principal profitabilităţii în creştere a segmentului auto.

    Cresteri anuale semnificative ale profitului au fost înregistrate în Polonia, Ungaria şi în segmentul „alte pieţe din ECE” – în principal în Serbia. Creşterea profitului în Polonia şi Ungaria s-a datorat îmbunătăţirii semnificative a segmentului RCA, iar în România – asigurărilor CASCO şi măsurilor pe termen lung de creştere a profitabilitatii.

    Profitul (înainte de impozitare) a crescut la 331 milioane euro în primele trei trimestre din 2017. Pietele din Europa Centrală şi de Est au contribuit cu peste 60 de procente din total. Creşterea anuală de aproape 10 procente s-a datorat în principal îmbunătăţirii ratei combinate şi bunei evoluţii a rezultatului financiar. Creşterea contribuţiei la profit a linilor de business daune/accidente a compensat impactul mediului marcat de dobânzi reduse.

     

  • Cumpărăturile online, din ce în ce mai populare. Black Friday 2017, succes pe toate liniile

    Conform Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), comerţul online pe plan local va ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro, cu 35% mai mult faţă de 2016 şi peste estimarea iniţială de 2,5 miliarde de euro.

    ”Evoluţia comerţului electronic din primele nouă luni ale anului, precum şi ţintele anunţate de magazinele online pentru cel mai important eveniment de shopping al anului, Black Friday, ne-au determinat să reevaluăm în creştere estimarea privind valoarea pieţei comerţului online în 2017, la 2,8 miliarde de euro„, declară Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Magazinelor Online.

    Şi estimările GPeC organizaţie dedicată segmentului de comerţ online din regiune, se referă la o valoare a cumpărăturilor realizate de români în mediul online în acest an cu aproximativ 30% mai mare faţă de 2016, ajungând la o valoare de 2,2 – 2,3 miliarde de lei. ”Anul trecut piaţa de e-commerce a cunoscut o creştere spectaculoasă de 38%, în timp ce plăţile online au înregistrat o creştere şi mai mare, în jur de 40-45%. Plăţile online reprezintă, în acest moment, 12-14% din totalul plăţilor, mai exact este prima oară după 10 ani în care am reuşit să depăşim pragul de 10% din totalul plăţilor. PayU a înregistrat o creştere de 61% în anul financiar trecut, cea mai bună evoluţie din ultimii 12 ani. Estimăm că anul viitor, întreaga piaţă de e-commerce va atinge 2,7-3 miliarde de euro„, spune Marius Costin, country manager la PayU Romania.

    Anul trecut, comerţul online din România a crescut cu 38%, ajungând la o valoare de 2,05 miliarde de euro, conform raportului european privind comerţul electronic realizat de Global Ecommerce Association, ritm care plasează România pe primul loc în Europa după rata de creştere şi pe locul doi la nivel global după Australia, care a înregistrat un avans de 40%.

    ”Comerţul online are potenţial foarte bun de creştere. Dacă la avansul organic al acestei verticale putem miza şi pe o strategie naţională de digitalizare care să permită dezvoltarea serviciilor digitale, pe suport pentru promovarea micilor afaceri online şi a comerţului electronic transfrontalier, dar şi pe iniţiative de dezvoltare a competenţelor digitale pentru cetăţeni, perspectivele vor fi chiar mai bune. Ne aşteptăm, de altfel, ca valoarea comerţului online să ajungă la 5 miliarde de euro până în 2020„, a mai adăugat Florinel Chiş.

    în ţările din Europa de Est, inclusiv România, valoarea medie a coşului de cumpărături se situează la aproximativ 50 euro. ”Pentru anul în curs, observăm că valoarea medie a coşului de cumpărături a scăzut foarte uşor. Nu este însă rău, asta pentru că frecvenţa cumpărăturilor online a crescut. Românii au început să comande online mai des, ori de câte ori au nevoie de un produs nou, ceea ce ne face să credem că piaţa locală este într-o etapă de dezvoltare şi de continuă maturizare„, spune Andrei Radu, fondator şi CEO al GpeC.

    Categoriile preferate de cumpărătorii online români sunt electronice şi electrocasnice, fashion & beauty, home & deco, urmate de articole şi accesorii pentru copii.

    Românii sunt printre cei mai mobili consumatori şi în medie traficul înregistrat de pe platformele mobile a depăşit numărul de vizite de pe desktop. Preferinţa pentru vizitele de pe mobil se vede peste tot în lume, însă comparativ cu alte pieţe din regiune, România are anumite caracteristici ce încurajează tot mai mult acest proces, precum rapiditatea internetului, alături de apetitul românilor pentru cele mai noi tehnologii. Potrivit GpeC, într-un orizont de 3-4 ani, peste 80% dintre vizitatori vor ajunge să folosească telefoanele mobile sau tabletele atunci când fac cumpărături online.

    Preferinţa de plată diferă de la magazin la magazin, dar românii apreciază în continuare plata ramburs. în cazul eMAG, cel mai mare retailer român, 70% dintre plăţi se fac ramburs şi 30% cu cardul; spre comparaţie, în totalul pieţei de comerţ online, 90% din plăţi se fac numerar, odată cu primirea coletului.

    Totuşi, comerţul online din România încă nu se apropie de nivelul pe care îl are domeniul din Europa Centrală şi de Vest. Conform estimărilor eCommerce Foundation, valoarea cumpărăturilor online realizate în Europa ar urma să crească de la 523 miliarde în 2016 la 593 miliarde de euro în 2017.

    Mai mult, 75% din tranzactiile online europene sunt realizate în ţările din Europa Centrală şi de Vest, primele poziţii fiind ocupate de Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania şi Italia, potrivit lui Jorji Abraham, managing director al eCommerce Foundation. Acelaşi trend ascendent se resimte şi în dinamica pieţei locale. înainte de weekendul cu reduceri, GPeC, estima vânzări de Black Friday care vor atinge sau vor depăşi pragul de 170 de milioane de euro.

    eMAG anunţă că shoppingul online a intrat sub dominaţia smartphone-urilor deoarece două treimi din totalul vizitelor de Black Friday pe platforma online au venit de pe telefoanele inteligente, fără a menţiona totuşi câte comenzi au fost plasate de pe telefoane. Ediţia din acest an a Black Friday a adus 8,3 milioane de vizite pe site-ul eMAG şi comenzi de 1,1 milioane de produse, în valoare de 360 milioane lei, cu 10 milioane lei peste estimarea iniţială şi cu o creştere de 20% raportată la ediţia anterioară din 2016. 30% dintre cumpărători au ales să plătească cardul, restul alegând varianta ramburs. ”Principalele fenomene pe care le-am înregistrat în Black Friday 2017 sunt: dominaţia mobilului, saltul istoric al plăţilor cu cardul şi orientarea clienţilor către produse din game superioare“, declară Tudor Manea, director general al eMAG.

    Creşterea salariilor din ultimul timp este evidentă şi în apetitul pentru consum al românilor, aceştia cheltuind mai mult decât anul trecut, valoarea medie a unui coş eMAG ajungând la 970 de lei.

    ”Clienţii au comandat produse din game superioare, cu mai multe funcţii şi cu specificaţii mai bune. Această tendinţă este suţinută de creşterea veniturilor din ultimul an şi de deschiderea de a investi în calitatea vieţii“, completează Tudor Manea. Cele mai mari creşteri ale valorii medii la produsele comandate au fost înregistrate în categorii precum: telefoane mobile, gaming şi PC-uri, mobilă, televizoare, produse audio şi video, electrocasnice mici, fashion şi cosmetice. Principalele categorii cu cerere în creştere, raportat la anul trecut, sunt fashion, îngrijire personală, anvelope şi televizoare.

    Fashion Days a înregistrat comenzi în valoare de 26,2 milioane de lei, sumă fără TVA, de Black Friday, în creştere cu 50% faţă de vânzările de anul trecut. Clienţii Fashion Days au plasat peste 300.000 de comenzi în site şi în aplicaţia de mobil. Majoritatea achiziţiilor realizate cu acest prilej au fost făcute direct în aplicaţia de mobil Fashion Days – 65% din total, confirmând trendul global specific retailului de fashion de creştere a vânzărilor pe dispozitivele mobile.

    ”Shoppingul pe mobil şi produsele de lux au fost opţiunile clienţilor Fashion Days de Black Friday. Traficul pe mobil a fost cel mai mare de până acum, numărul de comenzi plasate s-a situat, de asemenea, la cel mai înalt nivel, iar bugetul clienţilor pentru obiecte vestimentare şi încălţăminte a fost peste aşteptări, semn că românii s-au răsfăţat în această campanie“, declară Robert Berza, general manager la Fashion Days.

    în medie, valoarea unei comenzi plasate pe Fashion Days a fost în valoare de 380 de lei şi a inclus 2,9 articole. Cea mai mare comandă plasată a fost în valoare de 14.500 de lei, iar comanda cu cel mai mare număr de produse a inclus 55 de articole.  
    Libris.ro, cel mai mare retailer online de carte din România, a vândut de Black Friday cărţi în valoare de peste 1,5 milioane de lei. în cele 24 ore de campanie, Libris.ro a înregistrat peste 13.000 comenzi, fiind accesat de peste 150.000 vizitatori. 73% dintre comenzi au fost plasate de femei, iar judeţele din care s-au înregistrat cele mai multe comenzi au fost Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov. Cele mai vândute cărţi au fost cele din categoria beletristică, reprezentând 48% din total, urmate de cele din categoria cărţi pentru copii, cu 31% din vânzări. Autorii cu cele mai multe cărţi vândute au fost un autor roman contemporan, Petronela Rotar, cu 659 exemplare, şi clasicul rus Lev Tolstoi, cu 554 volume vândute.

    ”Faţă de alte pieţe unde grupul Answear este prezent, românii au cel mai mare apetit pentru reducerile de Black Friday, realizând în medie cu 10-15% mai multe cumparaturi decât alte pieţe. Astfel, Answear a înregistrat în primele zile de reduceri cu 50% mai multe comenzi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi am avut o creştere a numărului de vizite pe site cu peste 45%. Am înregistrat cu aproximativ 15% mai multe comenzi din partea bărbaţilor, aceştia cumpărând în medie câte trei produse simultan“, spune Raluca Radu, country manager pe România al Answear.

    în cadrul PayU, cel mai mare procesator de plăţi, valoarea totală a tranzacţiilor online a fost de aproximativ 115 milioane lei, cu o valoare medie a coşului de cumpărături de 695 lei. ”Doar anul acesta, în ziua de vineri, 17 noiembrie, în platforma PayU s-au înregistrat tranzacţii din peste 50 de ţări. Este un alt indicator care confirmă importanţa comerţului transfrontalier: a venit momentul ca magazinele online din România să înţeleagă că este la fel de uşor să faci comerţ online de la est la vest pe cât este de la vest la est şi să aibă curaj să îşi extindă afacerea în afara graniţelor ţării“, afirmă Marius Costin.

    Din totalul tranzacţiilor, 35% au fost plătite cu un card în rate. Românii au plătit în rate cu aproximativ 60% mai mult decât o tranzacţie online cu altă metodă de plata online; valoarea medie a coşului de cumpărături plătit în rate ajunge la 945 lei. ”Românii încep să înţeleagă că Black Friday nu înseamnă lichidări de stoc, aşa cum se întâmplă în America, şi că doar anumite categorii de produse au reduceri semnificative. Acum vorbim de un public care nu mai achiziţionează doar din impuls, ci de din ce în ce mai mulţi oameni care se pregătesc, verifică înainte produsele şi categoriile de care sunt interesaţi şi face achiziţii în cunoştinţă de cauză“, completează şeful PayU Romania.

    Ponderea categoriilor de produse cumparate online de Black Friday 2017 este similară cu structura pieţei, în general: IT&C în frunte, însumând 90% din totalul cumpărăturilor, urmat de fashion cu 7% şi eTail (home & deco, produse cosmetice, produse alimentare, vinuri, jucarii, etc.) – 3% din totalul cumpărăturilor.

    Ideall.ro, un alt magazin online de electronice şi electrocasnice, a vândut produse de peste 3 milioane de euro în weekendul 17-19 noiembrie. Comenzile de pe dispozitive mobile au fost cu 60% mai mari faţă de 2016. Cei mai mulţi clienţi sunt utilizatori de iPhone, iPad şi Samsung Galaxy S7. Totuşi, mai mult de jumătate din comenzi au fost plasate telefonic şi de pe desktop.
    Ideall.ro a avut o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro în 2016, iar pentru 2017 estimează 20 de milioane de euro, cu o creştere de 50% faţă de anul trecut.

    Alt retailer, FashionUP, consemnează o creştere cu 44% a vânzărilor realizate la ediţia din acest an a Black Friday, comparativ cu 2016. De asemenea, faţă de anul trecut, a crescut cu 12% şi valoarea medie a coşului de cumpărături.
    în Cehia, valoarea cumpărăturilor din mediul online ajunge la 3,9 miliarde de euro pe an şi 96% dintre utilizatorii de internet cehi au realizat cumpărături online cel puţin o dată, 65% cumpără o dată la 3 luni, iar 27% dintre aceştia achiziţionează produse din mediul online lunar.

    Poate că România nu a ajuns la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Vest, dar comerţul online este în creştere, iar în peisajul online apar tot mai multe magazine care vând pe plan local, dar şi pe pieţe străine.