BusinessMagazin

Tag: energie

  • Petrom alocă 400 mil. euro pentru încă un an de producţie

    Petrom va investi până în 2015 peste 400 de milioane de euro pentru a redezvolta 6 din cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze din cele 240 pe care le are în portofoliu. Calculele Petrom arată că după finalizarea lucrărilor pe cele 6 zăcăminte, care asigură circa 40% din producţia totală de hidrocarburi a companiei vor putea fi aduşi la suprafaţă aproape 70 de milioane de barili. Acest lucru înseamnă circa un an suplimentar de producţie pentru Petrom sau consumul de petrol pe un an al României. „În acest moment avem în analiză 6-8 proiecte de redezvoltare, iar zăcămintele alese sunt în top 30 cele mai importante zăcăminte pe care le avem în portofoliu“, spune Gabriel Selischi, director zone de producţie interne din cadrul Petrom care din toamna acestui an va ocupa un loc în directorat, urmând să fie responsabil pentru segmentul de explorare şi producţie, cel mai important din companie. În ultimii trei ani de zile producţia de petrol şi gaze a Petrom s-a stabilizat, dar comparativ cu anul 2005, primul după privatizarea companiei, cantităţile extrase acum sunt cu 20% mai mici. Selischi a precizat că nici după redezvoltarea celor 6 zăcăminte producţia companiei nu va creşte. „Obiectivul nostru  este să stabilizăm producţia, având în vedere declinul natural anual de circa 10%. Am reuşit acest lucru în ultimii ani, variaţia producţiei de la un an la altul fiind în jur de 1%. Practic, ce facem prin aceste proiecte este să prelungim durata producţiei, nu neapărat o creştere a acesteia.“

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Verdict oficial de la ANRE: energia verde, supracompensată

    Concluziile Autorităţii Naţionale de Reglemenare în domeniul Energiei (ANRE) în urma monitorizării pentru anul trecut a efectelor schemei de sprijin pentru energia regenerabilă arată o supracompensare clară mai ales în domeniul proiectelor solare, vizate fiind însă şi energia eoliană şi cea hidro. Astfel, în opinia ANRE sprijinul pus la dispoziţia investitorilor în energie solară ar trebui să scadă de la 6 certificate verzi pe fiecare MWh produs la numai 3, la energie eoliană de la 2 la 1,5 certificate verzi, iar pentru cea hidro de la 3 la 2,3 certificate, toate aceste reduceri fiind valabile pentru proiectele care au utilizat tehnologie nouă. „Precizăm că reducerea numărului de certificate verzi, aşa cum rezultă din concluziile raportului de monitorizare, urmează a fi aplicată pe bază de hotărâre de guvern, în conformitate cu prevederile legale“, au mai spus reprezentanţii ANRE. De la începutul anului, au existat mai multe declaraţii ale autorităţilor prin care se anunţa o modificare a actualei scheme de sprijin, dar până în acest moment raportul ANRE este singurul document oficial publicat. În schimb, există mai multe variante de proiecte de ordonanţă de urgenţă prin care sprijinul pus la dispoziţia investitorilor în vânt sau soare ar urma să fie diminuat. Unul dintre acestea stabileşte reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru fiecare tehnologie, reducerea nivelului maxim de preţ admis de lege pentru un certificat verde de la 55 de euro la 30 de euro, concomitent cu plafonarea la nivel naţional a capacităţii instalate în astfel de proiecte până la 3.500 MW. O altă variantă prevede amânarea acordării unui număr de certificate verzi pe fiecare tehnologie în parte până în iunie 2016, urmând ca ulterior acestea să fie recuperate de investitori potrivit unui algoritm stabilit de ANRE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Zece milioane de certificate verzi în 2013

    “În acest an, Transelectrica ar putea emite în jur de 10 milioane de certificate verzi, dublu faţă de anul trecut”, a declarat directorul general adjunct al companiei de stat Transelectrica, Octavian Lohan. Suma va fi încasată de la consumatorii finali prin facturi. În prezent, energia regenerabilă acoperă aproximativ 8% din consumul final.

    Transelectrica, deţinută de stat, este compania care operează sistemul energetic naţional. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie, pentru conectarea instalaţiilor la reţeaua naţională, de acceptul Transelectrica.

    Statul sprijină producţia de energie regenerbilă printr-o schemă de ajutor de stat, prin sistemul de certificate verzi. Fiecare producător de energie verde primeşte gratuit un număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce. Furnizorii, care cumpără energie de la producători, sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze certificatele verzi, pentru a atinge anumite cote anuale ca o parte din energia pe care o vând clienţilor să provină din surse alternative. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin facturile emise consumatorilor.

  • Zile libere în plus şi primă de 700 de lei, de Paşte, pentru angajaţii Complexului Energetic Oltenia

     Conform unui comunicat al CEO, administraţia şi sindicatele au convenit ca în perioada 1-13 mai angajaţii să aibă încă şase zile libere în afara celor stabilite deja în contractul colectiv de muncă.

    “Această decizie a fost luată de administraţia companiei de comun acord cu sindicatele, pe fondul scăderii drastice a cererii de energie electrică produsă pe bază de cărbune din această perioadă, ca urmare a hidraulicităţii crescute şi producţiei ridicate de energie eoliană”, se menţionează în comunicatul de presă al Complexului Energetic Oltenia.

    Salariaţii care asigură paza şi buna funcţionare a instalaţiilor tehnologice, precum şi livrările de cărbune, vor veni la lucru în continuare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI recomandă creşterea preţurilor energiei şi reducerea subvenţiilor plătite de state pentru consumatori

    Subvenţionarea energiei costă guvernele lumii aproape 2.000 de miliarde de dolari, descu­rajează investiţiile private şi-i ajută pe consu­matorii înstăriţi mai puţin decât pe cei săraci, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Inter­naţional, care recomandă creşterea progresivă a preţurilor energiei, scrie Bloomberg. Raportul, care acoperă 176 de ţări şi reco­manda ca majorarea treptată a preţurilor energiei să fie însoţită de măsuri care-i protejează pe cei saraci. Renunţarea la subvenţii ar ajuta, de asemenea, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, estimează specialiştii de la FMI. „Subvenţionarea energiei este mare şi dăunătoare. Aceasta duce la consum exagerat de energie, absoarbe resursele sectorului public care pot fi utilizate în scopuri mai folositoare şi sunt mai benefice celor bogaţi decât celor săraci“, se menţionează în raport. Studiul dă FMI muniţie pentru ceea ce descrie a fi „o temă des discutată“ de statele membre. Reticenţa autorităţilor de a lăsa preţurile energiei să crească a blocat sau a epuizat programele de asistenţă financiară stabilite pentru ţări precum Ucraina şi Pakistan. Raportul arată că aceste state cheltuie mai mult pe subvenţionarea energiei decât pe sănătate publică şi educaţie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Director Transelectrica: Producătorii de energie verde trebuie să cedeze o parte din ajutorul de la stat

     “Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a declarat miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica.

    Transelectrica, deţinută de stat, este compania care operează sistemul energetic naţional. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie, pentru conectarea instalaţiilor la reţeaua naţională, de acceptul Transelectrica.

    Statul sprijină producţia de energie regenerbilă printr-o schemă de ajutor de stat, prin sistemul de certificate verzi. Fiecare producător de energie verde primeşte gratuit un număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce. Furnizorii, care cumpără energie de la producători, sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze certificatele verzi, pentru a atinge anumite cote anuale ca o parte din energia pe care o vând clienţilor să provină din surse alternative. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin facturile emise consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial ANRE: Reducerea facturii la energie, “o sarcină foarte grea”

     “Cu ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, şi premierul Victor Ponta discutăm posibilităţi de reducere în acest an a efectelor schemei de sprijin pentru energia regenerabilă în preţul final la energie electrică, dar aceste măsuri nu au nicio legătură cu diminuarea schemei de sprijin în urma constatării unei supracompensări”, a declarat miercuri Zoltan Nagy Bege, membru al Comitetului de Reglementare din Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la o conferinţă pe teme energetice.

    Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile printr-un mecanism bazat pe subvenţii prin certificate verzi. Aceste subvenţii nu sunt plătite de la bugetul de stat, ci de toţi consumatorii, prin facturile la electricitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războaiele energiei: Gaze de şist sau din import? Energie verde sau convenţională?

    Cu trei ani în urmă, cel mai mare grup de utilităţi din Germania, E.ON a investit 400 de milioane de euro pentru a construi o centrală pe gaze nou-nouţă. La finalul acestei luni, centrala s-ar putea închide pentru că pierde foarte mulţi bani. De ce? Economia europeană slabă ţine jos cererea de energie electrică, cărbunele ieftin şi obligaţia de a cumpăra energia verde sapă la temelia centralelor pe gaze, potrivit Bloomberg.

    “Până înainte de începerea crizei toată lumea credea că va creşte consumul de gaze datorită investiţiilor în producţia de energie. Situaţia s-a schimbat destul de drastic, iar acum suntem în momentul în care multe companii de utilităţi închid centrale pe gaze nu pentru că sunt vechi, ci pentru că nu generează destui bani. La acestea se adaugă şi eforturile pe care oricine le face pentru eficienţa energetică”, explică Eric Stab, preşedintele director general al GDF SUEZ Energy România.

    Pentru România situaţia este cu atât mai periculoasă pentru că sistemul are nevoie de investiţii de circa 40 de miliarde de euro pentru a înlocui vechile termocentrale cu unităţi noi. Problema este că nimeni nu mai vrea să investească, timp în care ponderea energiei regenerabile creşte şi deci nevoia de echilibrare a sistemului este tot mai acută.

    DOAR VERDELE SE POARTĂ

    “În afară de sectorul energiilor regenerabile, nu încep alte proiecte. Este o situaţie la nivel european şi o problemă de securitate energetică”, atrage atenţia Luca D’Agnese, CEO-ul Enel România. În ultimii trei ani de zile România a atras investiţii în proiecte eoliene de peste 3 miliarde de euro, prin care s-au pus în funcţiune 800 de turbine eoliene de aproape 2.000 de MW. Circa 80% din toate investiţiile străine realizate în România în primele nouă luni ale anului trecut au venit din astfel de proiecte, boom-ul având în spate una dintre cele mai generoase scheme de sprijin din Europa. Numai anul acesta ar trebui să intre în conturile producătorilor de energie verde circa 550 de milioane de euro sub forma subvenţiilor. Deja efectele se văd prin două tendinţe diametral opuse. Pe de o parte, schema de sprijin duce la creşterea facturilor suportate de consumatori, dar pe de altă parte de anul acesta preţul de tranzacţionare al energiei s-a redus vizibil. “Preţul mediu de tranzacţionare pentru perioada 1 ianuarie-14 martie 2012 era de 60,9 euro pe MWh. Pentru aceeaşi perioadă de anul acesta preţul era de 37,94 euro pe MWh”, arată datele furnizate de reprezentanţii bursei de energie OPCOM. Totodată, datele furnizate de Transelectrica arată că în ianuarie consumul de energie a scăzut cu 0,5%, dar în februarie picajul a fost de peste 11%, nivel care aminteşte de scăderile din 2009 cauzate de criza economică. În ianuarie-februarie, ponderea energiei eoliene ajunsese la 8% din total, energie care trebuie preluată cu prioritate, indiferent de situaţia consumului.

    JOCUL CU APA ŞI CĂRBUNII
    La acest context mai trebuie adăugate câteva informaţii. Cu excepţia centralei pe gaze de la Brazi, controlată de Petrom, echilibrarea sistemului este făcută acum de termocentrale şi de hidrocentrale. Ce înseamnă acest lucru? Costuri enorme pentru unităţile care merg pe cărbuni care trebuie să pornească şi să se oprească după cum bate vântul, iar pentru Hidroelectrica înseamnă deversarea apelor din baraje pentru a face loc producţiei de energie regenerabilă. În mod normal, ar fi trebuit să existe unităţi mici şi flexibile de reglaj, dar nu mai are cine să investească în ele dacă preţul energiei scade şi consumul este şi el în picaj. Exemplul nemţilor de la E.ON de la începutul textului este elocvent. Aparent însă, nici joaca cu termocentralele sau hidrocentralele nu mai este suficientă. “În luna ianuarie a acestui an au fost 13 zile în care, în timpul orelor de gol de noapte, s-a dispus limitarea producţiei în centralele eoliene dispecerizabile (de dimensiuni mari care intră sub controlul dispecerului energetic – n. red.), fără a se reduce însă sub valorile notificate (contractate). Şi în februarie ne-am confruntat cu astfel de situaţii, în 16 zile fiind necesare limitări ale producţiei în centralele eoliene dispecerizabile. Dintre acestea doar în 2 zile (timp de 2 ore) a fost nevoie de reduceri sub valorile notificate (contractate)”, au explicat reprezentanţii Transelectrica.

    CÂTEVA SOLUŢII
    Astfel, războiul între sectorul convenţional de producere a energiei, care acum duce în spate echilibrarea sistemului cu costuri mari, şi producţia de energie verde, care este preluată cu prioritate în sistem, este pe faţă. Ce este de făcut? Carmencita Constantin, directorul departamentului de strategii energetice şi de mediu din cadrul Institutului pentru Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), a spus recent că o parte din sprijinul pus la dispoziţie de către statul român pentru investitorii în energia verde ar trebui să fie redirecţionată către investiţii în reţele de transport şi în unităţi flexibile, capabile să echilibreze sistemul rapid, dacă tot se discută acum despre reducerea acestei “subvenţii” pentru energia regenerabilă. Şi nu este singura. La rândul său, Frank Hajdinjak, CEO-ul E.ON România, spune că este necesară introducerea unei scheme de sprijin şi pentru energia convenţională. “Sistemul energetic naţional va avea nevoie de investiţii majore atât în ceea ce priveşte capacitatea de transport, cât şi în privinţa construcţiei de capacităţi de generare de electricitate cu rol de echilibrare a sistemului (termocentrale de înaltă eficienţă pe gaz sau cărbune ori hidrocentrale de acumulare prin pompare). Aceste investiţii nu vor putea fi susţinute exclusiv de către companiile de stat. Cel puţin nu în condiţiile financiare şi de performanţă actuale ale companiilor energetice de stat. Prin urmare, este necesară adoptarea unui cadru legislativ şi fiscal atractiv pentru investitori, care să ofere stabilitatea necesară recuperării investiţiilor”, declară Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. O altă idee ar fi realizarea unei pieţe de capacităţi. Acest lucru înseamnă realizarea unor proiecte, mai ales pe gaze, care să intre rapid în funcţiune atunci când sistemul o cere şi la fel să iasă din funcţiune la cerinţ ele dispecerului energetic. Practic să lucreze numai când sistemul o cere, dar să fie recompensate pentru timpul în care nu funcţionează, altfel nimeni nu va investi în ele.

  • Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO

    Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.

    Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.

    Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.

  • Efectul eolienelor: energia s-a ieftinit pe bursă peste 30%. Când se va vedea în facturile plătite de populaţie?

    Facturile plătite de micii consumatori in­dus­triali, care încă mai primesc o parte din ener­gie la preţuri reglementate, ar putea scă­dea cu circa 2-3% din aprilie 2013 ca ur­mare a diminuării semnificative a preţurilor la curent datorită unei producţii tot mai mari de ener­gie eoliană. La casnici, acest lucru se va ve­dea abia din vara acestui an. Primii care bene­fi­ciază de aceste ieftiniri sunt însă marii con­su­ma­tori, care sunt activi direct pe bursa de energie. Ieri, pe piaţa pentru ziua următoare a bursei de energie OPCOM preţul energiei pen­tru data de 14 martie era de 143,6 lei pe MWh. În aceeaşi zi a anului trecut preţul era de 243,5 lei pe MWh, ceea ce se traduce într-o ieftinire de 40%. Pe întreaga perioadă de la începutul anu­lui faţă de intervalul similar din 2012 oa­menii din piaţă spun că se poate vorbi despre o scădere de peste 30% a preţului mediu pe această platformă. Şi pe piaţa contractelor bilaterale a bursei, acolo unde se fac tranzacţii pe termen lung, începutul anului a adus în medie o scădere de 10% a preţurilor de încheiere a acordurilor între vân­zători şi cumpărători. Deşi în mod tra­di­ţio­nal pe contractele pe termen lung se obţin pre­ţuri mai bune decât pe piaţa pentru ziua urmă­toare, acum este mai ieftină tranzacţio­narea spot decât cea pe contracte bila­terale. Mai mult, în acest moment, preţul spot al energiei pe bursă este mai mic decât cel al coşului regle­men­tat prin care sunt alimentate populaţia şi o parte din consumatorii indus­triali, care de la 1 ianuarie are o valoare de 175,5 lei pe MWh, potrivit Mediafax.

    Toate stirile sunt pe zf.ro