BusinessMagazin

Tag: China

  • Director NSA: China are capacitatea de a bloca reţeaua de electricitate din Statele Unite

    Amiralul Michael Rogers, care este şi şeful Comandamentului american pentru Securitatea Cibernetică, a dezvăluit că serviciile secrete americane au detectat o serie de atacuri informatice provenind din China, scrie CNN.

    “Astfel de atacuri permit blocarea unor segmente de infrastructură, îngreunând capacitatea furnizării de servicii destinate cetăţenilor americani”, a explicat Rogers în faţa membrilor Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

    Un raport recent elaborat de compania de securitate cibernetică Mandiant arată că hackeri angajaţi de Guvernul chinez au reuşit să atace reţele de utilităţi din Statele Unite.

    “Hackerii încearcă să obţină informaţii detaliate despre modul în care sunt configurate sistemele americane. Mai multe ţări investesc în astfel de capacităţi”, a avertizat Rogers, refuzând să dezvăluie care sunt celelalte ţări în afară de China.

  • Cel mai vechi monopol din lume, de 2600 de ani, se apropie de sfârşit

    În prezent China National Salt Industri Corporation este singura entitate căreia i se permite să vândă sare în China, iar dimensiunile afacerii sunt considerabile: China produce mai multă sare decât orice altă ţară de pe glob şi foloseşte, pentru consum şi industrie, un sfert din sarea folosită pe planetă.

    În aceste condiţi contrabanda este o problemă permanentă, aşa că Bejingul foloseşte o forţă specială de poliţie, care la un moment dat avea 25.000 de angajaţi.

    Monopolul a fost instituit cu sute de ani înaintea erei noastre în unele state şi regiuni, în perioada în care a trăit Confucius şi a căpătat o dimensiune naţională în anul 119 înainte de Hristos.

  • SUA şi China, concurenţi de la distanţă

    Din iunie până acum, preţul ţiţeiului a scăzut cu peste 30%, iar OPEC a admis că în 2015, cererea globală de petrol livrat de ţările membre s-ar putea reduce cu cca un milion de barili pe zi, ca urmare a boom-ului exploatărilor de şist din SUA. Acesta a fost contextul în care liderii celor 21 de ţări din Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) au convenit la reuniunea de la Beijing asupra unui document pregătitor pentru crearea unei zone de liber schimb regionale Asia-Pacific (FTAAP). Economiile statelor membre APEC reprezintă aproximativ 40% din populaţia lumii, 57% din PIB mondial şi 44% din schimburile comerciale internaţionale.

    FTAAP reprezintă o replică, iniţiată de China, la Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), iniţiat de SUA şi cuprinzând 12 state, între care Japonia, Mexic, Australia, Canada, Singapore, Peru sau Chile, dar nu şi China. Revista Time scrie că SUA văd TPP ca pe un mod de a redirecţiona comerţul din regiunea Asia-Pacific, în condiţiile în care anul trecut numai 14,2% din exporturile asiatice de mărfuri au avut destinaţia SUA, faţă de 23,7% în 2000, dar şi de a presa China să se conformeze unor practici comerciale şi de afaceri mai apropiate de standardele occidentale.

    Concurenţa pentru influenţă globală între SUA şi China va depinde, deci, şi de ritmul în care vor avansa cele două proiecte rivale: dacă de FTAAP ar urma să se ocupe, conform comunicatului final al reuniunii APEC, un comitet care va studia toate aspectele chestiunii timp de doi ani, negocierile TPP sunt deja avansate şi nu mai întârzie decât din cauza rezistenţei Japoniei faţă de dereglementarea sectorului agricol. Concurenţa indirectă între SUA şi China pe acest front nu exclude însă nevoia ambelor ţări de a coopera, atâta vreme cât accesul pe piaţa americană este vital pentru creşterea economică a Chinei, iar companiile americane depind de accesul la piaţa chineză. De altfel, lunea trecută, şi SUA şi China au semnat o înţelegere privind extinderea numărului de produse acoperite de un alt pact comercial, de data aceasta bilateral – Acordul pentru Tehnologia Informaţiei (ITA).

  • China interzice difuzarea online de producţii video cu scene de sex, crime şi fenomene supranaturale

    Filmele şi programele de televiziune care prezintă aventuri amoroase de-o noapte, adulter, fenomene supranaturale, jocuri de noroc şi crime violente vor fi interzise la difuzare în cadrul serviciilor online de tipul VOD, pe teritoriul Chinei. Măsura administraţiei de la Beijing vine în continuarea strategiei privind moralitatea pusă în practică în China, informează theguardian.co.uk.

    Servicii video online americane precum Netflix şi Amazon Prime nu sunt disponibile în China, fiind blocate de sistemele de filtrare a accesului la internet instalate de administraţia chineză. Totuşi, vor suferi ca urmare a interzicerii acestui tip de producţii site-uri locale, precum Sohu, care a difuzat recent, cu succes, serialul dramatic politic american “House of Cards”.

    Autorităţile au cerut, de asemenea, furnizorilor de conţinut să îndepărteze din producţiile difuzate scenele care prezintă abuz sexual, viol, relaţii amoroase poligame, necrofilie, prostituţie şi acte de masturbare. De asemenea, scenele reprezentând crime violente, utilizarea de droguri, practicarea jocurilor de noroc şi pornografia au fost incluse pe lista subiectelor interzise de Adminstraţia de Stat pentru Presă, Edituri, Radio, Filme şi Televiziune de la Beijing.

    Profesorul Tan Tan de la Universitatea Jinan a declarat pentru The Times că noile regulamente vor reduce numărul de filme şi programe de televiziune care vor purtea fi difuzate legal pe internet în China.

    “Agenţiile de reglementare a mass-media aveau reguli laxe privind aceste programe, astfel încât publicul este expus adeseori la scene de sex, violenţă şi crime”, a spus Tan Tan, care a avertizat că impunerea noii cenzuri va afecta crearea de conţinut de calitate de către industria de profil aflată în plină dezvoltare în China.

    În luna aprilie, China a lansat o campanie împotriva pornografiei şi a conţinutului vulgar, intitulată “Cleaning the Web 2014” (“Curăţarea internetului 2014”, n.r.), care a dus, până în prezent, la închiderea a 110 site-uri. Totodată, vedetele chineze care au un trecut legat de utilizarea de droguri sau implicarea în scandaluri de prostituţie au primit interdicţie să mai apară în filme şi programe de televiziune.

  • Povestea celui mai bogat om din China. Fondatorul şi-a crescut compania la peste 200 de miliarde de dolari

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    A ajuns astfel să viziteze Statele Unite ale Americii, iar, în perioada în care se afla acolo, un prieten i-a arătat modul în care funcţionează internetul. Amicul său i-a spus că totul se află pe internet şi, pentru a testa acest lucru, Ma a dat o căutare după cuvântul bere. Rezultatele nu i-au oferit vreun rezultat din China. De fapt, nu a găsit aproape nimic despre ţara sa pe internet. Această experienţă i-a dat ideea fondării unei noi afaceri. În 1995, la întoarcerea în ţară, Ma a pus bazele China Pages, un site prin care centraliza companiile chinezeşti căutate de clienţii din străinătate şi despre care se spune că este prima afacere în mediul online a ţării.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

    În prezent, Jack Ma a trecut în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din China, după ce l-a întrecut pe deţinătorul grupului de centre comerciale şi cinematografe Wanda, Wang Jianlin, a cărui avere este evaluată la 24,2 miliarde de dolari. Fondatorul Alibaba ocupă locul 24 în clasamentele celor mai bogaţi oameni din lume întocmite de Forbes şi Bloomberg. În prezent, Jack Ma este preşedinte executiv al grupului Alibaba, format din nouă subsidiare importante – Alibaba.com, Taobao Marketplace, Tmall, eTao, Alibaba Cloud Computing, Juhuasuan, 1688.com, AliExpress.com şi Alipay.

  • SUA au trimis la o expoziţie aviatică din China un avion vizat de hackeri chinezi

    Expoziţia Internaţională pentru Aviaţie şi Aeronave spaţiale de la Zhuhai, care a început marţi, a coincis cu vizita preşedintelui american Barack Obama la Beijing, cu ocazia summitului statelor din Asia-Pacific (APEC). Taxa de participare la expoziţie este de 350.000 de dolari, potrivit site-ului Defense One. Planul de a participa la această expoziţie ar fi aparţinut Forţelor aeriene din Pacific ale Statelor Unite, parţial ca un semn de bunăvoinţă faţă de armata chineză.

    “Trimiterea (avionului) C-17 consolidează încrederea şi parteneriatul cu China şi statele din Asia-Pacific“, a declarat pentru Defense One locotenent-colonelul Christopher Karns, un reprezentant al Forţelor aeriene americane. Aeronava “C-17 reprezintă capacitatea Forţelor aeriene de a livra ajutoare umanitare (…) în regiunea Asia-Pacific şi peste tot în lume”, a adăugat el.

    Potrivit unor oficiali citaţi de Defense One, Statele Unite au decis să trimită avionul cargo la expoziţie în pofida riscurilor de securitate şi după ce Washingtonul a interzis Coreei de Sud să participe la acelaşi eveniment pe motiv că avioanele pe care voia să le aducă includ tehnologie americană.

    În plus, avionul cargo a fost vizat în această vară de un atac comis de hackeri chinezi. Su Bin, un fost angajat al companiei chineze de aviaţie Lode Technologies, a fost arestat în Canada în iunie, la cererea FBI. El şi alţi doi complici din China sunt acuzaţi că au furat numeroase date de la Boeing şi alte companii din Europa. Hackerii au obţinut date despre avioanele de vânătoare americane F-22 şi F-35, precum şi despre avionul cargo C-17 al companiei Boeing.

  • Rusia a încheiat un nou acord cu China, pentru livrări de gaze mai mari cu 30 miliarde metri cubi

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cel chinez, Xi Jinping, au semnat memorandumul de înţelegere privind livrarea de gaze din vestul Siberiei către China la Beijing, cu o zi înainte ca preşedintele SUA, Barack Obama, să ajungă în capitala Chinei pentru summit-ul forumului Cooperarea Economică Asia-Pacific, potrivit Bloomberg.

    Gazprom, cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa, şi compania de stat chineză China National Petroleum Corporation (CNPC) au semnat un nou acord prin care Rusia va livra cu 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în plus faţă de cantitatea stabilită anterior.

    De altfel, în luna octombrie, Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, a declarat că Gazprom este pregătit să crească semnificativ cantitatea de gaze pe care urmează să o livreze către China, aceasta putând ajunge de la 38 de miliarde de metri cubi “la 60 de miliarde de metri cubi pe an, şi chiar la 100”.

    Potrivit acordului, CNPC urmează să cumpere o participaţie de 10% la Vankornet, o subsidiară a producătorului de petrol Rosneft. De asemenea, Rusia aşteaptă ca şi China să contribuie financiar şi la construcţia gazoductului care va lega vestul Siberiei de regiunea vestică a Chinei.

    În luna mai, Gazprom şi CNPC au semnat un memorandum de înţelegere care prevede ca producătorul rus să livreze Chinei câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani, începând cu 2018.

    Presa internaţională a estimat valoarea livrărilor prin gazoductul Power of Siberia, al cărui construcţie a fost demarată la 1 septembrie, la peste 400 de miliarde de dolari.

    Cele două acorduri semnate în acest an reprezintă un sprijin diplomatic şi financiar important pentru Rusia, care se confruntă cu sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite pe fondul conflictului din estul Ucrainei.

    Rusia încearcă să îşi diversifice pieţele de desfacere, în condiţiile în care Europa este, în continuare, cea mai mare piaţă a Gazprom, către care a livrat peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut.

    China a consumat anul trecut circa 170 de miliarde de metri cubi de gaz, iar până în 2020 volumul este estimat să urce la 420 de miliarde de metri cubi pe an.

  • China va avea nevoie să pregătească 500.000 de piloţi pentru aviaţia civilă, până în 2035

    Cererea mare de specializare în domeniul aviaţiei are loc în condiţiile în care China va permite de anul viitor avioanelor private să zboare la altitudini de sub 1.000 de metri fără să fie necesară aprobarea armatei, în vederea dezvoltării infrastructurii de transport.

    Marii operatori aerieni nu vor fi afectaţi de faptul că peste 200 de noi companii au solicitat licenţe de operare în domeniul serviciilor de transport aerian, în timp ce persoanele cu venituri mari vor să obţină permise pentru pilotarea avioanelor proprii.

    Autoritatea pentru aviaţie civilă din China poate pregăti doar 100 de studenţi pe an. În China mai există 12 şcoli private de pilotaj, iar companiile străine sunt atrase de această nouă piaţă, costul cursurilor putând ajunge la sute de mii de dolari de persoană.

    “Salariul este bun pentru un pilot de aviaţie generală. Pot rambursa uşor cei 500.000 de yuani (81.750 dolari) împrumutaţi, în doi ani, după ce mă angajez“, a declarat Zong Rui, în vârstă de 28 de ani, fost soldat în provincia chineză Shandong, care urmează un curs de pilotaj general la Tianjin, localitate aflată în apropiere de Beijing.

    În acest an, autorităţile de la Beijing urmează să publice reglementările privind deschiderea traficului aerian la altitudini de sub 1000 de metri din 2015, urmând ca până în 2020 să se ajungă până la 3.000 de metri.

    Producătorii mondiali de avioane mici, precum Cessna Aircraft Company, Pilatus Aircraft sau Piaggio Aero Industries urmăresc de mult timp să intre pe piaţa chineză de aviaţie generală.

    Între alte companii străine interesate se află Indra Sistemas din Spania, prima companie străină certificată să implementeze un simulator de zbor pentru elicoptere în China.

  • Xi Jinping tranşează o dezbatere asupra armatei şi reafirmă că “partidul dă ordine puştilor”

    Preşedintele Xi Jinping s-a angajat într-o campanie de “curăţare” a corupţiei care face ravagii în rândul armatei chineze – pilonul regimului, alcătuită din 2,3 milioane de oameni, care s-a tradus prin destituirea şi inculparea de către justiţia militară a numărului doi din ierarhia militară, generalul Xu Caihou.

    Armata chineză este vizată şi divizată de câţiva ani de o dezbatere între susţinătorii “naţionalizarii” acesteia – punerea ei în slujba statului şi naţiunii – şi susţinătorii tradiţiei comuniste conform căreia aceasta se supune mai întâi Partidului Comunist Chinez (PCC), potrivit formulei lui Mao Zedong “partidul dă ordine puştilor”.

    Preşedintele Xi Jinping intenţionează să pună capăt acestei dezbateri şi a subliniat în mai multe rânduri asupra “principiului absolut” al conducerii PCC a Armatei Populare de Eliberare.

    “Este necesar să recunoaştem importanţa activităţii politice în rândul armatei, fiind vorba despre gândirea noastră politică”, a declarat preşedintele, citat de agenţia China Nouă, într-o conferinţă, în faţa militarilor, la Gutian, în provincia Fujian (est), salutând “marea tradiţie forjată în sânge de către înaintaşii noştri”.

    Într-un editorial, Cotidianul armatei i-a criticat dur pe susţinătorii “naţionalizării”, dând asigurări că “cei care răspândesc apelul la naţionalizarea armatei pot fi consideraţi ca având un suflet foarte negru”.

    The Global Times, alt cotidian oficial, aprecia în ediţia de luni, tot într-un editorial, că susţinătorii naţionalizării sunt “evident influenţaţi de Occident”, demonstrează o implicare a forţelor străine care “apără în mod deschis ideea suprimării conducerii partidului asupra armatei şi (vor) să doboare fundamentele puterii Partidului”.

    Xi Jinping s-a angajat să continue campania generală împotriva corupţiei în rândul PCC şi armatei.

    Acuzat că a instaurat un sistem generalizat de cumpărare a gradelor în armată, generalul Xu Caihou era până anul trecut vicepreşedintele Comisiei Militare Centrale, organul de conducere politică PCC al APE.

    Exclus din PCC vara trecută, ofiţerul septuagenar a fost, până în 2012, membru al Biroului Politic.

    Preşedintele chinez a deplâns, de asemenea, lipsa de “încredere” şi “disciplină” în rândul armatei, apreciind că activitatea de supervizare a ofiţerilor este “prea permisivă”, potrivit agenţiei China Nouă.

  • China a creat o armă cu laser împotriva avioanelor fără pilot

    Acest dispozitiv are o rază de acţiune de doi kilometri şi poate atinge o ţintă aeriană de mici dimesniuni care zboară la joasă altitudine, la mai puţin de cinci secunde după ce a reperat-o, a precizat agenţia China Nouă citând un comunicat emis de Academia de inginerie chineză.

    Presa de stat a difuzat fotografii cu sistemul, alcătuit dintr-un cub mobil de mari dimensiuni, vopsit în motive de camuflaj, pe care este fixat un tun care emite fasciculul laser.

    Agenţia China Nouă a publicat, de asemenea, imagini cu epave ale unor avioane fără pilot distruse în zbor.

    Acest sistem de apărare urmează să joace un rol-cheie cu ocazia unor evenimente majore organizate în oraşe, a adăugat ea.

    Beijingul găzduieşte săptămâna viitoare Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), o reuniune la vârf în vederea căreia capitala chineză se pregăteşte să-şi consolideze măsurile de securitate.