Tag: China

  • Mesajul jignitor postat de preşedintele Argentinei la adresa chinezilor: ”Au venit doar pentru olez şi petlol”

    Kirchner s-a aflat miercuri într-o vizită în China în efortul de a atrage investitori pentru economia în recesiune a Argentinei. În timpul acestei vizite, ea a scris un mesaj pe Twitter în spaniolă, în care sugera că chinezii se străduiesc să pronunţe “orez”, “petrol” şi “Campora”, numele spaniol al organizaţiei de tineret a partidului său, relatează CNN.

    “Peste 1.000 de participanţi la eveniment … Sunt toţi din Campola şi au venit doar pentru olez şi petlol?”, a scris ea pe Twitter în spaniolă, mesajul fiind distribuit de peste 4.000 de ori.

    Acest mesaj face referire la o glumă internă. Criticii ei îi acuză pe susţinătorii săi că participă la evenimentele organizate de partid doar pentru a primi gratuit sandviciuri şi băuturi răcoritoare, explică BBC News Online.

    După acest mesaj, preşedintele a venit cu un fel de scuză, precizează CNN. “Îmi pare rău. Ştiţi ce? Lucrurile sunt atât de ridicole şi absurde. Nu pot fi tratate decât cu umor”.

    Niciun oficial chinez nu a comentat încă mesajul preşedintelui argentinian, însă replicile utilizatorilor reţelei chinezeşti Weibo, similară Twitter, nu au întârziat să apară.

    “Şeful unui stat care are nevoie disperată să fie salvat economic de China, pe teritoriul chinez, emană brusc o superioritate rasială”, scrie unul dintre utilizatori.

    Un altul o întreabă punctul pe Kirchner: “De ce nu încercaţi chineza mandarină?”.

  • Rusia şi China investesc 242 miliarde de dolari într-o cale ferată de mare viteză Moscova – Beijing

    În prezent, călătoria cu trenul între Beijing şi Moscova durează şase zile, potrivit AFP.

    Linia ferată care va lega cele două oraşe va avea aproximativ 7.000 de kilometri, depăşind ca lungime de peste trei ori cea mai lungă linie de mare viteză existentă în prezent, între Beijing şi oraşul Guangzhou din sudul Chinei, şi va trece prin Kazahstan.

    Proiectul apare în contextul în care Rusia se confruntă cu dificultăţi economice, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al relaţiilor tensionate cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, din cauza conflictului din Ucraina.

    De cealaltă parte, China încearcă să impună la nivel internaţional tehnologia avansată pe care o deţine în domeniul construcţiilor feroviare.

    În luna noiembrie a anului trecut, prim-vicepreşedintele companiei Russian Railways, Alexander Misharin, a declarat că tronsonul de cale ferată dintre Moscova şi graniţa Rusiei va costa 60 de miliarde de dolari, iar că linia ferată va reduce durata călătoriei între cele două capitale de la cinci zile la 30 de ore.

    Misharin a apreciat atunci că proiectul care leagă Moscova de Beijing este similar Canalului Suez în ceea ce priveşte “scara şi importanţa” acestuia.

    China deţine cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, construită de la zero în mai puţin de 10 ani şi bazată pe tehnologie provenită de la companii străine, precum Alstom (Franţa), Siemens (Germania) şi Kawasaki Heavy Industries (Japonia).

  • Rusia şi China investesc 242 miliarde de dolari într-o cale ferată de mare viteză Moscova – Beijing

    În prezent, călătoria cu trenul între Beijing şi Moscova durează şase zile, potrivit AFP.

    Linia ferată care va lega cele două oraşe va avea aproximativ 7.000 de kilometri, depăşind ca lungime de peste trei ori cea mai lungă linie de mare viteză existentă în prezent, între Beijing şi oraşul Guangzhou din sudul Chinei, şi va trece prin Kazahstan.

    Proiectul apare în contextul în care Rusia se confruntă cu dificultăţi economice, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al relaţiilor tensionate cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, din cauza conflictului din Ucraina.

    De cealaltă parte, China încearcă să impună la nivel internaţional tehnologia avansată pe care o deţine în domeniul construcţiilor feroviare.

    În luna noiembrie a anului trecut, prim-vicepreşedintele companiei Russian Railways, Alexander Misharin, a declarat că tronsonul de cale ferată dintre Moscova şi graniţa Rusiei va costa 60 de miliarde de dolari, iar că linia ferată va reduce durata călătoriei între cele două capitale de la cinci zile la 30 de ore.

    Misharin a apreciat atunci că proiectul care leagă Moscova de Beijing este similar Canalului Suez în ceea ce priveşte “scara şi importanţa” acestuia.

    China deţine cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, construită de la zero în mai puţin de 10 ani şi bazată pe tehnologie provenită de la companii străine, precum Alstom (Franţa), Siemens (Germania) şi Kawasaki Heavy Industries (Japonia).

  • Un ziar chinez denunţă “indecenţa” ultimei coperte a revistei satirice franceze Fluide Glacial – FOTO

    În ultimul său număr, Fluide Glacial a publicat pe prima pagină o caricatură cu titlul “Pericol galben, şi dacă ar fi deja prea târziu?”, în care un francez conduce pe străzile din Paris o ricşă în care se află un chinez şi o blondă vizibil încântată.

    “Poate că această revistă încearcă să atragă atenţia lumii întregi, urmând exemplul Charlie Hebdo”, a scris cotidianul Global Times.

    “Câtă indecenţă”, a continuat ziarul, apropiat de Partidul comunist chinez, într-un editorial cu titlul “Moda libertăţii de exprimare ar putea agrava conflictele”.

    De la apariţia mişcării “Je suis Charlie”, în reacţie la atentatul care a decimat redacţia săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo, presa chineză critică dur concepţia franceză asupra libertăţii de exprimare, apreciind că Franţa este marcată de conflicte culturale şi religioase în creştere.

    “Nu putem decât să sfătuim societatea franceză să înceteze să mai reprezinte imaginea profetului”, a insistat luni Global Times.

    “Este mai dificil pentru musulmani să îşi schimbe credinţa decât pentru Europa să-şi ajusteze concepţia asupra libertăţii de exprimare. Dacă francezii consideră că o asemenea ajustare ar fi pentru ei un regres, atunci dorinţa lor de libertate de exprimare seamănă cu o religie”, a adăugat cotidianul chinez.

  • Presa chineză cataloghează “The Interview”, despre Kim Jong-Un, drept “aroganţă culturală absurdă”

    “Cineaştii americani greşesc atunci când îl iau în derâdere pe liderul nord-coreean Kim Jong-Un”, a mai scris publicaţia care este deţinută de Ziarul Poporului, organ oficial al Partidului Comunist Chinez.

    Comentariul din presa chineză vine după ce Statele Unite au anunţat că “vor răspunde” Coreei de Nord, care a fost identificată ca autor al celui mai grav atac informatic desfăşurat asupra Statelor Unite.

    “Filmul «The Interview», care îl ia în derâdere pe liderul inamicului Statelor Unite, nu poate fi un motiv de mândrie pentru Hollywood şi societatea americană”, potrivit editorialului din Global Times.

    “Americanii cred mereu că pot face glume pe seama liderilor altor ţări doar pentru că sunt liberi să critice şi să-şi bată joc de proprii conducători. Contează prea puţin ce crede societatea americană despre Coreea de Nord şi Kim Jong-Un. Kim este şeful statului. A face glume proaste pe seama sa este pur şi simplu rezultatul unei aroganţe culturale absurde”, potrivit Global Times.

    Cotidianul chinez a lansat un apel la adresa Statelor Unite “să dea dovadă de bune maniere, în loc să arate agresivitate excesivă”.

    Filmul “The Interview”, cu Seth Rogen şi James Franco, prezintă un complot fictiv de a-l asasina pe liderul nord-coreean Kim Jong-Un, cu ajutorul a doi jurnalişti care vor să îi ia un interviu dictatorului. Lansarea în cinematografe a filmului, prevăzută pentru 25 decembrie, a fost anulată, miercuri, de Sony Pictures, după ce un atac informatic asupra serverelor companiei a dus la publicarea pe internet de informaţii confidenţiale, date personale şi chiar filme nelansate.

    Decizia Sony, criticată de Hollywood, dar şi de preşedintele Barack Obama, a venit după apariţia unor ameninţări privind efectuarea de noi atacuri informatice, în cazul în care compania nu retrage filmul. Pe de altă parte, potrivit unor e-mailuri publicate pe internet, care nu au fost autentificate în totalitate, oficialii Sony Pictures erau nemulţumiţi de calitatea producţiei şi estimau, înaintea atacului informatic, că va fi un eşec de box office.

    FBI a identificat ca sursă a atacului informatic Coreea de Nord, ţară care a negat vehement implicarea, dar care a catalogat atacul cibernetic ca fiind justificat.

  • China recunoaşte că a executat un adolescent nevinovat

    Adolescentul de etnie mongolă a fost condamnat la pedeapsa capitală pentru viol urmat de omor, în regiunea Mongolia inferioară. El a fost executat după proces. Alt bărbat a recunoscut fapta în 2005.

    Faptele şi probele care au motivat verdictul “erau insuficiente şi nu destul de hotărâtoare”, a declarat înalta Curte Populară din oraşul Hohhot, într-o nouă hotărâre anunţată public luni.

    Mărturisirile făcute la acea vreme de către acuzat, prezentat sub numele de Hugjiltu, “sunt incompatibile cu raportul de autopsie” a victimei, a adăugat Curtea într-un comunicat oficial. Aceasta anunţă că “Hugjiltu este declarat nevinovat”.

    Familia adolescentului a luptat, timp de zece ani, cu scopul de a obţine un nou proces.

    Reţelele de socializare chinezeşti au difuzat luni imagini în care apare vicepreşedintele tribunalului cerând scuze părinţilor tânărului şi oferindu-le suma de 30.000 de yuani (3.900 de euro) drept compensaţie. Aceste scuze nu au fost confirmate de către presa oficială.

    Sistemul judiciar chinez este criticat adesea pentru hotărâri şi proceduri arbitrare. Supus autorităţii Partidului Comunist Chinez, el este subminat de abuzuri, obţinerea unor mărturisiri şi cvasiabsenţa dreptului la apărare.

    În acest context, erorile judiciare sunt frecvente, inclusiv în cazul pedepselor cu moartea. Este un lucru foarte rar ca justiţia chineză să accepte să revină asupra unei condamnări, mai ales în domeniul penal.

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote in loc de cărbune

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Fidel Castro primeşte un premiu pentru pace în China, o alternativă la Nobel

    “Atunci când se afla la putere, Castro nu a recurs la forţă sau la violenţă pentru a rezolva crizele şi conflictele în relaţiile internaţionale, în special cu Statele Unite”, a asigurat Liu Zhiqin, unul dintre organizatorii “Premiului de Pace Confucius”, citat joi de cotidianul Global Times.

    Părintele Revoluţiei Cubaneze, “se dedică fără încetare întâlnirii cu lideri şi organizaţii străine şi a servit cauza eliminării armelor nucleare”, după ce s-a retras de la putere, în 2008, a adăugat el.

    El lider maximo este totuşi cunoscut pentru că în timpul Războiul Rece a susţinut militar diverse regimuri marxiste sau mişcări revoluţionare din Africa sau America Latină, mergând până la trimiterea unor trupe combatante în ţări precum Angola, Namibia, Etiopia sau Mozambic.

    Fidel Castro a invitat URSS-ul să instaleze în Cuba rachete nucleare îndreptate către Statele Unite, aducând cele două blocuri în pragul războiului atomic în 1962.

    Preşedintele chinez Xi Jinping a avut o lungă întrevedere cu Fidel Castro în timpul vizitei sale oficiale în Cuba în iulie.

    Pentru ediţia din 2014 a Premiului Confucius, Fidel Castro s-a aflat în cursă cu preşedintele sud-coreean Park Geun-Hye, secretarul general al ONU Ban Ki-moon sau Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), un grup regional care se vrea o alternativă la ascensiunea Statelor Unite.

    Primul “Premiu de Pace Confucius” a fost atribuit în 2010 fostului vicepreşedinte taiwanez Lien Chan de către o asociaţie chineză până atunci necunoscută, cu o zi înainte de înmânarea la Oslo a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez, condamnat în 2009 la 11 ani de închisoare de către regimul comunist.

    Pentru ediţia din 2011, cercetătorii şi profesorii membri ai “juriului” Confucius l-au ales pe Vladimir Putin din cauza “acţiunilor sale remarcabile pentru păstrarea păcii în lume”.

  • Tânăra de 30 de ani care a revoluţionat sistemul medical mondial

    Ea a învăţat singură limbajul de programare C++ şi limba mandarină, pentru a putea vinde programe către instituţiile de învăţământ din China. Deşi era studentă la Stanford, ea a renunţat şi a plecat în SIngapore, pentru a studia sindromul SARS.

    Compania Theranos, pe care Holmes o conduce, s-a născut din dorinţa acesteia de a schimba lumea în bine. Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%.

    Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.

    Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută.

    Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. A fost o strategie neobişnuită, însă una de succes, având în vedere că la 30 de ani Elizabeth Holmes deţine încă 50% dintr-o companie evaluată la 9 miliarde de dolari, fiind cea mai tânără miliardară care şi-a construit singură averea.

  • ”Podul care nu duce nicăieri”. Cum arată construcţia de 350 de milioane de dolari dintre China şi Coreea de Nord – VIDEO

    Podul peste râul Yalu a fost inaugurat în luna octombrie, însă în partea nord-coreeană acesta nu este finalizat. Podul se termină brusc în câmp, nu există clădiri de vamă iar drumuri spre pod nu au fost costruite, scrie Business Insider.

    Un raport publicat de Global Times sugerează că deschiderea propriu-zisă a podului lung de 3 kilometri a fost amânată ”pe termen nedefinit”.

    Oficialităţile din Beijing şi Phenian nu au făcut comentarii oficiale.

    Analiştii străini consideră că întârzierea lucrărilor din partea Coreei de Nord indică îngrijorări cu privire la influenţa economiei chineze asupra ţării. De la fondarea sa, Coreea de Nord a fost extrem de precaută în a deveni dependentă de cele două puteri economice vecine, China şi Rusia.

    Phenianul a început proiecte majore de construcţii, printre care un nou aeroport internaţional şi ansambluri rezidenţiale.

    În afara noului pod, China vrea să dezvolte şi o reţea de drumuri în Coreea de Nord, pentru ca provinciile sale să aibă acces mai uşor la porturile nord-coreene, pentru export la costuri mai mici.

    Vechiul pod dintre cele două ţări, construit în 1937, permite accesul trenurilor, al maşinilor şi camioanelor, însă traficul auto se poate face pe un singur sens. În mod normal, traficul se desfăşoară pe un sens dimineaţa şi pe celălalt după-amiaza.

    Hajime Izumi, specialist în problemele Coreei de Nord la Universitatea Shizuoka din Japonia, este de părere că întârzierile la circularea pe pod sunt un motiv pentru China şi Coreea de Nord să îşi regândească relaţia, trecând de la prietenia comună la o relaţie bazată pe interes comun.