Tag: cumparare

  • MASA DE PAŞTE: Recomandările ANSVSA pentru consumatori

     Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cei care cumpără carnea şi organele de miel trebuie să se asigure că merg în spaţii autorizate, unde produsele sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare, precum şi după sacrificare, iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

    Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne: cea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare şi cea care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Corneliu Dobriţoiu, urmărit penal pentru participaţie improprie la abuz în serviciu

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost cadru al Ministerului Apărării Naţionale (MApN), pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    În acelaşi dosar este urmărit penal generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participaţiei improprii, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, a precizat DNA.

    În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din Ministerul Apărării Naţionale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Restituirea imobilelor a alimentat mafia samsarilor. A plătit 1,5 milioane dolari şi a obţinut despăgubire de 128 milioane euro

     Ca exemple de nereguli în soluţionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, mai multe cazuri, printre care unul înregistrat la Primăria Câmpia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010 pentru 500.000 euro, iar această persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.

    Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii “potriviţi”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6200.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scriitorii fac un apel la Preşedinţie, Guvern şi Primăria Capitalei să cumpere Casa Monteoru, fostul sediu al USR

     Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România (USR) – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, respectiv Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115 din Bucureşti, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

    Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat, decizia fiind irevocabilă. Astfel, până pe 15 aprilie 2013, Uniunea Scriitorilor trebuia să evacueze Casa Monteoru, lucru care deja s-a întâmplat. Potrivit unui anunţ de pe site-ul USR, începând din 30 martie, uniunea are sediul în clădirea din spatele Casei Vernescu, tot pe Calea Victoriei, dar la nr. 133.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Insula familiei Onassis, vândută unui oligarh rus. Ce preţ a plătit miliardarul care deţine AS Monaco şi acţiuni la Bank of Cyprus

     Despre Rîbolovlev, care are o avere estimată la 10 miliarde de euro, se spune că ar deţine aproximativ 10% din acţiunile Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, participaţie care va scădea însă în urma programului de restructurare a sectorului bancar cipriot, impus de zona euro.

    Insula Skorpios, cunoscută ca insula privată a miliardarului Aristotel Onassis, decedat în 1975, a fost evaluată de publicaţii de profil financiar la circa 200 de milioane de dolari.

    Omul de afaceri rus, cu investiţii importante în sectorul imobiliar, a finalizat achiziţia după mai multe luni necesare pentru întocmirea actelor, potrivit publicaţiei elene Kathimerini.

    Pe Insula Skorpios sunt înmormântaţi Aristotel Onassis, precum şi mama şi unchiul Athinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar espresso-ul de la dozator mai ţine în viaţă chioşcurile, victime sigure ale extinderii agresive a reţelelor străine

    Într-o după-amiază de miercuri, printre străzile strâmte din centrul Capitalei micii antre­prenori care deţin alimentare sau chioşcuri continuă în tăcere lupta cu supermarketurile. Fiecare deschidere a unui Mega Image, Profi sau Shop&Go înseamnă pentru ei un minus de 20-40% la vânzări. În plină eră a expan­siunii retailului modern, deschiderea unui chioşc nu mai este de ani buni o idee de start-up pentru un antreprenor care vrea un business comod şi profitabil pentru că acum trebuie să lupte şi cu lanţurile de supermarketuri, care vor şi ele o bucată din vânzările „de la colţul străzii“, o piaţă estimată de ZF la 7-8 mld. euro anual.

    Unul dintre retailerii cu cea mai agresivă extindere este Mega Image, care are în prezent o reţea de peste 200 de magazine, dintre care aproape 70 Shop&Go – un format de circa 100 mp, care se luptă cot la cot cu magazinele de bloc, cu chioşcurile şi cu alimentarele tradiţionale. În jurul acestor magazine zeci de antreprenori abia îşi mai duc businessurile de pe-o zi pe alta.

    În timp ce într-un supermarket Shop&Go din Capitală sunt tot timpul cel puţin două-trei persoane, într-un magazin mic de multe ori este doar vânzătoarea care din lipsă de activitate se uită la televizor sau citeşte o revistă. 

    Când intri în minimarketul Devica de pe strada Mihai Eminescu din Capitală, aflat vizavi de un supermarket Shop&Go, te loveşti de rafturile pline cu produse şi de vânzătoarea care te salută cu zâmbetul pe buze. În rest nu este nimeni în magazin. „Noi avem ghinion că avem un supermarket Shop&Go vizavi. De când au deschis ei magazinul ăsta ne-au scăzut vânzările cu 40%“ , spune Denisa Munteanu, o vânzătoare a magazinului.

    Clienţii care mai calcă pragul magazinului cumpără în special ţigări, sucuri şi dulciuri. Noroc cu aglomeraţia, pentru că doar când mai este coadă la supermarket oamenii grăbiţi vin în magazin să cumpere ţigări. „Cafea se cumpără mai puţin, (…) dar vin mulţi oameni pentru espresso-ul de la dozator“, mai spune Munteanu.

    La câţiva metri distanţă de Devica, într-un chioşc în care abia încap produsele pe rafturi şi vânzătoarea, Teodora Costache îşi aşteaptă clienţii. Deţine împreună cu soţul ei de ani buni acest chioşc în care acum abia mai vinde câteva produse pe zi. „De când s-a deschis Shop&Go, foarte puţini oameni se mai opresc aici. Mai vindem o apă, un suc, dar vânzările nu depăşesc 100 de lei pe zi, însă am 70 de ani şi nu am unde să mă duc“, spune Costache.

    Ţigările au devenit un magnet al magazinelor mici, care mizează pe faptul că un client care intră să cumpere din magazin astfel de produse este tentat să cumpere şi altceva.

    Mergând mai departe pe aceeaşi stradă, într-o alimentară de la parterul unei case administratorul stă de vorbă cu un client care venise să cumpere o sticlă cu bere. Spune supărat că de când în apropiere s-au deschis magazinele Mega Image vânzările i-au scăzut cu 60-70%.

    „În afară de ţigări, sucuri şi apă nu mai vindem nimic. De când s-a deschis magazinul Shop&Go aici şi Mega Image la piaţa Gemeni ne-au scăzut vânzările cu peste 60-70%. Chiar ne gândim să închidem“, spune Mihai, 45 de ani. Cât timp am vorbit cu el, nu a mai intrat nimeni în magazin. Vizavi, într-un alt magazin mic situat între blocuri Cristina, vânzătoarea plictisită se uită la televizor. Nu este niciun client în magazin, iar rafturile sunt aproape goale.

    „Vindem mai mult ţigări, sucuri răcoritoare şi bere. Mai vindem şi cafea la aparat“, spune ea, care adaugă că de când Mega Image a deschis un magazin în zonă nu prea mai are vânzare.

    În zona Eminescu, pe o rază de câţiva metri sunt patru chioşcuri şi toate resimt într-o mai mică sau mai mare măsură expansiunea jucătorilor din comerţul modern. Liliana Comăneci a deschis magazinul Quick Deli pe strada Tunari acum 19 ani şi a rezistat atât în criză, cât şi în boom. Ea recu­noaşte că în ultimii ani a simţit mai mult ca oricând pre­siunea din partea retailerilor internaţionali care

    s-au extins foarte agresiv. Antreprenoarea dă exemplul belgienilor de la Mega Image, care au deschis doar anul trecut 88 de magazine, dintre care unu la câteva zeci de metri depărtare de Quick Deli.

    Liliana Comăneci afirmă că anul trecut a fost unul dificil în care a trebuit să aplice diverse strategii pentru a contracara expansiunea marilor retaileri. Astfel, presiunile retailerilor străini nu au fost resimţite la nivel de încasări, ci la nivel de muncă depusă. Scopul final a fost  menţinerea clienţilor. Supermarketul are zilnic 700-800 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei pentru dulciuri, salate sau mici cadouri. Deschis non-stop, magazinul a reuşit să facă faţă expansiunii agresive a retailerilor moderni mizând pe fidelizarea clienţilor.

    Situaţia din centrul Bucureştiului se repetă şi mai spre periferie. Pe şoseaua Pantelimon, în care la fiecare 200-300 de metri găseşti un supermarket Mega Image, Carrefour sau Profi, numărul mare de oameni care locuiesc şi trec pe aici mai lasă puţin loc şi pentru micii întreprinzători.

    Mihaela S., 30 de ani, vânzătoare într-un chioşc de pe şoseaua Pantelimon aflat foarte aproape de un magazin Shop&G, spune că din cauza super­marketurilor vânzările au scăzut foarte mult. „Nu mai vindem decât ţigări şi sucuri, în rest mai nimic. Acum oamenii preferă să meargă la supermarket şi să cumpere de acolo tot“, consideră ea. Seara şi dimineaţa intră mai mulţi oameni în magazin, iar de sărbători vânzările sunt mult mai bune, deoarece oamenii care uită să cumpere ceva din super­marketuri şi hipermarketuri se opresc la chioşc şi cumpără.

    Cu toate acestea, cei care deţin chioşcuri nu au cum să se bată cu companiile multinaţionale care vin cu preţuri mici şi cu o gamă mai variată de produse.

    „Nu scădem preţurile pentru că la cât vindem nu am mai rămâne cu nimic, ar trebui să mai aducem şi bani de acasă“, spune Sergiu, administratorul unui minimarket din zonă. El spune că nu credea că se vor deschide aşa multe supermarketuri în zonă, dar că nu se gândeşte deocamdată să închidă businessul. „Avem clienţi fideli, care chiar dacă cumpără pâine sau ţigări, vin la noi“, menţionează el.

    De unde poate veni salvarea micilor comercianţi

    Micii comercianţi, loviţi de criză şi de afacerile internaţionale care se extind puternic, trebuie să îşi regândească businessul pentru a putea rămâne pe piaţă. O şansă pentru magazinele de bloc şi pentru micile alimentare ar fi specializarea după modelul deja testat pe alte pieţe din Vest. Şi pe piaţa din România există deja câteva exemple de magazine care s-au specializat, fie că vorbim de produse bio, de condimente sau de băuturi. Pe pieţele externe micile magazine au ales să vândă o singură categorie de produse – ca de exemplu peşte sau dulciuri – pentru a putea rezista ofensivei giganţilor internaţionali, care au atât forţă mare de negociere, preţuri mai mici, cât şi bani de investit.

    Citiţi pe www.zfcorporate.ro un material despre decizia Mega Image de a stopa procesul de alegere a francizaţilor pentru magazinele de proximitate Shop&Go.

  • Percheziţii în Capitală la suspecţi de înşelăciuni şi spălare de bani

     Acţiunea poliţiştilor bucureşteni de la Sectorul 3 a fost demarată după monitorizarea activităţii suspecţilor timp de mai multe luni.

    Astfel, precizează sursa citată, poliţiştii au descoperit că suspecţii achiziţionau materiale de construcţii prin intermediul unor firme-fantomă care erau prezentate ca fiind solvabile.

    În realitate, spun poliţiştii, membrii grupului infracţional contactau furnizori de bunuri de pe întreg teritoriul României, achiziţionau mărfurile şi le achitau cu cecuri fără acoperire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi români vor cumpăra croaziere pe cel mai mare vas din lume. Estimările Royal Caribbean International

     Royal Caribbean International estimează că va vinde în România minim 600 de locuri. Vasul Oasis of the Seas va naviga în Europa în toamna anului 2014, iar rezervările se pot face începând cu data de 11 aprilie.

    “Chiar dacă nava are 5.400 cabine, fiind pentru prima oară în Mediterana va fi extrem de solicitată. Un pachet mediu de 7 zile, pentru două persoane, este de circa 1.700 de euro. Cel mai scump pachet – o cabină owner suite pentru trei persoane – costă 15.000 de euro. Estimăm ca în acest an vor fi vândute minimum 300 cabine duble pentru croazierele din Mediterană”, a declarat într-un comunicat Nicolae Demetriade, preşedintele World Travel, care reprezintă în România Royal Caribbean International.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro