Valoarea materialelor sustrase, precizează un comunicat al Transelectrica, este între 1000 şi 2000 de lei, dar pagubele produse companiei – cheltuieli de remediere, repunerea în funcţiune a liniei, înlocuirea stâplilor căzuţi – se ridică la 500.000 de euro, la care se adaugă pagubele ce vor fi acordate proprietarilor de terenuri agricole pe suprafaţa cărora se va interveni.
În ultimii ani Transelectrica a înregistrat pagube de 2.500.000 de lei din cauza furturilor.
Ideea a fost reluată de premier în şedinţa de marţi a Guvernului, după ce a prezentat, ca exemplu, faptul că salariile directorilor Romgaz, Nuclearlectrica şi Hidroserv ajung la 13.000-14.000 lei, Ponta spunându-le ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, că trebuie găsită o soluţie.
“Poate reuşiţi, domnul ministru Chiţoiu şi domnul ministru Niţă, să vedem ce facem cu aceşti săraci de directori. Eu vreau să avem directori foarte bine plătiţi, chiar dacă, sigur, sindicaliştii am văzut că luptă pentru aceşti directori. Îi înţeleg şi de ce, la banii ăştia aş lupta şi eu! Eu ştiam că sindicatele se ocupă de sindicalişti, nu să-i apere pe directori. Noi trăim într-o ţară cu totul şi cu totul specială, în care directorii de la stat sunt apăraţi de şefii de sindicat de la stat. Eu nu zic că nu trebuie plătiţi bine, dar poate vedem de ce trebuie să fie plătiţi mii de directori în felul ăsta, cu un salariu care e de vreo cinci ori cât al dumneavoastră, care, teoretic, sunteţi responsabili de ei. Nu vorbesc de manageri privaţi”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Distribuitorul de gaze naturale GDF Suez Energy România, subsidiară a grupului francez GDF Suez, a înregistrat anul trecut un profit net de 354,75 milioane de lei (79,6 milioane euro), în creştere cu 51,4% faţă de anul precedent, potrivit standardelor IFRS.
Pentru 2011 compania a raportat un câştig de 234,22 milioane lei. Afacerile distribuitorului de gaze au crescut cu 4,8%, la 4,04 miliarde lei (908,2 milioane euro), de la 3,86 miliarde lei (910,8 milioane euro) în 2011.
În aceste condiţii, marja netă de profitabilitate a companiei a fost anul trecut de 8,7%.
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri, de 85%, au avut-o veniturile din furnizarea de gaze, care au totalizat 3,44 miliarde lei. Comparativ cu anul precedent, aceste venituri au crescut cu 2,5%, de la 3,36 miliarde lei.
Veniturile din distribuţia de gaze au scăzut cu 12,8% anul trecut, la 321,69 milioane lei, în timp ce veniturile din furnizarea de electricitate au crescut de 3,4 ori, la 185,11 milioane lei.
La finalul anului trecut compania avea datorii totale şi capital propriu de 4,93 miliarde lei, cu 19% mai mari faţă de nivelul din decembrie 2011, de 4,14 miliarde lei. Din datoriile pe termen lung, în sumă de 671,43 milioane de lei, împrumuturile din obligaţiuni aveau cea mai mare pondere, de 37%. În acelaşi timp, datoriile curente cumulau 1,01 miliarde de lei, din care 641,67 milioane lei datorii comerciale.
Compania a împrumutat în luna octombrie de pe piaţa locală de capital 250 milioane lei printr-o ofertă în care a vândut obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, cu o dobândă fixă de 7,4% pe an.
La finalul anului, creanţele comerciale totalizau 985,1 mililoane lei, în creştere cu 3% faţă de anul precedent, de la 955,6 milioane lei.
Printre beneficiari se numără companiile Chimcomplex Borzeşti, Elsid Titu, Soceram, Electrocarbon, acestea urmând să deruleze proiecte de eficienţă energetică.
Beneficiarii fondurilor destinate producţiei de energie regenerabilă sunt firmele Energie Ecologică ROGIS, Geo Data, Marex, Electricom, Solar Power, Suraki şi Eralt Impex.
Companiile care au primit cele mai mari fonduri sunt Energie Ecologică Rogis şi Suraki, fiecare cu câte aproape 80 milioane de lei. Cele două companii derulează proiecte de producţie a energiei în centrale eoliene în judeţele Brăila şi Giurgiu.
Proiectul firmei Energie Ecologică ROGIS are o valoare totală de 189,2 milioane de lei, iar al firmie Suraki de 154,5 milioane de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În timp ce folosirea cărbunelui pentru producerea energiei electrice a devenit demodată în SUA din cauza gazelor de şist ieftine, în Europa aceasta îşi revine rapid în detrimentul generării pe bază de gaze naturale, se arată într-un studiu al Bank of America Merrill Lynch.
Producţia de energie din cărbune creşte cu un ritm anual de 5% în Germania, care s-a angajat să renunţe treptat la energia nucleară, şi cu 22% în Spania, stat marcat de criză economică. În acelaşi timp, producţia de electricitate prin arderea gazelor naturale scade cu 15% respectiv 23%. În condiţiile în care funcţionarea unei centrale termoelectrice pe cărbune este mai economică, gazele naturale au pierdut 5% din cota de pe piaţa europeană a energiei în 2012.
Analiştii Bank of America observă, de asemenea, că energia din surse regenerabile presează consumul de gaze naturale.
Analiza lor arată că furnizorii germani de servicii de utilităţi pierd cinci dolari pentru un MWh produs prin arderea gazelor naturale şi pot economisi zece euro prin utilizarea cărbunelui. În aceste condiţii, ca răspuns la diferenţele de preţ, companiile germane de utilităţi au ales să înlocuiască ceea cea au pierdut din capacitatea nucleară cu cărbune, şi nu cu gaze naturale, care sunt mai puţin poluante.
Europa rămâne periculos de mult în urma SUA la capitolul productivitate deoarece se împiedică de costul mare al energiei, în condiţiile în care companiile americane profită de boomul gazelor de şist ieftine, a avertizat Markus Beyrer, şeful BusinessEurope, un grup de lobby pentru companii din 35 de ţări europene.
Preţul gazelor naturale folosite în Europa este de până la cinci ori mai mare decât în SUA, ceea ce creează o perspectivă sumbră pentru industria chimică europeană, a precizat Beyrer, citat de The Telegraph.
„Gazele de şist pot schimba jocul“, a spus Beyrer. În timp ce SUA se apropie rapid de independenţa energetică, tendinţa este ca Europa să devină mai dependentă de energia importată. Potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, 80% din energia consumată în Europa vor veni din importuri în 2035, comparativ cu 60% în prezent. „Eficienţa energetică este foarte importantă şi trebuie să consumăm mai puţin“, a atenţionat luna trecută comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, citat de The Guardian. El le-a cerut statelor europene să evite introducerea de noi taxe pe energie sau creşterea celor actuale în condiţiile în care competiţia din partea gazelor naturale de şist produse ieftin în SUA face energia mai accesibilă pe pieţele internaţionale.
“Preţul la care s-a adjudecat este de 179 lei pe acţiune, ceea ce ne permite să încasăm 72 milioane euro. Este baza de pornire pentru celelate privatizări pe care le vom avea în acest mod”, a afirmat Niţă.
El a spus că această ofertă publică secundară este un succes şi “un bun început” pentru alte listări ale pachetelor minoritare din companiile de stat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu cred că vindem acţiunile la Petrom, am în vedere un alt mod de lucru. Dacă tot stric tot în sistemul energetic, merg până la capăt”, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.
În 2011 statul a încercat să vândă pe bursă aproape 10% din acţiunile pe care le mai are la OMV Petrom, dar a eşuat, investitorii nefiind interesaţi să cumpere titlurile.
Totodată, la privatizarea Petrom, în 2004, statul a promis angajaţilor companiei că vor primi până la 8% din acţiuni. Până în prezent însă angajaţii nu au primit aceste acţiuni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
De la începutul anului, Hidroelectrica a reuşit să tranzacţioneze 4.100 GWh la un preţ mediu de 184 lei /MWh. Daca nu am lua in calcul pretul de 125 lei/MWh cu care Hidroelectrica vinde energie in piata reglementata pentru populatie si institutii, atunci preţul mediu realizat de societate pe piaţa concurenţială şi piaţa de echilibrare este de 212 Lei/MWh.
Din valorificarea energiei pe cele 5 canale de distributie (piata reglementata, PZU, PCCB, contracte bilaterale si PE) Hidroelectrica a inregistrat un profit brut de 144 milioane lei repartizat astfel: 52 milioane de lei în ianuarie, 48 de milioane de lei în februarie şi 44 de milioane de lei în martie. Prin bugetul de venituri si cheltuieli Hidroelectrica a estimat pentru anul 2013 un profit record de 434 milioane de lei la o productie de doar 13 TWh, cu mult mai mare decat cel inregistrat de societate in 2010, cand la o productie de 20 de TWh societatea a raportat un profit de doar 292 milioane de lei.
La 31 martie 2013 Hidroelectrica avea 4.903 angajati faţă de 5.239 salariaţi la intrarea în insolvenţă. Procesul de redimensionare a organigramei va continua pentru a optimiza costul de productie si a garanta profitul bugetat in conditiile scaderii consumului si implicit a pretului energiei electrice.
In primul trimestru al anului 2013 s-a definitivat strategia investiţională a societăţii. Nu vor mai fi finantate titlurile de investiţii istorice, ineficiente energetic, ci vor fi promovate proiectele de retehnologizare a marilor capacităţi hidroenergetice existente care după 50-60 de ani de operare necesită lucrari de reabilitare. Printr-o finantare de 400 milioane de euro de la BERD si BM vor fi retehnologizate centralele hidroelectrice Dimitrie Leonida, Mariselu, Vidraru si Raul Mare Retezat cu o putere instalata de aproape 1000 MW. Primul trimestru din 2013 a marcat inca un record la Hidroelectrica: 103 companii din toata lumea au depus documentatia de precalificare pentru retehnologizarea centralei de la Dimitrie Leonida. In trecut contractele de retehnologizare erau date cu incredintare directa si la preturi de pana la 8 ori mai mari decat pretul pietei.
In luna martie 2013 s-au judecat la Tribunalul Bucuresti si contestatiile “baietilor destepti” Energy Holding, EFT, Alpiq, Alro, Elsid, Electrocarbon prin care solicitau daune de 1,3 miliarde lei pentru denuntarea de catre Euro Insol a contractelor bilaterale si pentru activarea clauzei de forta majora din toamna anului 2012. Pe 10 aprilie instanta a respins cererile traderilor de energie.
Pe 16 ianuarie 2013 Euro Insol a desfiintat 22 de directii din cadrul Hidroelectrica si a revocat toti directorii din cadrul societatii. Pe 20 martie Hidroelectrica a lansat cel mai complex si radical proces de recrutare a managementului unei companii implementat vreodata in Romania. Pentru cele 67 de pozitii de conducere, au aplicat 2.447 de candidati, in medie 37 de candidati pentru o functie de conducere. Noii manageri selectati in baza unei proceduri transparente si competitive, pe criterii de competenta profesionala, probitate morala si capabilitati manageriale, vor fi angajati pana la data de 31 mai 2013.